Connect with us

ACTUALITATE

Se împlinesc 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. 9 noiembrie 1989: Ziua în care euforia a cuprins toată Europa

Publicat


Un demnitar comunist anunţa la o conferinţă de presă, complet accidental, noi reguli de călătorie în vest  aplicabile imediat, iar jurnaliştii au difuzat prompt ştirea deschiderii graniţei. Se întâmpla acum 30 de ani și a devenit unul dintre cele mai importante evenimente ale istoriei recente, informează ziarul Alba24.ro.

În aceeaşi zi, est-germanii au luat cu asalt Zidul Berlinului, care separase oraşul, familiile şi prietenii din cele două state germane şi fusese graniţa simbolică dintre democraţie şi comunism, timp de 28 de ani.

O săptămână de ceremonii pentru marcarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului a început luni în capitala Germaniei, cu peste 200 de evenimente programate.

Gunther Schabowski, fostul demnitar est-german care a anunţat accidental deschiderea Zidului Berlinului, a murit la vârsta de 86 de ani.

La o conferinţă de presă din 9 noiembrie 1989, care se anunţa de altfel foarte plicticoasă, Schabowski a fost întrebat de un jurnalist despre regulile curente de călătorie. Presiunea asupra Guvernului Republicii Democrate Germane de a garanta est-germanilor libertatea de a călători în vest crescuse în ultimele luni, iar întrebarea l-a luat pe nepregătite pe Schabowski, care i-a surprins pe jurnalişti cu răspunsul său.

“Am decis astăzi să implementăm noi regului care să permită fiecărui cetăţean din RDG să-şi părăseacă ţara, prin orice punct de trecere a frontierei” –  a spus Gunther Schabowski şi, întrebat de când se aplică noile reguli:

“După informaţiile mele … imediat, fără întârziere” a adăugat căutând în zadar clarificări prin hârtiile care se amestecaseră.

S-a dovedit mai târziu că nu trebuia să facă acest anunţ până a doua zi după-amiaza, la ora 16.  De asemenea Schabowski ar fi trebuit să spună că est-germanii aveau nevoie de o viză legală pentru a putea călători, dar confuzia sa a fost o adevărată bombă politică.

Jurnaliştii au transmis imediat că Zidul, cel mai puternic simbol al Cortinei de Fier şi al Războiului Rece care divizase Estul de Vest, era deschis, provocând asltul est-germanilor asupra graniţelor.

Regimul Comunist s-a prăbuşit, au urmat alegeri libere, iar statul însuşi s-a dizolvat prin Unificarea Germaniei, în octombrie 1990.

Schabowski şi alţi doi membri ai Biriului Politic au intrat în închisoare pentru rolul pe care l-au avut în uciderea celor care încercaseră să fugă în Vest, escaladând Zidul.  Schabowski şi-a acceptat responsabilitatea şi şi-a exprimat regretul.

Un Zid împotriva propriului popor

Din 1945 Germania a fost guvernată de cele patru puteri învingătoare în cel de Al Doilea Război Mondial, dar izbucnirea Războiului Rece a făcut ca zonele de ocupaţie franceză, britanică şi americană să fie unite în Republica Federală Germania, în 1949.

Tot atunci, în replică, şi zona de ocupaţie sovietică a Berlinului avea să fie proclamată Republica Democrată Germania, cu capitala în Berlinul de Est.

Germania Federală s-a dezvoltat ca o ţară capitalistă, o democraţie parlamentară cu o economie susținută de fondurile Planului Marshall, în timp ce Gemania Răsăriteană avea, după modelul sovietic, un guvern autoritar, o economie planificată centalizat şi subvenţionată de stat.

Deşi era cea mai prosperă dintre tările socialiste, mulţi dintre cetăţenii Germaniei de Est doreau prosperitatea şi libertatea politică din vest şi în doar câţiva ani, două milioane şi jumătate de est germani au emigrat, între care şi multe mii de profesori, medici, specialişti sau muncitorii calificați.

În 13 august 1961, 45 de kilometri de bariere de sârmă ghimpată şi beton au fost ridicate, în jurul Berlinului Occidental.

Autorităţile comuniste voiau să împiedice migraţia cetăţenilor atraşi de prosperitatea și libertatea politică din vestul capitalist.

Pe altă parte, preţurile subvenţionate din magazinele Belinului de Est atrăgeau zilnic mii de cumpărători din Berlinul Occidental secătuind resursele esticilor, dar şi pe cele ale sovieticilor care le susţineau masiv economia, iar autorităţile voiau să pună capăt scurgerii de resurse.

Străzile, parcurile şi drumurile au fost divizate, chiar şi clădirile au fost împărţite între Vest şi Est. Mii şi mii de familii sau prieteni au fost brusc separaţi, berlinezilor din estul comunist le-a fost strict interzisă trecerea în vest, iar comunicarea şi relaţiile de familie sau prietenie au devenit imposibile.

Soldaţii puşi să păzească fortificaţiile au primit ordine clare să tragă asupra oricărui individ care ar fi încercat să fugă în Vest. Şi au tras.

Timp de două decenii Zidul s-a extins şi fortificat continuu, bariera de sârmă ghimpată a fost înlocuită cu un zid înalt de beton, dublat apoi cu altul ridicat la o distanţă de zeci de metri înspre interior, casele dintre ele au fost demolate, iar locatarii mutaţi.

Zidul ajunsese la 155 de kilometri şi se crease un no-man’s land.

Fâşia morţii era acoperită cu nisip greblat cu grijă pentru a face vizibile urmele de paşi, împânzită de mine şi capcane şi supravegheată permanent de soldaţi gata să tragă în cei care ar fi încercat să evadeze.

Existau doar opt puncte oficiale de trecere a Zidului destinate în mod separat est-germanilor, vest-germanilor şi cetăţenilor altor ţări.

Cel mai faimos a fost Checkpoint Charlie, de pe Friedrichstraße, destinat numai personalului aliat şi cetăţenilor altor state.

Zidul a devenit o barieră de netrecut nu doar în Berlin, a ajuns să formeze graniţa dintre cele două state germane pe o lungime de 1.380 de kilometri. Impactul construirii zidului Berlinului a fost devastator, pentru familile germane care s-au văzut brusc separate, dar şi pentru imaginea în străinătate a Germaniei de Est.

5.000 de est-germani au reuşit să evadeze, iar numărul celor morţi în timpul tentativelor de trecere a Zidului, potrivit rapoartelor, ar fi între 192 şi 239 de persoane.

Mulţi alţii au fost răniţi în cursul încercărilor de evadare şi condamnaţi apoi pentru încercarea de trecere frauduloasă a frontierei.

Chris Gueffroy a fost ultima persoană împușcată în timp ce încerca să traverseze Zidul, pe 6 februarie 1989.

9 noiembrie 1989 – Căderea Zidului Berlinului
Protestele populare împotriva guvernului est-german, izbucnite în ianuarie 1989, l-au determinat pe liderul Erich Honecker să insiste: „Zidul va rezista 50 sau chiar 100 de ani!”.

În septembrie Ungaria comunistă a ieşit oficial din Pactul de la Varşovia şi a deschis graniţele cu Austria, pentru est germani, creând prima breşă în Cortina de Fier şi mii de aşa zişi turişti est-germani au reuşit astfel să ajungă în Vest.

Când, în 7 octombrie, liderul sovietic Mihai Gorbaciov a vizitat Berlinul de Est, a fost aclamat de mulţimi ca un eliberator, iar după doar câteva zile, sub presiunea populară, Honecker a demisionat.

Protestele au continuat însă şi la 4 noiembrie au atins apogeul, jumătate de milion de oameni au ieşit pe străzile Berlinului pentru a cere schimbări democratice.

La 9 noiembrie 1989, în urma anunţului că se va putea călători în Vest, protestatarii au luat cu asalt punctele de trecere şi Poarta Brandenburg şi au început să facă breşe în zid. Până la miezul nopţii, mii de est-berlinezi au traversat în Vest, unindu-se într-o atmosferă de mare sărbătoare cu mulţimea din Berlinul Occidental.

Distrugerea Zidului, tot atât de rapidă ca şi crearea sa, a fost celebrată de întreaga lume, a fost primul pas către reunificarea Germaniei, încheiată oficial pe 3 octombrie 1990, şi a marcat începutul căderii comunismului în Europa de Est.

Zidul Berlinului a fost dărâmat cu buldozerele aproape total în săptămânile care au urmat. În urmă au rămas, în picioare, doar câteva rămăşiţe ale vechiului zid şi o cantitate enormă de mici fragmente care se vând acum turiştilor ca souvenir.

A rămas şi Checkpoint Charlie (Punctul de control C), scena multor filme sau cărţi cu spioni care descriu epoca Războiului Rece şi punct de atracţie pentru turiştii de acum.

Au rămas în urmă şi dramele separării sau amintirea marilor eroi şi a disidenţilor politici, rememorate de familii şi povestite în muzee şi expoziţii dedicate istoriei Zidului.

Sursă (traducere din The Guardian): stiri.tvr.ro 

ACTUALITATE

Tânăr din Bihor, reținut după ce a înșelat zeci de persoane cu servicii fictive de furnizare a energiei electrice. Ce sume încasa de la clienți

Publicat

arestat, catuse

Un tânăr din județul Bihor a fost reținut de polițiști, după ce ar fi înșelat zeci de persoane, cărora le-a oferit servicii fictive în domeniul furnizării de energie electrică. Încasa sume între 100 și 400 de lei de la clienți, însă firma sa nu era autorizată în domeniu.

Potrivit IPJ Bihor, tânărul reținut are 22 de ani și este din comuna Sâniob, județul Bihor.

În perioada iulie – noiembrie, ar fi indus în eroare 30 de persoane din județul Bihor, pe care le-ar fi determinat să încheie contracte de mentenanță și prestări servicii în domeniul furnizării de electricitate cu o societate comercială cu sediul în localitatea bihoreană Sfârnaș, al cărei administrator și asociat unic este. Tânărul nu avea însă calificarea necesară, iar societatea respectivă nu era autorizată să efectueze astfel de lucrări.

Acesta ar fi încasat sume cuprinse între 100 și 400 de lei, de la cei 30 de bihoreni, inducându-i în eroare cu privire la calitatea sa de a încheia respectivele contracte și obligativitatea încheierii acestora.

Tânărul va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, în vederea dispunerii măsurilor legale.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Proiect de colectare selectivă iniţiat de o elevă de clasa a IV-a la o şcoală din Bucureşti

Publicat

O elevă de clasa a IV-a de la Şcoala 150 din Bucureşti a iniţiat un proiect de colectare selectivă a deşeurilor, intitulat “Planeta este casa noastră”.

“Este vorba despre o elevă a noastră de la clasa a IV-a, care a iniţiat acest proiect (…). Totul a pornit de la o emisiune, un documentar pe care ea l-a văzut şi a rămas foarte impresionată. A văzut cum animalele mor din cauza plasticului care este peste tot în natură. Şi atunci s-a gândit la o acţiune de reciclare diferenţiată – hârtie, plastic. A cumpărat din bani strânşi cu ajutorul colegilor ei nişte pubele specifice, dar cu nişte dimensiuni destul de reduse, astfel încât să nu ocupe mult loc în clasă. Au început să recicleze”, a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul adjunct al unităţii de învăţământ, Adelina Vîlcu.

Iniţiatoarea proiectului afirmă că este datoria oamenilor, inclusiv a copiilor, ca prin acţiunile lor să contribuie la salvarea planetei.

“Am văzut în nişte documentare cum în toată lumea animalele mor din cauza deşeurilor de plastic aruncate de noi, oamenii. Astfel că m-am gândit că tot noi, oamenii, putem să reparăm acest lucru, având grijă cum folosim şi reciclăm produsele de plastic. De asemenea, am aflat la şcoală cum se produce hârtia şi că putem salva copacii de la tăiere, dacă reciclăm hârtia. Aşa s-a născut ideea mea de a începe în clasa noastră să reciclăm selectiv, să arătăm că ne pasă şi că noi, copiii, dorim să ne implicăm în salvarea planetei”, a spus eleva.

Potrivit directorului adjunct al Şcolii 150, proiectul urmează să fie extins la nivelul întregii instituţii în semestrul a doilea al acestui an şcolar.

“Noi aici, la un nivel micro, ne facem datoria şi încercăm şi vedeţi că şi elevii noştri sunt entuziasmaţi, dar ce se întâmplă dincolo de gardul şcolii, nu ştiu dacă în continuare se preiau diferenţiat deşeurile acestea. Deocamdată nu este extins şi la alte clase pentru că le-am cerut copiilor să îmi facă un calcul pe săptămână, pe lună, cam cât reuşesc să recicleze, astfel încât undeva către sfârşitul semestrului doi vor avea o masa rotunda în care ei vor trage nişte concluzii, după care îl vom extinde în toată şcoala şi mai departe. Să vedem cu ce idei putem să venim noi ca şcoală şi, de asemenea, comunitatea locală”, a afirmat Adelina Vîlcu.

Ea a adăugat că a fost impresionată de iniţiativa elevei.

“Eu personal am fost impresionată, stând de vorbă cu eleva, de faptul că totul a pornit de la un reportaj în care a văzut cum animalele oceanice, păsările mor din cauza acestui plastic. (…) Uite că spiritul civic poate fi dezvoltat la copiii noştri şi cred că asta lipseşte în şcoala românească – atitudinea civică este tot ce contează”, a mai spus Adelina Vîlcu. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

TOP CINEMA Filmul ”Ford v Ferrari” a debutat pe primul loc în box-office-ul nord-american

Publicat

Ford v Ferrari”, un film american despre legendara cursă automobilistică de 24 de ore organizată în oraşul francez Le Mans, a debutat pe primul loc în box-office-ul nord-american, potrivit cifrelor provizorii publicate duminică de compania Exhibitor Relations, informează AFP.

Această superproducţie regizată de James Mangold, în care rolurile principale sunt interpretate de actorii Matt Damon şi Christian Bale, relatează felul în care constructorul de automobile Ford a încercat să îşi repare imaginea concurând cu Ferrari la ediţia din 1966 a celebrei curse de anduranţă din Le Mans.

Pelicula a obţinut încasări de 31 de milioane de dolari în primul său weekend de proiecţii în America de Nord.

Pe locul al doilea se află filmul de război “Midway”, regizat de Roland Emmerich, ce prezintă prin intermediul unor spectaculoase scene de lupte aeriene campania militară din Oceanul Pacific organizată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Aflat în al doilea weekend de exploatare în cinematografele nord-americane, filmul “Midway” a obţinut încasări de 8,7 milioane de dolari de vineri până duminică.

Podiumul este completat de “Charlie’s Angels”, un nou opus lansat în cadrul francizei omonime la sfârşitul săptămânii trecute. Pelicula a vândut bilete în valoare de 8,6 milioane de dolari în America de Nord.

Comedia familială “Playing With Fire”, în care mai mulţi pompieri sunt constrânşi să joace rolul unor bone, a coborât pe locul al patrulea, cu încasări de 8,5 milioane de dolari.

Comedia romantică “Last Christmas”,cu Emilia Clarke şi Henry Golding în rolurile principale, ocupă locul al cincilea, cu încasări de 6,7 milioane de dolari.

Topul 10 din box-office-ul nord-american este completat de următoarele producţii cinematografice:

6 – “Doctor Sleep” (6,1 milioane de dolari)

7 – “The Good Liar” (5,65 milioane de dolari)

8 – “Joker” (5,63 milioane de dolari)

9 – “Maleficent: Mistress of Evil” (5,2 milioane de dolari)

10 – “Harriet” (4,7 milioane de dolari). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Datele persoanelor care au votat pe liste suplimentare la prezidenţiale au ajuns în posesia partidelor; accesul poate fi restricţionat

Publicat

Datele persoanelor înscrise pe listele suplimentare la alegerile din 10 noiembrie au ajuns, printr-o simplă cerere, în posesia partidelor politice, atenţionează Asociaţia Specialiştilor în Confidenţialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD).

Totodată, reprezentanţii Asociaţiei pun la dispoziţia persoanelor fizice care votează pe liste suplimentare trei modele de cerere prin care îşi pot exercita dreptul la acces şi dreptul la restricţionarea prelucrării datelor cu caracter personal, se arată într-un comunicat transmis luni AGERPRES.

“1.071.752 de români au votat în data de 10 noiembrie 2019 pe liste suplimentare, în ţară sau în străinătate, la alegerile pentru preşedintele României. Datele cu caracter personal ale persoanelor înscrise pe listele suplimentare (nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria şi numărul actului de identitate) au ajuns, printr-o simplă cerere, în posesia partidelor politice. ASCPD consideră că Decizia BEC 84/D/2019 care permite acest lucru trebuie anulată şi emisă o nouă decizie care să impună în mod clar condiţiile în care formaţiunile politice pot avea acces la listele suplimentare astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor persoanelor fizice”, precizează sursa citată.

ASCPD menţionează că, pe 4 noiembrie, Biroul Electoral Central a emis decizia prin care se stabileşte că reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, “prin orice mijloace, inclusiv prin fotografiere sau filmare”, în conformitate cu dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 şi art.17 alin (2) din Legea nr. 370/2004.

Decizia BEC “ar trebui anulată şi emisă o nouă decizie care să impună în mod clar condiţiile în care formaţiunile politice pot avea acces la listele suplimentare”, astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor persoanelor fizice, spun reprezentanţii Asociaţiei.

“Această decizie BEC permite formaţiunilor politice să obţină informaţii intruzive cu impact asupra vieţii private a persoanelor (CNP, domiciliu) pentru îndeplinirea unor interese private ale formaţiunilor politice, fără ca Biroul Electoral Central să verifice modul în care sunt asigurate garanţiile obligatorii, respectiv punerea în aplicare de măsuri tehnice şi organizatorice adecvate sau respectarea principiului de reducere la minimum a datelor prelucrate. (…) ASCPD atrage atenţia că în calitatea sa de operator asociat pentru această prelucrare, BEC nu poate transfera integral responsabilitatea protecţiei datelor personale ale votanţilor formaţiunilor politice care accesează listele suplimentare, răspunderea privind protecţia datelor fiind solidară, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului 679/2016”, se mai arată în comunicat.

Asociaţia apreciază că decizia BEC introduce mai multe riscuri privind protecţia datelor alegătorilor: riscul nerespectării existenţei unui interes legitim real; riscul nerespectării informării prealabile a alegătorilor, riscul neverificării măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate; riscul schimbării scopului pentru care datele au fost colectate.

Cele trei modele de cereri pot fi găsite la adresa: https://ascpd.ro/comunicate-de-presa/. AGERPRES

Citește mai departe