Potrivit agenției Xinhua, cercetătorii de la Universitatea din New South Wales (UNSW Sydney) au realizat o estimare conform căreia până în anul 2100, aproximativ 76,8% dintre corali din întreaga lume vor fi afectați de îmbolnăviri ca urmare a fenomenului de încălzire globală.

În noul lor studiu publicat miercuri în jurnalul Ecology Letters, cercetătorii de la UNSW Sydney au alcătuit un set de date ce cuprind 108 lucrări ştiinţifice asupra îmbolnăvirii coralilor din întreaga lume pentru o meta-analiză ulterioară.

Ei au constatat că atât creşterea valorilor medii de temperatură de la suprafaţa mării (SST) în perioada de vară, cât şi anomaliile săptămânale ale temperaturii de la suprafaţa mării (WSSTA) au fost asociate cu o prevalenţă sporită a îmbolnăvirii coralilor.

Potrivit studiului, prevalenţa îmbolnăvirii coralilor la nivel global s-a triplat ajungând la 9,92% între anii 1992 şi 2018.

Conform estimărilor în ceea ce priveşte prevalenţa îmbolnăvirii coralilor în viitor, modelul a sugerat că aceasta ar putea ajunge la 76,8% în 2100, în cazul în care temperaturile vor continua să crească.

Samantha Burke, autoare principală a studiului şi doctorandă la UNSW Sydney, a declarat că aceste constatări evidenţiază impactul devastator al creşterii temperaturilor asupra recifelor de corali şi nevoia extremă de acţiuni urgente în vederea atenuării schimbărilor climatice.

„Îmbolnăvirea coralilor reprezintă o cauză serioasă a mortalităţii coralilor la nivel global şi a declinului recifului, iar modelarea noastră prezice că va continua să se agraveze”, a spus Burke.

Schimbările climatice ar putea provoca îmbolnăvirea a aproape 77% dintre corali până în 2100, potrivit unui studiu. Cercetătoarea a avertizat că din ce în mai mulţi corali vor avea de suferit

Prevalenţa îmbolnăvirii coralilor este în creştere pe tot globul, iar cercetătoarea a avertizat că din ce în mai mulţi corali vor avea de suferit dacă nu se iau măsuri urgente pentru a limitarea creşterii temperaturilor.

„Pe măsură ce oceanul se încălzeşte, creşte stresul asupra coralilor, ceea ce le poate scădea răspunsul imunitar”, a explicat Burke.

„Creşterea temperaturilor poate crea, de asemenea, condiţii mai favorabile pentru patogenul cauzator de boală”.

Oamenii de ştiinţă nu au identificat încă mulţi dintre agenţii patogeni care provoacă boli în rândul coralilor.

„Este încă relativ necunoscut dacă microbii asociaţi cu coralii bolnavi reprezintă cauza sau un simptom al bolii”, spus ea, adăugând că ceea ce se ştie sigur este că „ţesutul moare” în cazul coralilor bolnavi.

„Nu este clar dacă ciupercile sau bacteriile prezente cauzează îmbolnăvirea sau dacă doar se hrănesc cu ţesutul aflat pe moarte, aşa că cercetătorii trebuie să continue să îi studieze”, a concluzionat ea. Agerpres

În ultimele 24 de ore au trecut prin punctele de frontieră ale României peste 225.000 de persoane.

Potrivit Poliției de Frontieră, în data de 9.6.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 225.050 de persoane, cetățeni români și străini și peste 57.650 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.

Pe sensul de intrare în România, au fost 101.983 de persoane, dintre care 11.467 de cetăţeni ucraineni.

Astfel, începând cu data de 10.2.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 9.6.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 4.481.520 cetăţeni ucraineni.

În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

Potrivit datelor revizuite publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), economia UE și cea a zonei euro au înregistrat o creștere de 1% în primul trimestru din 2023, în comparație cu aceeași perioadă din 2022. Spania, Cipru, Malta și România au raportat cel mai semnificativ avans în această perioadă.

În UE, cel mai semnificativ avans anual în perioada ianuarie-martie 2023 s-a înregistrat în Spania (3,8%), Cipru (3,4%), Malta (3,2%) şi România (2,8%), iar cel mai semnificativ declin în Estonia (minus 3,7%), Lituania (minus 2,7%) şi Ungaria (minus 1,1%).

PIB-ul SUA a crescut cu 0,3% în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, şi cu 1,6% în ritm anual.

Pe baza datelor ajustate sezonier, PIB-ul UE şi al zonei euro era cu 2,9% şi, respectiv, cu 2,2%, peste nivelul înregistrat în trimestrul patru din 2019, înaintea pandemiei. În cazul Statelor Unite, PIB-ul era cu 5,4% peste nivelul înregistrat în trimestrul patru din 2019.

De asemenea, economia UE a crescut cu 0,1% iar a zonei euro a scăzut cu 0,1%, în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un declin de 0,2% în UE şi de 0,1% în zona euro.

Patru țări, printre care și România, cea mai mare creştere economică din UE, în primul trimestru din 2023. Economia zonei euro a intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an

Economia zonei euro a intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an, în timp ce UE a evitat recesiunea, conform datelor revizuite ale Eurostat.

Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut.

În UE, cea mai mare creştere economică în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, s-a înregistrat în Polonia (3,8%), Luxemburg (2%) şi Portugalia (1,6%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 4,6%), Lituania (minus 2,1%) şi Ţările de Jos (minus 0,7%).

România a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un avans de 1%. Agerpres

Un studiu clinic recent efectuat în Statele Unite a confirmat că o nouă metodă de transplant care „reanimează” inimile donatorilor este sigură și eficientă. Aceste rezultate promițătoare ar putea duce la o creștere semnificativă a numărului de inimi disponibile pentru transplant provenite de la donatori, conform informațiilor furnizate de UPI.

Studiul a testat o metodă ce permite medicilor să transplanteze inimi de la donatori decedaţi prin „moarte circulatorie” (cardiacă), ceea ce înseamnă că inima a încetat să mai bată.

În mod tradiţional, transplanturile de inimă pot fi realizate cu o inimă de la un donator conectat la aparate de susţinere a vieţii şi declarat în moarte cerebrală.

Aceasta înseamnă că toate funcţiile creierului au încetat, dar inima şi alte organe sunt întreţinute de aparate.

Însă, datorită unui nou dispozitiv „heart-in-a-box” („inimă în cutie”), medicii pot să preleveze o inimă donatoare care a încetat să mai bată şi să o revigoreze, testându-i funcţia pentru a determina dacă este potrivită pentru transplant.

În urma noului studiu, desfăşurat în 15 centre de transplant din SUA, medicii au descoperit că efectul metodei a fost la egalitate cu transplanturile de inimă tradiţionale.

Dintre 80 de pacienţi care au primit o inimă reanimată provenită de la un donator, 94% erau în viaţă şase luni mai târziu, comparativ cu 90% din 86 de pacienţi care au primit inimi de la donatori în moarte cerebrală.

Studiu: O nouă metodă de transplant ar putea extinde oferta de inimi provenite de la donatori.

Experţii au declarat că aceste rezultate, publicate joi în jurnalul ştiinţific New England Journal of Medicine, sunt „entuziasmante”.

Metoda, cunoscută sub numele de donare după moarte circulatorie (DCD), ar putea extinde oferta de inimi donatoare cu aproximativ 30% în SUA, a declarat cercetătorul principal dr. Jacob Schroder, director al programului de transplant cardiac de la Universitatea Duke din Durham, Carolina de Nord.

„Încă nu este suficient”, a spus Schroder.

„Dar aş spune că aceasta este cea mai mare realizare în transplantul de inimă de la… transplantul de inimă”, a adăugat el.

Inimile DCD provin de la donatori care au suferit răni fatale în urma cărora au fost conectaţi la aparate, fără şanse de recuperare. În cele mai multe cazuri, ei prezintă leziuni grave ale creierului care nu îndeplinesc criteriile stricte utilizate pentru a declara moartea cerebrală. În schimb, ei decedează prin „moarte circulatorie” după ce familia decide asupra întreruperii suportului vital.

În SUA, transplanturile DCD sunt efectuate de mult timp cu alte organe, inclusiv rinichi, ficat şi plămâni. Aceste organe, în special rinichii, pot tolera o perioadă de privare de oxigen după moartea circulatorie. Inima, care încetează să mai bată în caz de moarte circulatorie, a fost excepţia.

Studiu: O nouă metodă de transplant ar putea extinde oferta de inimi provenite de la donatori. Noul studiu este primul care testează această metodă în Statele Unite, folosind sistemul Organ Care System

„Mult timp”, a explicat Schroder, „nu am avut metode pentru a păstra şi reanima inima”.

Dar în ultimii ani, odată cu apariţia noilor tehnologii, centrele de transplant din alte ţări au folosit inimi DCD. Studii restrânse efectuate în Australia şi Regatul Unit au indicat că beneficiarii acestor transplanturi au aceleaşi rezultate ca în cazul pacienţilor transplanturilor convenţionale.

Noul studiu este primul care testează această metodă în Statele Unite, folosind sistemul Organ Care System realizat de TransMedics, o companie de dispozitive medicale din Massachusetts, care a finanţat studiul.

Acest dispozitiv „heart-in-a-box” perfuzează inima donatorului cu sânge cald, oxigenat.

Pe lângă resuscitarea inimii, dispozitivul permite medicilor să testeze funcţia inimii.

Studiul a înrolat 180 de candidaţi adulţi pentru transplant de inimă, jumătate primind o inimă DCD şi jumătate beneficiind de una provenită de la un donator aflat în moarte cerebrală.

La şase luni, cercetătorii au analizat rezultatele a 166 de beneficiari de transplant cardiac. În general, ratele de supravieţuire au fost comparabile între cele două grupuri, la fel ca şi riscul de probleme grave cu noua inimă.

Pacienţii din grupul DCD au prezentat un risc mai mare de probleme semnificative ale funcţiei cardiace la scurt timp după transplant – 15% comparativ cu 5% în cazul grupului cu transplant standard.

Însă, problemele erau gestionabile, notează UPI.

Studiu: O nouă metodă de transplant ar putea extinde oferta de inimi provenite de la donatori. Aproximativ 20 de centre de transplant din SUA efectuează transplanturi de inimă DCD

În prezent, aproximativ 20 de centre de transplant din SUA efectuează transplanturi de inimă DCD, conform lui Schroder.

Alţi experţi se aşteaptă ca aceste descoperiri să încurajeze mai multe programe de transplant să adopte această metodă.

Domeniul transplantului de inimă este, prin natură, „foarte conservator”, a spus dr. Nancy Sweitzer, specialistă în insuficienţă cardiacă şi cadru didactic la Facultatea de Medicină a Universităţii din Washington.

Echipele de transplant vor să fie sigure că „fac o treabă bună” când le oferă pacienţilor o nouă inimă, a precizat ea.

„Cred că aceste descoperiri vor determina mai multe programe să continue să facă asta cu mai multă încredere”, a spus Sweitzer, care a semnat un editorial publicat împreună cu studiul.

Studiu: O nouă metodă de transplant ar putea extinde oferta de inimi provenite de la donatori. În 2022, în SUA au fost efectuate un număr record de 4.111 transplanturi de inimă

Dr. David Klassen director medical al United Network for Organ Sharing (UNOS), organizaţia nonprofit care gestionează lista de aşteptare din SUA pentru transplant, a declarat că, în comparaţie cu alte transplanturi de organe, cele cardiace au fost întotdeauna mai limitate de ofertă.

Potrivit lui Klassen, noile descoperiri confirmă ceea ce credea toată lumea, însă, după cum a adăugat el, erau necesare date solide în urma unui studiu clinic, pentru a spori încrederea programelor în transplanturile de inimă DCD.

În 2022, în SUA au fost efectuate un număr record de 4.111 transplanturi de inimă, potrivit UNOS. În prezent, 3.350 de americani se află pe lista de aşteptare pentru o inimă. Agerpres