Numărul persoanelor forţate să-şi părăsească locuinţele din cauza conflictelor, persecuţiilor şi încălcării drepturilor omului s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 82,4 milioane la sfârşitul anului trecut, a indicat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite, transmite Reuters.

‘În anul COVID, într-un an în care deplasarea a fost practic imposibilă pentru cei mai mulţi dintre noi (…) 3 milioane de persoane au fost dislocate în mod forţat’, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, pentru Reuters.

Aproape 70% dintre cei afectaţi provin din numai cinci ţări – Siria, Venezuela, Afganistan, Sudan de Sud şi Myanmar -, conform raportului anual al UNHCR cu privire la deplasările forţate de populaţii.

‘Tendinţele, din nefericire, au continuat. Prin urmare, dacă am actualiza cifrele pentru primele şase luni ale lui 2021, am vedea probabil o creştere suplimentară de la aceste 82,4 milioane’, a mai spus Grandi. În circa 42% din cazuri este vorba despre copii.

Potrivit responsabilului ONU, creşterea numărului celor dezrădăcinaţi a fost parţial alimentată de noi ‘puncte fierbinţi’, printre care nordul Mozambicului, regiunea Sahel din vestul Africii, Tigray din Etiopia, alături de noi acutizări în conflictele de lungă durată din Afganistan şi Somalia.

O nouă posibilă dislocare de civili

ONU se pregăteşte de asemenea pentru o nouă probabilă dislocare de civili în Afganistan după ce trupele SUA şi cele internaţionale se vor retrage din această ţară în septembrie, a declarat Grandi în cursul acestei săptămâni.

Pe fondul unei ascensiuni a populismului şi naţionalismului în politica globală, Grandi le-a adresat un apel liderilor lumii să ‘înceteze demonizarea oamenilor’ care sunt forţaţi să se refugieze.

Singura cale de a reacționa la acest flux de populație

“A spune că singura cale de a reacţiona la acest flux de populaţie este prin a construi ziduri sau a împinge oamenii înapoi pe mare este josnic din punct de vedere moral. Acestea sunt fiinţe umane’, a subliniat Grandi. “Oricare ar fi motivul fugii sau al deplasării, aceste fiinţele umane merită demnitate deplină ca oricine altcineva’, a adăugat el.

Fostul preşedinte american Donald Trump a avut o abordare dură în ce priveşte securitatea la frontiere şi imigraţia. Grandi, care s-a aflat recent la Washington, a lăudat angajamentul noului preşedinte Joe Biden de a ‘restabili un sistem de azil în Statele Unite care să fie atât eficient, cât şi uman’. ‘Este foarte important ca această promisiune să fie dusă la îndeplinire’, a subliniat responsabilul ONU.

Conform raportului UNHCR, în 2020, la nivel global doar 34.400 de refugiaţi au fost relocaţi în mod oficial – în SUA, Canada şi Europa -, ceea ce înseamnă o treime faţă de nivelul anului anterior.

AGERPRES

Exporturile de alimente şi băuturi din Marea Britanie către Uniunea Europeană aproape s-au înjumătăţit în primul trimestru din 2021, în special din cauza barierelor post-Brexit şi a pandemiei de coronavirus (COVID-19), a anunţat vineri Federaţia industriei alimentare şi a băuturilor din Regatul Unit (FDF), transmite BBC.

Comparativ cu primul trimestru din 2020, exporturile britanice de alimente şi băuturi către blocul comunitar au scăzut cu 47% în primele trei luni din acest an.

Guvernul de la Londra a apreciat “că este prea devreme pentru concluzii ferme” privind impactul pe termen lung al Brexitului iar pandemia a afectat cererea.

Exporturile totale către UE au depășit nivelul mediu din 2020

“Cele mai recente date ale Oficiului Naţional de Statistică (ONS) arată că atât în martie cât şi în aprilie exporturile totale către UE au depăşit nivelul mediu din 2020”, a precizat un purtător de cuvânt al Executivului britanic.

Comparativ cu primul trimestru din 2019 – înainte ca pandemia să devină un factor – exporturile de brânză au scăzut cu 72%, cele de peşte cu 52%, în timp ce livrările de ciocolată au înregistrat un declin de 37%.

Grupul de lobby FDF a precizat că cea mai afectată rută comercială a fost cea către Irlanda. În mod normal Irlanda era cea mai mare piaţă externă a sectorului de alimente şi băuturi din Marea Britanie, iar în primul trimestru s-a înregistrat un declin de 70%. Dar şi vânzările către Germania, Spania şi Italia au scăzut cu peste 50%.

Marea Britanie a vândut în UE mai multe alimente și băuturi decât în restul lumii

Timp de decenii, Marea Britanie a vândut în UE mai multe alimente şi băuturi decât în restul lumii. Totuşi, declinul livrărilor către Europa a schimbat aceste cifre. În primul trimestru din 2021, exporturile britanice către ţările din afara UE au reprezentat 55% din total. Federaţia industriei alimentare şi a băuturilor din Regatul Unit susţine că este pentru prima dată în ultimii cel puţin 20 de ani când au loc astfel de evoluţii.

Per ansamblu, exporturile britanice către ţările din afara UE au crescut cu 0,3% în primele trei luni din acest an, în special spre China.

Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară (OBR) din Marea Britanie a avertizat recent că noile aranjamente comerciale ale ţării cu Uniunea Europeană, cea mai mare piaţă unică din lume, vor eroda productivitatea pe termen lung cu 4%, comparativ cu rămânerea în blocul comunitar.

AGERPRES

Containere cu peste 100 de tone de deşeuri de cauciuc, ce urmau să fie exportate în Thailanda de o firmă din judeţul Olt, au fost depistate de poliţiştii de frontieră în Portul Constanţa Sud – Agigea, marfa fiind returnată societăţii exportatoare, a informat vineri Garda de Coastă.

Documentele însoţitoare ale mărfii, prezentate la autoritatea vamală, nu corespundeau cu ceea ce de fapt se intenţiona să se exporte.

“În data de 17.06.2021, în urma unor activităţi informativ-operative desfăşurate, poliţiştii de frontieră, în cooperare cu lucrători vamali şi comisari din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Constanţa, au descoperit patru containere cu cauciuc nevulcanizat, care urmau să fie exportate în Thailanda de o firmă de pe raza judeţului Olt, care efectua activităţi de export.

În urma verificărilor suplimentare, echipa de control a constatat că în containere se aflau încărcate de fapt 110 tone de deşeuri de cauciuc, marfă care nu corespunde cu datele declarate şi cuprinse în documentele folosite la autoritatea vamală”, se arată într-un comunicat transmis de Garda de Coastă.

Conform sursei citate, comisarii Gărzii de Mediu au dispus nepermiterea efectuării exportului şi returnarea mărfii ce reprezintă deşeuri la societatea exportatoare din România.

AGERPRES

sursa foto: Poliția de Frontieră

Transportul public este gratuit, începând de astăzi, în fiecare vineri, în municipiul Cluj-Napoca. Programul „Vinerea Verde – Stop! Azi mașina stă pe loc!” este derulat de Primăria Cluj-Napoca și Compania de Transport Public (CTP) din oraș.

„Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca implementează programul <Vinerea Verde – Stop! Azi mașina stă pe loc!>, în colaborare cu Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A. În acest sens, în fiecare zi de vineri, clujenii și nu numai pot călători gratuit cu autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele pe orice linie urbană”, a anunțat vineri dimineața Primăria Cluj-Napoca.

CTP a transmis că toate costurile vor fi suportate de primărie.

„Pentru ca acest program să aibă un impact real asupra cetățenilor estimăm că acțiunile de procurare și validare a oricăror tipuri de titluri de călătorie gratuite în zilele de vineri ar putea îndepărta o parte din publicul țintă. Accesul la transportul gratuit de vineri va fi direct, simplu și atractiv.

Costurile generate de acest program vor fi suportate de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca prin metoda compensației, conform Hotararii Consiliului Local Cluj-Napoca nr. 165 din 21.04.2021”, potrivit companiei.

Conform acesteia, proiectul vizează promovarea utilizării transportului public ecologic, ca măsura de îmbunătățire a calitătii aerului, dar și de diminuare a nivelului de zgomot.

sursa: mediafax.ro

sursa foto: Municipiul Cluj-Napoca / Facebook