Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record, pe măsură ce pandemia Covid-19 şi restricţiile guvernamentale au prăbuşit cererea din partea turiştilor străini, fiind preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Potrivit unui sondaj Cushman & Wakefield realizat în parteneriat cu Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), pandemia COVID-19 a avut un impact foarte rapid şi drastic asupra sectorului hotelier din România.

Conform sondajului, 64% dintre respondenţii din industria hotelieră au resimţit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat. După declararea stării de urgenţă, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectaţi a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.

“Pe măsură ce cererea din partea turiştilor străini s-a prăbuşit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid atingând un procent cu un singur număr, rezultând într-o scădere semnificativă a veniturilor. Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 euro pe cameră pe zi în aprilie 2020, indicând un declin de 178% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Ca urmare a măsurilor guvernamentale de a închide temporar frontierele şi de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârşitul lunii martie. Cu reducerea restricţiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenţionează să se deschidă doar anul viitor. Pentru a face faţă acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-şi reduce costurile, inclusiv concedierea personalului.

De altfel, potrivit sondajului, aproximativ 29% din forţa de muncă este deja concediată. “Dat fiind faptul că situaţia nu s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, este nevoie de un ajutor urgent pentru a evita un impact mai mare asupra forţei de muncă în sectorul hotelier. Luând în considerare condiţiile actuale ale pieţei şi sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri afirmă că afacerea lor nu va putea supravieţui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar”, se mai precizează în comunicat.

Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie şi mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supravieţuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august. Deşi hotelierii au pus în aplicare eforturi semnificative pentru a reduce costurile de operare, o intervenţie guvernamentală este necesară în mod urgent pentru a proteja forţa de muncă din industria hotelieră.

Similar altor ţări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să îşi schimbe priorităţile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaţionale şi costurilor de promovare şi marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenţi au apelat la schema de şomaj tehnic subvenţionată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariaţi peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparaţie cu o medie de 24% în CEE.

În pofida faptului că graniţele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Respondenţii hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulţumire comparativ cu celelalte ţări din CEE, 85% dintre aceştia considerând că informaţiile comunicate de autorităţi au fost neclare. Deşi gradul de satisfacţie faţă de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte ţări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuţi, în comparaţie cu 10% în celelalte ţări.

“Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi se pregătesc să intre într-o perioadă de revenire, există multă incertitudine cu privire la capacitatea de a beneficia de sprijin din partea Guvernului. Doar 25% dintre hotelieri au o înţelegere clară a modalităţilor de accesare a sprijinului propus, în timp ce marea majoritate rămâne nemulţumită cu privire la gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin guvernamental. În timp ce în multe alte ţări, guvernele au anunţat deja un ajutor specific pentru turism şi sectorul hotelier, de exemplu subvenţii financiare directe în Republica Cehă, vouchere de călătorie în Polonia şi campanii agresive de promovare a turismului intern în Germania, în România, hotelierii au primit un ajutor limitat”, se menţionează în comunicat.

În săptămânile cuprinse între 24 aprilie şi 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiţi sau extrem de pregătiţi pentru redeschiderea proprietăţilor, 87% fiind încrezători că pot asigura siguranţa clienţilor şi a angajaţilor.

“Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii afirmă că asigurarea securităţii sanitare pentru oaspeţi şi angajaţi reprezintă principala prioritate a lor. În condiţiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiştilor şi a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenţilor au indicat că sunt în favoarea obţinerii unei noi certificări de sănătate şi securitate (Health & Safety)”, se mai spune în comunicat.

Potrivit sondajului, odată cu relaxarea restricţiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaţionale şi locale) doresc să redeschidă, în ciuda lipsei de sprijin din partea autorităţilor. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceştia se vor confrunta, de asemenea, şi cu provocări cauzate de creşterea ofertei pe piaţă, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

În comparaţie cu alte pieţe hoteliere din CEE, hotelurile româneşti sunt mai puţin dependente de cererea internaţională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranţă la procesul de redresare al pieţei, recuperarea lentă anticipată a turiştilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaţionale sunt interesate de mutarea unor operaţiuni în România, un factor care va determina o creştere importantă a cererii din sectorul de business.

În plus, deşi este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din Bucureşti, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanţelor hoteliere şi să marcheze procesul de recuperare printr-o creştere sănătoasă a gradului de ocupare şi a ADR-ului.

“Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susţinută de creşterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum şi de atractivitatea continuă a ţării pentru întreprinderile internaţionale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopţi în spaţiile de cazare plătite în Bucureşti este aşteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 şi 2024, iar mai apoi este prevăzută o creştere sănătoasă în anii următori”, se mai precizează în comunicat.

Sondajul a fost efectuat în perioada 23 aprilie 2020 – 24 mai 2020, pe un număr de 132 de respondenţi din România, Cehia, Ungaria, Polonia şi alte ţări europene, 44 de hotelieri români participând la acest sondaj.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală, ce activează în toate segmentele pieţei imobiliare, fiind afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent.

Federaţia Industriei Hoteliere din Romania (FIHR) este prima organizaţie patronală din turismul românesc şi cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri şi numărul de angajaţi, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri. AGERPRES

Compania farmaceutică americană Moderna a anunţat miercuri că va comercializa viitorul său vaccin său împotriva COVID-19 la un preţ cuprins între 32 şi 37 de dolari doza, un ”preţ de pandemie” care va depinde de asemenea de volumele solicitate de fiecare ţară, exprimându-şi totodată speranţa unui acces universal la vaccin, informează agenţia EFE.

”Lucrăm cu guverne din întreaga lume şi cu alte entităţi pentru a ne asigura că vaccinul va fi accesibil independent de capacitatea de plată”, a promis într-o discuţie cu investitorii consilierul delegat al companiei Moderna, Stephane Bancel.

Preţul va fi mai redus pentru acele ţări care solicită volume mari de vaccin, iar pentru o comandă ”mică”, adică una de ordinul a câteva milioane de doze, preţul va fi în intervalul menţionat, între 32 şi 37 de dolari, potrivit precizărilor companiei.

Acest preţ este superior celui de 19,5 dolari avansat de o altă companie farmaceutică americană, Pfizer, pentru vaccinul pe care aceasta îl dezvoltă împreună cu societatea germană BioNTech şi care, la fel ca în cazul vaccinului Moderna, se află la începutul fazei a treia de testare, ultima etapă a testelor clinice menite să certifice eficacitatea şi siguranţa administrării vaccinului.

Guvernul american a dublat luna trecută investiţia destinată companiei farmaceutice Moderna pentru susţinerea unui potenţial vaccin împotriva COVID-19, suplimentând cu 472 de milioane de dolari suma de 483 de milioane deja anunţată.AGERPRES/(AS – autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dădârlat)

Grupul Damen va disponibiliza în jur de 1.050 angajaţi din întreaga lume, modificările organizaţionale vizând în cea mai mare parte divizia de Nave Medii, iar în România se va proceda la disponibilizarea unui număr de 870 de angajaţi, potrivit unui comunicat al companiei.

“La începutul acestui an, Grupul Damen a prezentat un plan ambiţios de viitor pornind de la perspectiva navigaţiei în condiţii de zero emisii de carbon dar şi a digitalizării şi standardizării platformelor de lucru. În acest scop, grupul a demarat deja investiţii specifice.

Cu toate acestea, preţul scăzut al petrolului a determinat parţial, o încetinire a activităţii în segmentul offshore. Acest factor, coroborat cu consecinţele epidemiei COVID-19, conduce la necesitatea unor schimbări organizaţionale pe termen scurt, menite să asigure adaptarea companiei la noua realitate. Drept urmare, grupul va disponibiliza în jur de 1.050 angajaţi din întreaga lume. Modificările organizaţionale vizează, în cea mai mare parte, divizia de Nave Medii. În România, se va proceda la disponibilizarea unui număr de 870 de angajaţi, în vreme ce în Olanda, cifra disponibilizărilor este de 173”, se menţionează în comunicatul grupului transmis miercuri AGERPRES.

Conform sursei citate, se estimează că numărul acestora va putea fi limitat prin intermediul proiectelor de mobilitate internă din cadrul filialelor noastre din grup.

Compania menţionează că s-a solicitat avizul consiliilor de lucru relevante, concomitent cu consultarea sindicatelor din România şi din Olanda.

“Nu excludem posibilitatea ca şi alte schimbări organizaţionale să se dovedească a fi necesare. Toate sunt măsuri dificile, cu impact atât asupra afacerii noastre de familie, cât şi asupra angajaţilor noştri. Cu toate acestea, schimbările sunt necesare pentru a putea menţine un climat sănătos în companie şi a beneficia de bunele perspective ale proiectelor potenţiale pe termen lung din diverse sectoare ale pieţei construcţiilor şi reparaţiilor de nave”, se mai spune în comunicat.

Damen Shipyards Group operează 36 de şantiere navale şi de reparaţii, având 12.000 de angajaţi în întreaga lume. Damen a livrat până acum mai mult de 6 500 de nave în peste 100 de ţări, furnizând anual aproximativ 175 de nave către clienţi din întreaga lume. Pe baza conceptului său original şi standardizat de proiectare a navelor, Damen reuşeşte să garanteze o calitate consecventă.

Grupul Damen este prezent în România prin intermediul şantierelor navale Damen Mangalia şi Damen Galaţi.

Cu o suprafaţă de 55 de hectare şi având aproximativ 2.200 de angajaţi, Şantierul Naval Damen Galaţi se numără printre cele mai mari unităţi de producţie din cadrul Grupului olandez Damen care reuneşte 35 de şantiere din întreaga lume.

AGERPRES

Un cetăţean francez în vârstă de 50 de ani, urmărit internaţional pentru comiterea de infracţiuni economice, a fost depistat în staţiunea Mamaia, se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Constanţa transmis, miercuri, AGERPRES.

“În urma investigaţiilor desfăşurate, poliţiştii Compartimentului Urmăriri din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Constanţa au depistat ieri, 4 august, în staţiunea Mamaia, un cetăţean francez, de 50 de ani, urmărit internaţional. Acţiunea a fost coordonată de Direcţia de Investigaţii Criminale din Inspectoratul General al Poliţiei Române. Bărbatul era căutat la solicitarea autorităţilor franceze, pentru comiterea de infracţiuni economice şi financiare”, precizează IPJ Constanţa.

Conform sursei citate, în calitate de administrator al unei firme româneşti care îşi desfăşura activitatea predominant în Franţa şi care avea ca obiect de activitate plasarea forţei de muncă, bărbatul în cauză ar fi angajat persoane care nu aveau drept de muncă pe teritoriul francez. Totodată, nu ar fi declarat acest lucru autorităţilor franceze competente şi, implicit, nu ar fi achitat taxele şi impozitele şi nu ar fi plătit salariile celor angajaţi.

Persoana urmărită a fost condusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa pentru luarea măsurilor legale. AGERPRES