Connect with us

ECONOMIE

Seceta, efecte devastatoare: Scade la jumătate producţia de porumb şi floarea soarelui

Publicat

porumb

Producţiile de porumb şi floarea soarelui vor scădea la jumătate în acest an, faţă de anii precedenţi, din cauza secetei prelungite, care va continua să producă efecte devastatoare şi asupra producţiilor viitoare nu numai în zona vegetală ci şi în zootehnie, susţin asociaţiile fermierilor.

„Avem la ora actuală 1,2 – 1,3 milioane de hectare afectate sută la sută la porumb şi floarea soarelui. În judeţul Ialomiţa, din 360.000 de hectare cât are tot judeţul 280.000 sunt afectate sută la sută, cu grâu, orz, porumb şi floarea soarelui. Din 440.000 hectare în judeţul Constanţa, peste 300.000 sunt afectate. Avem probleme în bazinele agricole cu potenţial imens, unde se produceau nu numai cereale pentru consum ci şi cele de sămânţă pentru anul următor. Efectele sunt în lanţ şi sunt devastatoare”, afirmă preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Ionel Arion, într-o declaraţie pentru AGERPRES .

El afirmă că anul acesta recolta de porumb nu va depăşi 9 milioane de tone, iar în cazul culturii de floarea soarelui va exista un deficit imens, care va crea probleme în primăvara anului viitor, pentru că procesatorii nu şi-au putut face stocuri.

„Dacă producţia de porumb a anului trecut a fost supraestimată, iar cea din 2018 a fost mult umflată, anul acesta nu vom trece de 8 – 9 milioane de tone. La grâu suntem undeva la 5 – 5,5 milioane de tone, iar floarea soarelui este un deficit imens, deoarece procesatorii nu şi-au putut face stocurile. Nici din Republica Moldova sau Ucraina nu se poate aduce floarea soarelui pentru că nici acolo nu a fost producţie suficientă şi atunci va fi o problemă undeva din martie – aprilie anul viitor, pentru că stocurile adunate vor ajunge până în primăvara anului viitor, dar până în vară mai este destul de mult. Dacă aveam o medie de 2.500 – 2.700 kg/hectar în anii trecuţi la floarea soarelui, anul acesta vom avea 1.300 – 1.400 kg/hectar media pe ţară. Se preconiza să se însămânţeze 900.000 hectare, dar nu ştim dacă s-a semănat atât. Seceta a distrus o parte din cultură, dar a mai fost şi lipsa tratamentului la sămânţă, în primăvara, pentru dăunătorul Tanymecus – acele nicotinoide despre care vorbim tot timpul – care a făcut ca fermierii să semene şi mai puţină floarea soarelui, renunţând la această cultură în favoarea celei de porumb”, a explicat el.

În opinia sa, seceta va produce în continuare efecte pentru că fermierii nu pot însămânţa, nu au resurse financiare, fiind astfel în pericol şi producţia alimentară a României.

„Fermierii nu vad cu ochi buni ce va fi în anii următori pentru că seceta este cruntă şi continuă să îşi facă efectele: nu se poate însămânţa, nu vom avea producţie, în pericol este şi zootehnia şi producţia alimentară. Este foarte adevărat că va veni marfă din schimburi intra-comunitare, dar să vedem care este calitatea, care este preţul, pentru că, iată, uleiul la raft a luat 25% avans şi probabil şi derivatele din ulei vor avea creşteri”, a menţionat Arion.

În aceste condiţii, fermierii au solicitat autorităţilor declararea stării de calamitate în agricultură, considerând că acest lucru ar aduce gură de oxigen atât fermierilor din vegetal cât şi celor din zootehnie.

„Nu înţelegem de ce ne ferim atât de mult să declarăm starea de calamitate. În acest lanţ trofic al producţiei agricole fermierul şi ferma se află la baza lanţului trofic, dacă distrugem şi facem să dispară fermierul şi ferma şi ceilalţi vor avea de suferit, dar cel mai mult va avea de suferit consumatorul final. Pe de altă parte, ce se întâmplă cu România, şi aşa are o balanţă deficitară, va deveni o zonă unde doar se vor produce cereale? Vom exporta materia primă brută şi vom importa doar produse finite. România nu are dreptul să se dezvolte? Nu trebuie să gândim să dezvoltăm producţia locală şi antreprenorul autohton să supravieţuiască? Trebuie să privim fermierul ca şi un investitor. Noi dacă azi nu sprijinim fermierul, în viitor vom avea probleme pe foarte multe paliere”, a adăugat preşedintele PRO AGRO.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, România s-a situat anul trecut pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia realizată de porumb boabe.

România a obţinut în 2019 o producţie de 16,9 milioane de tone de porumb boabe, de pe o suprafaţă de 2,6 milioane hectare, iar randamentul înregistrat a fost de circa 6.500 kg/ha. La floarea soarelui, recolta a fost de 3,45 milioane de tone de pe o suprafaţa însămânţată de 1,3 milioane hectare şi o medie de 2.660 kg/ha.

Situaţiile operative ale Ministerului Agriculturii privind stadiul recoltării la culturile menţionate indică în prezent „anumite reduceri ale randamentelor specifice”, dar valorile sunt provizorii, având în vedere că suprafeţele recoltate până în prezent sunt de circa 87% la floarea soarelui şi circa 50% la porumb.

În data de 15 octombrie, analiştii de la Strategie Grains şi-au redus estimările privind recolta de porumb a Uniunii Europene în sezonul 2020/2021, ca urmare a verii secetoase din principalele ţări producătoare, potrivit Reuters.

Firma franceză se aşteaptă în prezent la o producţie de porumb de 62,7 milioane de tone în Uniunea Europeană şi Marea Britanie, mai puţin decât 64,9 milioane de tone luna trecută şi cu 4,7 milioane de tone mai puţin faţă de estimarea din luna august. Revizuirea de luna aceasta a fost cauzată, în special, de diminuarea cu 1,5 milioane de tone a estimărilor privind recolta de porumb a României şi cu 200.000 de tone pentru Franţa.AGERPRES

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Noi contracte de finanțare în valoare de 13 milioane de lei, semnate de Ministerul Dezvoltării

Publicat

salarii bani lei teancuri.jpg

Aproape 13 milioane de lei sunt destinaţi pentru educaţie şi consolidarea poziţiei pe piaţă a unor firme, după ce luni au fost semnate 15 noi contracte de finanţare, în valoare totală nerambursabilă de 12.839.705,60 lei, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Dintre acestea, patru proiecte vizează modernizarea infrastructurii sociale şi recreative, precum şi eficientizarea energetică.

Astfel, municipiul Sibiu, pentru creşterea calităţii vieţii copiilor din Centrul de Plasament Orlat şi prevenirea separării copilului de familia sa, prin înfiinţarea unei căsuţe de tip familial, va beneficia de 3.537.931,38 lei.

Municipiul Moineşti, judeţul Bacău, va beneficia de 372.517,57 lei pentru două proiecte care vizează amenajarea unor spaţii de joacă pentru copii în străzile Dezbenzinării şi 1 Mai.

Municipiul Galaţi, pentru creşterea performanţei energetice a blocului de locuinţe G9, aferent Asociaţiei de proprietari nr. 360, va beneficia de 984.984,91 lei.

Alte 11 proiecte au ca obiectiv promovarea spiritului antreprenorial, prin dezvoltarea activităţii şi achiziţia de echipamente moderne, a precizat un comunicat al MDLPA. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Continuă veștile proaste pentru românii cu credite

Publicat

bani lei

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a urcat luni la 8,14%, de la 8,12% vineri, arată datele publicate de BNR.

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 8,25% față de 8,23% vineri, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 8,35% față de 8,34% vineri.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 2,65% pentru T1/2022. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Companiile din construcții au încheiat 2021 cu afaceri de 135 miliarde lei şi 426.000 de angajaţi

Publicat

Afaceri de 134,8 miliarde de lei şi peste 426.000 de angajaţi în cele aproape 90.000 de companii – aşa arată, pe scurt, imaginea pieţei construcţiilor la bilanţul anului 2021, potrivit informaţiilor preliminare furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Deşi toţi indicatorii sunt pe plus faţă de anul precedent, se remarcă, din punctul de vedere al afacerilor şi al forţei de muncă, o încetinire a ritmului de creştere.

Astfel, cifra de afaceri cumulată este cu 5% mai mare faţă de 2020 (în condiţiile în care, în 2020 faţă de 2019 creşterea fusese de 16%).

De asemenea, în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, acesta a crescut anul trecut cu 2%, după ce, în anul precedent, avansul fusese de 8%.

La numărul de persoane juridice cu coduri CAEN din domeniul construcţiilor care au raportat rezultate pentru 2021, se vede însă o creştere peste cea din 2020 (7% faţă de 2%), mai arată calculele ZF pe baza datelor ONRC.

Ca număr de firme, cele mai multe (43.958, adică 49% din total) activează în domeniul lucrărilor de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, iar cele mai puţine (77, adică mai puţin de 1% din total) în construcţia de poduri şi tuneluri.

Un semnal alarmant este cel care arată că, în primele cinci luni din 2022, construcţiile au fost al doilea domeniu ca număr de insolvenţe generate, mai exact 551 din cele peste 2.800 de insolvenţe în total, în condiţiile în care, pe tot parcursul anului 2021, au ajuns în această stare mai puţin de 700 de firme de profil.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul firmelor radiate a crescut cu aproape 9% în primele șase luni ale anului. Topul orașelor unde s-au înregistrat cele mai multe

Publicat

contabilitate acte calcul sursa foto pixabay
sursa foto: pixabay

Numărul firmelor radiate la nivel naţional a crescut cu 8,77% în primele şase luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 35.420 radieri, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 5.607 (plus 8,81 faţă de ianuarie-iunie 2021) şi în judeţele Timiş – 1.605 (plus 4,15%), Constanţa – 1.584 (plus 14,12%) şi Cluj – 1.564 (plus 10,92%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 295 (în creştere cu 19,43% faţă de primele şase luni ale anului trecut), Călăraşi – 303 (plus 5,57%) şi Covasna – 317 (plus 6,02%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Teleorman (plus 24,91%), Vrancea (plus 22,43%) şi Sălaj (plus 23,93%). În perioada analizată au fost consemnate cele mai mari scăderi în ceea ce priveşte numărul firmelor radiate în judeţele Brăila (minus 13,31%), Caraş-Severin (minus 9,83%), Olt (minus 7,11%) şi Dâmboviţa (minus 4,18%).

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 9.517 (plus 6,69% raportat la ianuarie-iunie 2021), construcţii – 3.273 (plus 9,03%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 2.938 (plus 8,37%) şi industria prelucrătoare 2.885 (plus 10,20%).

În iunie 2022, au fost consemnate 5.786 radieri de firme, cele mai multe în Bucureşti (1.031) şi în judeţele Constanţa (272), Timiş (261) şi Cluj (242).

Agerpres

Citește mai departe