ECONOMIE
Secetă pedologică în cultura grâului de toamnă în zone agricole din Moldova, Muntenia şi Transilvania. Agrometeo
În prezent, se înregistrează o continuare a secetei pedologice moderate în culturile de grâu de toamnă din anumite zone agricole din Muntenia, Moldova și Transilvania, conform prognozei specializate emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru intervalul 19 – 26 ianuarie 2024.
„În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.
Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată) se vor înregistra local în nordul Munteniei, sudul, sud-vestul şi izolat nord-estul Moldovei, sudul Transilvaniei”, precizează specialiştii ANM.
La culturile cerealiere se va semnala repausul biologic în cea mai mare parte a regiunilor agricole, iar în zonele de câmpie, datorită regimului termic mediu din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit din primele zile, vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor vegetative la cerealierele de toamnă.
În semănăturile efectuate în epoca optimă, viabilitatea nodului de înfrăţire nu va fi afectată de scăderea temperaturilor minime negative din aer şi sol, îndeosebi pe terenurile unde plantele vor fi protejate de existenţa stratului de zăpadă.
Totodată, pe suprafeţele fără strat protector de zăpadă, atât în culturile semănate în epoca optimă, cât şi în cele tardive, plantele vor fi expuse frigului, fiind în continuare afectate parţial prin brunificare şi arsuri (necroze) ale vârfului frunzelor.
Orzul şi grâul de toamnă
Orzul şi grâul de toamnă vor înregistra fazele de răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire (10-100%), starea de vegetaţie fiind bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive.
Potrivit sursei citate, în sudul, sud-estul şi estul ţării, rapiţa înfiinţată în epoca optimă se va afla la înfrunzire (5-9 frunze), uniformitatea şi vigurozitatea culturilor menţinându-se în general bună şi medie, respectiv medie şi slabă pe suprafeţele unde s-a produs deprecierea aparatului foliar (frunze îngheţate parţial sau total) în zilele geroase din intervalele precedente.
În toate plantaţiile, pomii fructiferi şi viţa-de-vie îşi vor continua repausul vegetativ, speciile fiind pe ansamblu bine adaptate la condiţiile de iernare.
Lucrările agricole specifice acestei perioade (fertilizări, tăieri la pomi, etc.) vor fi sistate temporar datorită precipitaţiilor ce se întrevăd.
ANM a evaluat şi condiţiile de iernare ale speciilor de toamnă
ANM a evaluat şi condiţiile de iernare ale speciilor de toamnă, analizând indicele termic specific perioadei 1 decembrie 2023 – 18 ianuarie 2024, respectiv cuantumul temperaturilor minime negative din aer, ce caracterizează anotimpul rece prin asprimea iernii.
„O iarnă blândă (0-10 „unităţi de ger”) se înregistrează în Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana şi Maramureş, cea mai mare parte a Transilvaniei şi a Olteniei, local în estul, vestul, nordul şi sudul Moldovei.
Local în nordul, estul, sudul şi centrul Moldovei, estul, sud-estul şi sudul Transilvaniei, nordul Olteniei, se constată caracterul de iarnă normală (11-30 „unităţi de ger”).
Izolat în estul Moldovei, se observă caracterul de iarnă aspră (31-40 „unităţi de ger”)”, explică experţii ANM.
Potrivit ANM, vremea mai caldă sub aspect termic de la începutul perioadei va intra într-un proces de răcire, pe întreg teritoriul agricol.
Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -3 şi 8 grade Celsius în prima parte a intervalului, mai ridicată cu 1 – 6 grade în raport cu normele climatologice şi -8 – 3 grade în restul zilelor, limite apropiate de mediile multianuale, la scara întregii ţări.
Temperatura maximă a aerului va oscila între -4 şi 14 grade Celsius, în toate zonele de cultură, iar cea minimă se va încadra între -12 şi 2 grade în cea mai mare parte a regiunilor, valori mai scăzute fiind posibile în depresiuni, favorabile producerii îngheţului la sol.
Precipitații mixte
„Se întrevăd precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), predominant sub formă de ninsoare, fiind însoţite de intensificări ale vântului, pe suprafeţe agricole extinse ale ţării.
Izolat, în zonele sudice cantităţile de apă pot depăşi 15 l/mp, îndeosebi în primele zile”, transmit specialiştii ANM. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
VIDEO. Saci cu nisip pentru oprirea infiltrațiilor de apă la alunecarea de teren de pe str. Uliului
U-BT Cluj, la un pas de finala Ligii Naționale. A învins-o din nou pe FC Argeș Pitești, scor 100-74
FOTO. Accident cu patru mașini, la intrarea în Florești. O tânără a ajuns la spital
FOTO. Ramona Strugariu, copreședinta REPER, și-a lansat candidatura la Primăria Cluj-Napoca
Duminica Floriilor: Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații religioase pentru credincioși, cu o săptămână înainte de Înviere
Două femei din Blaj, specializate în furt de haine din magazinul Pepco, trimise în judecată. Au sustras zeci de produse
FOTO. Elevii clujeni au dominat podiumul la Olimpiada Națională de Pedagogie și Psihologie
