ECONOMIE
Secetă pedologică în cultura grâului de toamnă în zone agricole din Moldova, Muntenia şi Transilvania. Agrometeo
În prezent, se înregistrează o continuare a secetei pedologice moderate în culturile de grâu de toamnă din anumite zone agricole din Muntenia, Moldova și Transilvania, conform prognozei specializate emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru intervalul 19 – 26 ianuarie 2024.
„În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.
Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată) se vor înregistra local în nordul Munteniei, sudul, sud-vestul şi izolat nord-estul Moldovei, sudul Transilvaniei”, precizează specialiştii ANM.
La culturile cerealiere se va semnala repausul biologic în cea mai mare parte a regiunilor agricole, iar în zonele de câmpie, datorită regimului termic mediu din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit din primele zile, vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor vegetative la cerealierele de toamnă.
În semănăturile efectuate în epoca optimă, viabilitatea nodului de înfrăţire nu va fi afectată de scăderea temperaturilor minime negative din aer şi sol, îndeosebi pe terenurile unde plantele vor fi protejate de existenţa stratului de zăpadă.
Totodată, pe suprafeţele fără strat protector de zăpadă, atât în culturile semănate în epoca optimă, cât şi în cele tardive, plantele vor fi expuse frigului, fiind în continuare afectate parţial prin brunificare şi arsuri (necroze) ale vârfului frunzelor.
Orzul şi grâul de toamnă
Orzul şi grâul de toamnă vor înregistra fazele de răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire (10-100%), starea de vegetaţie fiind bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive.
Potrivit sursei citate, în sudul, sud-estul şi estul ţării, rapiţa înfiinţată în epoca optimă se va afla la înfrunzire (5-9 frunze), uniformitatea şi vigurozitatea culturilor menţinându-se în general bună şi medie, respectiv medie şi slabă pe suprafeţele unde s-a produs deprecierea aparatului foliar (frunze îngheţate parţial sau total) în zilele geroase din intervalele precedente.
În toate plantaţiile, pomii fructiferi şi viţa-de-vie îşi vor continua repausul vegetativ, speciile fiind pe ansamblu bine adaptate la condiţiile de iernare.
Lucrările agricole specifice acestei perioade (fertilizări, tăieri la pomi, etc.) vor fi sistate temporar datorită precipitaţiilor ce se întrevăd.
ANM a evaluat şi condiţiile de iernare ale speciilor de toamnă
ANM a evaluat şi condiţiile de iernare ale speciilor de toamnă, analizând indicele termic specific perioadei 1 decembrie 2023 – 18 ianuarie 2024, respectiv cuantumul temperaturilor minime negative din aer, ce caracterizează anotimpul rece prin asprimea iernii.
„O iarnă blândă (0-10 „unităţi de ger”) se înregistrează în Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana şi Maramureş, cea mai mare parte a Transilvaniei şi a Olteniei, local în estul, vestul, nordul şi sudul Moldovei.
Local în nordul, estul, sudul şi centrul Moldovei, estul, sud-estul şi sudul Transilvaniei, nordul Olteniei, se constată caracterul de iarnă normală (11-30 „unităţi de ger”).
Izolat în estul Moldovei, se observă caracterul de iarnă aspră (31-40 „unităţi de ger”)”, explică experţii ANM.
Potrivit ANM, vremea mai caldă sub aspect termic de la începutul perioadei va intra într-un proces de răcire, pe întreg teritoriul agricol.
Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -3 şi 8 grade Celsius în prima parte a intervalului, mai ridicată cu 1 – 6 grade în raport cu normele climatologice şi -8 – 3 grade în restul zilelor, limite apropiate de mediile multianuale, la scara întregii ţări.
Temperatura maximă a aerului va oscila între -4 şi 14 grade Celsius, în toate zonele de cultură, iar cea minimă se va încadra între -12 şi 2 grade în cea mai mare parte a regiunilor, valori mai scăzute fiind posibile în depresiuni, favorabile producerii îngheţului la sol.
Precipitații mixte
„Se întrevăd precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), predominant sub formă de ninsoare, fiind însoţite de intensificări ale vântului, pe suprafeţe agricole extinse ale ţării.
Izolat, în zonele sudice cantităţile de apă pot depăşi 15 l/mp, îndeosebi în primele zile”, transmit specialiştii ANM. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres