Connect with us

EVENIMENT

Seceta pedologică se va menţine moderată şi puternică în estul, sud-estul şi centrul Dobrogei (agrometeo)

Publicat



Seceta pedologică se va menţine moderată şi puternică la final de decembrie început de ianuarie în estul, sud-estul şi centrul Dobrogei, unde conţinutul de umiditate din sol va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, potrivit prognozei de specialitate publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru perioada 30 decembrie 2020 – 5 ianuarie 2021.

“Rezerva de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Local în estul, sud-estul şi centrul Dobrogei, conţinutul de umiditate din sol va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată şi puternică”, arată ANM.

Pe fondul regimului hidro-termic favorabil din aer şi sol, ritmurile vegetative la culturile de toamnă se vor desfăşura în general normal în majoritatea regiunilor, iar în zonele depresionare nordice şi centrale, procesele de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor evolua lent.

Potrivit prognozei agrometeorologice, culturile de orz şi grâu de toamnă vor parcurge răsărirea, apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea (35-100%). Starea de vegetaţie a plantelor va fi în general medie si bună, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe suprafeţele agricole cu deficite de umiditate în sol. Sub aspect fenologic, rapiţa se va afla la înfrunzire, plantele având în medie 9-13 frunze, în cea mai mare parte a ţării. În majoritatea plantaţiilor, pomii fructiferi şi viţa-de-vie îşi vor continua stadiul de
repaus vegetativ.

În cea mai mare parte a zonelor de cultură, lucrările agricole în câmp (eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături în vii şi livezi etc.) se vor putea efectua doar în zilele fără precipitaţii.

În acest interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, în majoritatea zonelor de cultură.

Astfel, temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între -1 şi 13 grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 – 11 grade, în aproape toată ţara. Temperatura maximă a aerului va oscila între 4 şi 17 grade Celsius, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, iar cea minimă între -6 şi 9 grade, cele mai scăzute valori înregistrându-se în depresiuni, unde vor fi condiţii de producere a îngheţului superficial la suprafaţa solului.

În perioada menţionată se întrevăd ploi locale, cu caracter de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, iar izolat, cantităţile de apă pot fi mai însemnate. De asemenea, în zonele joase şi de luncă vor fi condiţii de producere a ceţii, asociată cu burniţă. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Carambol între două autoturisme și o dubă, în Argeș. Posibile scurgeri de combustibil

Publicat

Carambol marți seara între două autoturisme și o dubă, în Argeș. Sunt posibile scurgeri de combustibil.

Conform ISU Argeș, accidentul s-a produs în Merișani, pe DN7C, între două autoturisme și o dubiță.

Sunt posibile scurgeri de lichide combustibile, dar nu știe deocamdată dacă există victime.

„Se deplasează pompierii cu o autospecială de intervenție pentru asigurarea măsurilor specifice de prevenire și stingere a incendiilor, alături de un echipaj SMURD pentru acordarea îngrijirilor medicale la nevoie” – este prima informație dată de ISU.

Citește mai departe

ECONOMIE

Dispută USR- PNL pe tema eliminării taxelor la salariul minim pe economie. Anca Dragu: ar putea fi introdus în doi ani. Secretarul de stat Alin Ignat: s-ar încuraja munca la gri

Publicat

Președintele Senatului, Anca Dragu, a declarat la TVR că impozitul zero pe salariul minim ar putea fi introdus în aproximativ doi ani, după finalizarea unui studiu de impact, când veniturile bugetare şi creşterea economică vor permite.

„Ar putea deveni realitate într-un an, cam în doi ani, după ce avem finalizat un studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit”, a spus Anca Dragu potrivit Mediafax.

Preşedintele Senatului a subliniat că o astfel de măsură are un impact negativ asupra bugetului.

„Pe de altă parte, este o datorie să ne uităm la salariaţii cu venituri foarte mici. În România există această situaţie foarte tristă în care 15% dintre salariaţi, deşi muncesc, intră la categoria de sărăcie, acest concept de sărăcie”, a precizat Dragu.

Acești oameni, deşi muncesc opt ore pe zi, la sfârşitul lunii, când primesc salariul, nu-şi pot permite să-şi asigure un trai decent după standardele normale

Salariul minim brut pe economie în România este acum de 2.300 de lei. Practic, de la 1 ianuarie 2021, oa­menii primesc 1.386 de lei net, cu 40 de lei mai mult decât în 2020.

De majorare beneficiază aproximativ 1.400.000 de angajați, adică aproximativ 26,4 % din cei 5.300.000 de salariați activi.

Propunerea USR de eliminare a impozitelor  pe salariul minim nu este agreată și de PNL.

Alin Ignat membru PNL și secretar de stat în Ministerul Muncii a arătat într-o postare pe pagina de facebook argmentele pentru care nu este de acord cu pripunerea USR : ”văd că există un început de dezbatere, în spațiul public, cu tema “Zero taxe pe salariul minim”.

”E ușor de spus și în aparență sună bine. Totuși, personal, cred că e important să punem pe masă toate argumentele, pro și contra, iar dacă facem asta, realizăm imediat că, în esență, este o măsură care ne poate pune în fața unor riscuri majore, din multe puncte de vedere.
Care sunt potențialele riscuri ale eliminării taxării pe salariul minim:
  • S-ar încuraja MUNCA LA GRI – încadrarea angajaților pe salariul minim, chiar dacă salariul efectiv primit de aceștia este mai mare decât cel de încadrare.
  • Scăderea dramatică a încasărilor la bugetul de stat, scădere generată de migrarea unui umăr mare de contracte de muncă spre încadrarea pe salariul minim, pentru evitarea taxării.
  • Creșterea deficitului bugetului de asigurări sociale, în lipsa plății contribuției de asigurări sociale aferentă salariului minim, și pericolul de intrare în imposibilitatea de a susține pensiile aflate în plată astăzi.
  • Pensii mici pentru angajații care, în marea majoritate, vor accepta să fie încadrați la salariul minim, primind restul salariului la gri și punându-și în pericol siguranța veniturilor la bătrânețe.
În opinia mea, dacă e cazul, dacă e momentul să intervenim în această zonă, soluția reală și sănătoasă pentru toți cei implicați, stat-angajatori-angajați, este reducerea taxării în ansamblu. Pe orice venit salarial din România” a precizat secretarul de stat Alin Ignat

Citește mai departe

EVENIMENT

Țara europeană care depăşeşte 100.000 de morţi din cauza Covid

Publicat

Regatul Unit a devenit marţi prima ţară din Europa care a depăşit 100.000 de decese cauzate de noul coronavirus, confirmând amploarea crizei pentru această ţară care îşi pune toate speranţele în vaccinare, relatează AFP.

Potrivit bilanţului zilnic al Ministerului Sănătăţii, au fost înregistrate 1.631 de decese suplimentare, crescând bilanţul total al pandemiei la 100.162 de morţi. Numărul cazurilor de COVID-19 înregistrate a fost de 20.089, confirmând declinul din ultimele zile.AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Tatăl alpinistei Dor Geta Popescu, trimis în judecată în legătură cu moartea fiicei sale în avalanşă (surse)

Publicat

Alpinistul Ovidiu Popescu a fost trimis marţi în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, fiind acuzat că a organizat impropriu şi a condus defectuos expediţia din anul 2017 în timpul căreia fiica sa de 14 ani, Dor Geta Popescu, şi un băiat de 13 ani, Erik Gulacsi, au decedat într-o avalanşă produsă în Masivul Retezat.

Parchetul General a remis marţi un comunicat de presă în care arată că procurorii de la Secţia penală au trimis în judecată un inculpat, precum şi o persoană juridică (o asociaţie constituită în scopul de a organiza expediţii în munţi înalţi, a promova activităţi sportive la mare altitudine, a dezvolta şi susţine practicarea sporturilor şi a activităţilor montane, sporturilor extreme la nivel de performanţă şi recreativ), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă.

Parchetul nu îi menţionează numele, însă surse judiciare au confirmat pentru AGERPRES că bărbatul trimis în judecată este Ovidiu Popescu, tatăl alpinistei Dor Geta Popescu, iar persoana juridică este Asociaţia “Clubul Sportiv Montan Altitudine din Râşnov”.

“Faptele reţinute în urma probatoriului administrat au constat în aceea că, în interesul şi în numele asociaţiei, prin informarea superficială asupra condiţiilor meteo, alegerea unui echipament inadecvat riscurilor de loc şi vreme, neutilizarea unui ghid montan calificat, prin călăuzirea pe un traseu montan nerecomandat în condiţii de iarnă (curba de nivel de sub creasta Colţilor Pelegii) şi ignorarea stării meteo severe, inculpatul a organizat impropriu şi condus defectuos o acţiune turistică în Masivul Retezat, către Vârful Peleaga, desfăşurată în ziua de 22.04.2017, cu consecinţa surprinderii în zona Şaua Berbecilor – Colţii Pelegii, în jurul orei 14,00 – 14,20, a membrilor grupului turistic din care făcea parte, de către o avalanşă în urma căreia au decedat doi copii”, spune Parchetul.

“Fără călăuzirea grupului pe un traseu cu expunere la producerea avalanşei în condiţii nivologice, de relief şi de vreme apte să conducă la declanşarea ei şi în lipsa oricăror alte măsuri de prevedere şi siguranţă pe care trebuia şi putea să le ia (asigurarea serviciilor unui ghid montan calificat, informarea corectă asupra vremii, considerarea şi aprecierea stării meteo constatate la faţa locului cu consecinţa păstrării unei distanţe între membrii grupului 6-10 metri, utilizarea unui echipament adecvat, prinderea în corzi ancorate), avalanşa nu ar fi avut loc sau cel puţin nu ar fi surprins şi antrenat membrii grupului, lipsind consecinţa producerii unor leziuni traumatice la cei doi copii, incompatibile cu viaţa”, adaugă procurorii.

Dosarul a fost trimis la Judecătoria Haţeg.

În dimineaţa zilei de 22 aprilie 2017, un grup de persoane în care se aflau şi copii, condus de alpinistul Ovidiu Popescu, a plecat de la o cabană situată în Munţii Retezat, cu intenţia de a se deplasa pe Vârful Peleaga. Grupul a fost surprins de o avalanşă în locul denumit “Căldarea Berbecilor”, iar zăpada care a venit la vale a antrenat şi resturi de bolovani. Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi au decedat după ce au fost surprinşi de avalanşă.

Operaţiunea de recuperare a celor doi adolescenţi decedaţi în Retezat a durat 11 ore, salvamontiştii şi jandarmii montani confruntându-se cu condiţii extrem de dificile, din cauza traseului accidentat, acoperit cu zăpadă, şi a viscolului.

Dor Geta Popescu avea în palmares şase recorduri mondiale şi unul european. Ea a obţinut primul record la vârsta de 10 ani, în august 2013, devenind cea mai tânără alpinistă din lume care a atins Vârful Ararat (5.137 de metri). Un an mai târziu, în august 2014, Geta Popescu a reuşit să cucerească Vârful Damavand (5.671 de metri) din Iran, cel mai înalt vulcan al Asiei. În decembrie 2015, a devenit cea mai tânără alpinistă din lume care a urcat pe Ojos del Salado (6.893 de metri) la doar 12 ani. În luna februarie a anului 2016, fata a obţinut un alt record mondial de vârstă, când a urcat pe Aconcagua (6.960 de metri), cel mai înalt vârf din America de Sud. A depăşit astfel un record deţinut din 2002 de o sportivă din America. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate