Connect with us

ECONOMIE

Semnal de alarmă tras de vicepreşedintele Asociaţiei Mondiale a Organizaţiilor de Evaluatori: ” O să fie foarte mari problemele în a-ţi asigura traiul zilnic ”

Publicat



adrian crivii

Pandemia va provoca o criză fără precedent în întreaga lume, avertizează vicepreşedintele Asociaţiei Mondiale a Organizaţiilor de Evaluatori, omul de afaceri clujean Adrian Crivii.

”O să fie un cutremur mai mare decât tot ce s-a întâmplat în economie până acum, de când există economia”, susține omul de afaceri. Sărăcia o să crească accentuat, economia este ca un bolnav care a fost anesteziat, iar bula imobiliară o să se spargă”.

Într-un interviu acordat ziarului Cluj24.ro, Adrian Crivii oferă și câteva soluții de redresare a economiei care pot preveni impactul devastator provocat de criza medicală.

Adrian Crivii este doctor în economie, CEO la grupul de firme DARIAN – companie clujeană independentă, cu birouri în toată ţara. DARIAN este pe piaţă de 30 de ani şi a lucrat cam cu toate firmele mari din România. Adrian Crivii a fost preşedintele ANEVAR şi, printre altele, este vicepreşedinte al Asociaţiei Mondiale a Organizaţiilor de Evaluatori.

Iată mai jos pasaje importante din interviu:

E prima dată când apare un șoc și în zona ofertei, dar şi în zona cererii de bunuri şi produse

Problema e că această criză este şi pe ofertă -că oamenii nu pot să lucreze, nu se produc lucruri, o să fie o criză de bunuri, în special de bunurile de primă necesitate.

Dar e o criză şi pe cerere, fiindcă şomajul acesta de azi pe mâine de un milion şi ceva în România o să aibă efecte majore asupra cererii de achiziţie.

E prima dată când apare un şoc şi în zona ofertei, şi în zona cererii de bunuri şi produse. Iar asta la nivel global, nu într-o ţară sau o zonă economică.

Vechea economie o să sufere nişte schimbări majore

Acum, practic, economia globală o putem compara cu un avion care a făcut o aterizare forţată. Aşa defecţiuni are avionul respectiv, că nu mai poate fi reparat.

Mai mult, pasagerii din el trebuie să iasă repede, să nu explodeze. Şi să încerce să-şi facă trotinete, cărucioare, să-şi facă ceva din avionul acela, să se îndepărteze şi să reînceapă viaţa. Avionul acela nu mai e de folos.

Adică, vechea economie, modul de lucru de până acum, n-o să mai fie absolut deloc utilă, o să sufere nişte schimbări majore.

Soluția ar fi un joc între inflaţie şi curs

O să crească accentuat sărăcia, pe de o parte.(…) O să fie foarte mari problemele în a-ţi asigura traiul zilnic.

Mulţi au trăit şi până acum la minima subzistenţă, chiar şi în ţările bogate. S-ar putea să apară „răscoale” sau greve în unele zone, că lumea moare de foame. Pot să apară probleme sociale accentuate.

Soluţia cred că va fi, de exemplu în România, un joc între inflaţie şi curs, ca să încerce să stabilizeze cât de cât lucrurile.

Economia nu mai poate fi repornită cu excursii, cu maşini scumpe şi cu consum exacerbat. Ar trebui să punem la punct toate proiectele de infrastructură pe care le avem –şi sunt multe. (…)

Mă refer la îmbunătăţirea aeroporturilor, la îmbunătăţirea căii ferate, infrastructura oraşelor etc. Asta ar însemna locuri de muncă multe, inclusiv pentru cei care au venit din străinătate. Şi o să fie bătălie pe forţa de muncă.

Ce am mai putea face ar fi şi relansarea digitalizării şi susţinerea puternică a acestei zone, debirocratizarea aparatului de stat, lucrul de la distanţă, telemedicină etc.

Acum e foarte importantă solidaritatea

Noi trebuie să fim solidari ca cetăţeni, ca români, solidari între companii, să ne cumpărăm unii de la alţii, să ne susţinem unii pe alţii, să ne plătim facturile, să încercăm să nu ne îngropăm unii pe alţii. La fel, solidaritatea companiilor cu angajaţii e foarte importantă.

Criza aceasta ar trebui să ne facă mai solidari.

Economia nu mai poate fi repornită cu excursii, cu maşini scumpe şi cu consum exacerbat. Ar trebui să punem la punct toate proiectele de infrastructură pe care le avem –şi sunt multe. Nu mă refer numai la autostrăzi neterminate de 30 de ani.

Ci mă refer la îmbunătăţirea aeroporturilor, la îmbunătăţirea căii ferate, infrastructura oraşelor etc. Asta ar însemna locuri de muncă multe, inclusiv pentru cei care au venit din străinătate. Şi o să fie bătălie pe forţa de muncă.

Clujul va avea mult de suferit, pentru că pretențiile foarte mari vor fi greu de susținut

Clujul cred că va avea mult de suferit, pentru că a avut un nivel de trai foarte ridicat, cu pretenţii foarte mari, ori asta e foarte greu de susţinut în continuare.

Vârstnicii au mai trecut prin crize, dar o problemă va fi cu noua generaţie, care au 20-30 de ani şi care a crescut într-o bunăstare până acum.

Pentru generaţia aceasta va fi un şoc foarte mare, dar am încredere că ei o să poată să se reorienteze spre zonele acestea noi, IT, robotică etc.

În Cluj o să scadă mult fondurile din taxe, sunt mulţi care deja au închis, foarte multe spaţii o să devină goale, fiindcă PFA-urile, IMM-urile o să sufere cel mai mult din această criză, că ele au cele mai puţine resurse. Va fi şomaj, şi şomajul reprezintă un cost teribil.

Nu numai prin faptul că îi plăteşti pe şomeri, ci şi prin faptul că o forţă de muncă relativ importantă în a produce PIB, bunăstare, iese din circuitul economic. Ori, asta e o chestiune foarte gravă pentru România.

Citește interviul integral pe Cluj24.ro

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

APIA: 17 mai – ultima zi de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2021

Publicat

apia

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte tuturor beneficiarilor că data de 17 mai 2021 reprezintă ultima zi de primire, fără penalităţi, a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2021, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Până la acest moment, au fost înregistrate în baza de date APIA un număr de 710.720 cereri, pentru o suprafaţă de 6.885.745 ha.

“Asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea cu succes a etapelor necesare şi îi îndemnăm să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul Centrelor judeţene, respectiv ai Centrelor locale, pentru clarificarea/soluţionarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să reuşească să depună cererea în termen şi să evite aplicarea de penalităţi”, spun reprezentanţii agenţiei.

Informaţiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărţile şi listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar şi ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA şi pe site-ul Agenţiei: www.apia.org.ro. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut, în trimestul al patrulea, una dintre cele mai mari creșteri a ponderii datoriei publice în PIB din UE

Publicat

România a avut, în trimestul IV al anului trecut, una dintre cele mai mari creșteri a ponderii datoriei publice în PIB, de 4,2 puncte procentuale, într-un clasament condus de Ungaria (+6,5 pp), Spania (+6,0 pp), Grecia (+5,9 pp) și Austria (+5,0 pp), conform Eurostat.

La sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020, încă afectat de răspunsurile politice la măsurile de izolare COVID-19, care s-a concretizat în creșterea nevoilor de finanțare, ponderea datoriei publice în PIB pentru zona euro a urcat la 98,0%, comparativ cu 97,2% la sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 2020.

În UE, raportul a crescut de la 89,7% la 90,7%. Comparativ cu al patrulea trimestru al anului 2019, raportul datoriei publice la PIB a crescut atât în ​​zona euro (de la 83,9% la 98,0%) și UE (de la 77,5% la 90,7%).

Creșterile sunt urmarea majorărilor datoriei publice în statele membre, precum și scăderii PIB.

Cele mai mari raporturi dintre datoria publică și PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020 au fost înregistrate în Grecia (205,6%), Italia (155,8%), Portugalia (133,6%), Spania (120,0%), Cipru (118,2%), Franța (115,7%) și Belgia
(114,1%), iar cel mai scăzut din Estonia (18,2%), Luxemburg (24,9%) și Bulgaria (25,0%).

Comparativ cu al treilea trimestru al anului 2020, șaptesprezece state membre au înregistrat o creștere a datoriei față de PIB raport la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020 și zece o scădere.

Au fost observate cele mai mari creșteri ale raportului în Ungaria (+6,5 puncte procentuale – pp), Spania (+6,0 pp), Grecia (+5,9 pp), Austria (+5,0 pp), România (+4,2 pp) și Portugalia (+3,1 pp).

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Irlanda (-2,8 pp), Letonia și Luxemburg (ambele -1,2 pp) și Cipru (-1,0 pp).

În comparație cu al patrulea trimestru al anului 2019, toate statele membre au înregistrat o creștere a raportului datoriei față de PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020.

Cele mai mari creșteri ale raportului s-au înregistrat în Grecia (+25,1 pp), Spania (+24,5 pp), Cipru (+24,2 pp), Italia (+21,2 pp) și Franța (+18,1 pp).

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Până la sfârşitul anului 2021, piaţa de fashion online din România va depăşi pragul de un miliard de dolari

Publicat

online

Piaţa de fashion online din România va depăşi pragul de un miliard de dolari până la finalul anului 2021, arată estimările incluse într-un raport publicat, recent, de PayU.

Datele cuprinse în cercetarea de specialitate evidenţiază faptul că veniturile de pe segmentul fashion vor înregistra o creştere anuală de 10%, în perioada 2021 – 2025, la un volum de piaţă de 1,6 miliarde de dolari, până la sfârşitul anului 2025.

La nivelul acestui an, raportul PayU relevă faptul că bugetul pentru cumpărăturile online în aceeaşi categorie se va majora cu 75% şi va trece, pentru prima dată, de un miliard de dolari.

Compania precizează că, în prezent, cumpărătorii români beneficiază de opţiuni special dezvoltate pentru o experienţă de plată cât mai plăcută, două dintre acestea fiind: plata printr-un singur click, “Pay by click” – prin care clientul nu trebuie să mai introducă datele de card şi poate efectua plata doar cu un singur click, respectiv “Instant Money Back” – prin intermediul căreia clientul primeşte banii în maximum 30 de minute de la momentul confirmării returului, un beneficiu unic în Europa.

Potrivit PayU, în România, tranzacţiile plătite cu opţiunea “Pay by click” au ajuns să reprezinte 38% din totalul plăţilor efectuate cu cardul, la sfârşitul anului 2020.

Raportul global al comerţului online “The Next Frontier: cele mai promiţătoare pieţe pentru liderii emergenţi ai comerţului electronic în 2021 şi nu numai” a fost realizat de PayU în 19 ţări, de pe cinci continente, pentru patru sectoare de comerţ electronic unde s-au înregistrat cele mai rapide creşteri: frumuseţe şi cosmetice, produse digitale, modă şi galanterie şi educaţie.

Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bitcoin scade sub pragul de 50.000 de dolari

Publicat

bitcoin

Bitcoin-ul şi alte criptomonede au scăzut semnificativ vineri, propunerile lui Joe Biden de a taxa câştigurile cetăţenilor bogaţi generând un val de vânzări de-a lungul Statelor Unite, scrie CNBC.

Cea mai valoroasă monedă digitală din lume a scăzut cu 8% în ultimele 24 de ore şi a ajuns la 48.144 dolari. Per total, Bitcoin-ul a înregistrat un declin de aproape 25% de la maximul înregistrat săptămâna trecută – peste 64.000 de dolari.

Între timp, Ether a scăzut cu peste 12% la 2.211 dolari, iar XRP – a cincea cea mai mare criptomonedă – a suferit un declin de aproape 19%.

Rezultatele au şters peste 200 de miliarde de dolari din valoarea întregii pieţe a criptomonedelor.

Preşedintele Joe Biden intenţionează să propună o dublare a taxelor pe câştigurile de capital până la 39,6%, ducând totalul taxelor până a 43,4% după corelarea cu actuala taxă pe veniturile din investiţii.

În 2021, Bitcoin-ul a crescut cu 66%, în timp ce Ether – activul digital al blockchain-ului Ethereum – a înregistrat un raliu de peste 200%, câştigurile fiind alimentate de interesul investitorilor instituţionali.

De altfel, producătorul auto Tesla şi compania de operaţiuni de plată din mobil Square au cumpărat împreună aproape 1,7 miliarde de dolari în Bitcoin.

Jesse Powell, CEO-ul Kraken, una dintre principalele servicii de crypto-tranzacţionare din SUA, a avertizat că guvernele din toată lumea ar putea începe să combată folosirea criptomonedelor.

Recent, Secretarul Trezoreriei SUA Janet Yellen şi preşedintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde au tras semnale de alarmă cu privire la modurile în care sunt utilizate criptomonedele pentru spălare de bani, terorism financiar şi alte activităţi ilegale, scrie ZF.

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe