EVENIMENT
Semnificațiile Sărbătorii de Învierea Domnului sau Sfintele Paşti
Sărbătoarea Învierii Domnului (Sfintele Paşti) semnifică trecerea de la moarte la viaţă prin jertfa Mântuitorului Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care a primit moartea de bunăvoie, pătimind şi fiind răstignit pe cruce. Iisus Hristos este pentru creştini “Paştile nostru care S-a jertfit pentru noi”, aşa cum arată Sfântul Apostol Pavel (I Cor, 5,7).
Trupul Mântuitorului este însă ca un Templu plin de prezenţa şi puterea lui Dumnezeu de aceea el nu poate fi ţinut de moarte în mormânt.
“El este mai înainte decât toate şi toate prin El sunt aşezate. Şi El este capul trupului, al Bisericii; El este începutul, întâiul născut din morţi, ca să fie El cel dintâi întru toate”, spune Sfântul Apostol Pavel (ep. Col. 1, 18).
Cu Învierea Lui Iisus Hristos pentru omenire începe o nouă eră, pentru prima dată puterea lui Dumnezeu se arată învingătoare asupra morţii.
“Cei îngheţaţi se strâng în jurul focului, cei flămânzi se strâng în jurul mesei; cei care au răbdat suferinţă mare în noaptea cea lungă se bucură la venirea zorilor; cei sleiţi de lupte aprige se veselesc la venirea biruinţei neaşteptate. O, Doamne, prin Învierea Ta, Tu Te-ai făcut toate lucrurile pentru toţi oamenii!”, spune episcopul Nicoale Velimirovici (“Predici”).
Tot Sfântul Nicoale Velimirovici arată că prin Învierea Sa, Iisus Hristos a biruit pe cei doi dintre cei mai aprigi vrăjmaşi ai vieţii şi ai cinstei omeneşti – moartea şi păcatul:
“Aceşti doi vrăjmaşi ai oamenilor s-au născut atunci când primul om s-a despărţit de Dumnezeu, călcând peste poruncile despre ascultare, faţă de Făcătorul său. În Rai, Omul nu a cunoscut nici moartea nici păcatul, nici frica nici ruşinea. Pentru că, despărţindu-se de Dumnezeul Cel viu, omul nu a putut cunoaşte nimic despre moarte şi trăind în ascultare desăvârşită faţă de Dumnezeu, el nu putut cunoaşte nimic despre păcat”.
De la început Sfintele Paşti au devenit unica sărbătoare a Bisericii şi, în continuare, pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului era cel mai mare eveniment din cursul anului.
Noaptea Paştilor era petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune. În cursul ei avea loc botezul catehumenilor (candidaţii la botez), iar momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie, cu săvârşirea Sfintei Jertfe şi cu lumini multe, semn al bucuriei şi luminării duhovniceşti.
Cei care primiseră botezul chiar în acea noapte îşi puneau acum haine albe şi purtau făclii luminoase, penitenţii (cei care fuseseră excluşi un timp din comunitatea credincioşilor din cauza păcatelor) erau reprimiţi în cadrul comunităţii, împăraţii eliberau prizonieri şi se făceau fapte de milostenie.
În vechime, ca şi astăzi, sărbătoarea Paştilor se prelungea pentru o săptămână întreagă, săvârşindu-se în fiecare zi Sfânta Liturghie, la care toţi credincioşii se împărtăşeau cu Sfintele Taine ale lui Hristos. (surse: Dicţionar de Teologie Ortodoxă, pr. prof. dr. Ion Bria, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994; Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan Mircea, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1995; http://www.voscreasna.com). AGERPRES
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
Cupa Europeană de Cadeți și Cupa Europeană de Juniori la judo, vor fi organizate în luna iulie în România, la București, în Sala Polivalentă, a anunțat marți, Federația Română de Judo.
Cele două mari competiții europene au fost atribuite României spre organizare de către conducerea Uniunii Europene de Judo.
Ambele întreceri sportive internaționale vor avea loc în luna iulie la București, în Sala Polivalentă și reprezintă de fapt, repornirea calendarului internațional pentru cadeți și juniori, după o pauză de aproximativ un an de zile.
Desemnarea României ca organizatoare a celor două competiții vine după întâlnirea de săptămâna trecută a federațiilor de specialitate europene, candidatura prezentată de Federația Română de Judo fiind considerată cea mai bună.
(sursa: Mediafax)
EVENIMENT
Transportul feroviar de pasageri în România a înregistrat, în T4 2020, una dintre cele mai mici scăderi din UE
Numărul pasagerilor transportaţi cu trenul a scăzut în ultimele patru luni din 2020 în toate statele din Uniunea Europeană pentru care sunt disponibile date, în pofida unei uşoare redresări în trimestrul trei, dar cel mai redus impact asupra transportului feroviar de pasageri a fost în Bulgaria, Estonia şi România, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Pentru a preveni extinderea pandemiei de coronavirus (COVID-19), ţările din Europa au adoptat diverse măsuri restrictive, care au afectat semnificativ toate călătoriile, inclusiv transportul pe calea ferată.
În trimestrul patru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cel mai sever declin al numărului pasagerilor transportaţi cu trenul în UE s-a înregistrat în Irlanda (74%, sau minus 9,5 milioane de pasageri), Grecia (68%, sau minus 3,8 milioane de pasageri), Italia (61%, sau minus 144,9 milioane de pasageri), Olanda (61%, sau minus 62 milioane de pasageri), Slovacia (54%, sau minus 11,2 milioane de pasageri), Slovenia (53%, sau minus 1,9 milioane de pasageri) şi Polonia (51%, sau minus 44,8 milioane de pasageri).
Cel mai redus declin al numărului pasagerilor transportaţi cu trenul în UE a fost în Bulgaria (22%, sau minus 1,1 milioane de pasageri), Estonia (29%, sau minus 0,6 milioane de pasageri) şi România (32%, sau minus 5,52 milioane de pasageri).
În trimestrul patru din 2020, în România, un număr de 11,526 milioane de pasageri au călătorit cu trenul, cu 5,523 milioane mai puţini faţă de 17,049 milioane de pasageri în perioada similară din 2019, ceea ce înseamnă un declin de 32%.
Dacă se ia în considerare lungimea deplasărilor pasagerilor pe calea ferată, scăderea, comparativ cu perioada similară din 2019, a fost în general uşor mai ridicată decât cea măsurată în funcţie de numărul de pasageri. În trimestrul patru din 2020, cea mai semnificativă scădere a traficului, exprimată în călători-kilometru, a fost în Irlanda (76%), Grecia (72%), Italia 69%), Slovacia (66%) şi Spania (65%).
În cifre absolute, Germania este pe primul loc în UE când vine vorba de numărul pasagerilor transportaţi cu trenul, cu 406,081 de milioane pasageri în trimestrul patru din 2020, chiar dacă a suferit o scădere de 45% faţă de 743,856 milioane pasageri în perioada similară din 2019. AGERPRES
Un accident rutier a avut loc marți seara, pe raza localității Târgu Jiu, județul Gorj. Șoferul unui autoturism a pierdut controlul asupra volanului și s-a izbit cu mașina pe care o conducea de un autoturism parcat. În momentul impactului unj bărbat care se afla lângă mașina parcată a fost rănit.
Potrivit ISU Gorj, polițiștii Municipiului Târgu Jiu au fost sesizați prin apelul 112 cu privire la faptul că pe raza municipiului Târgu Jiu a avut loc un eveniment rutier soldat cu o victimă.
Din cercetările efectuate de polițiști, a reieșit faptul că un bărbat de 41 de ani, din municipiul Târgu Jiu în timp ce conducea un autoturism pe strada Ecaterina Teodoroiu, la schimbarea benzii de deplasare de pe banda doi pe banda unu, a intrat în coliziune cu un autoturism parcat pe banda unu, acroșând totodată un bărbat de 37 de ani, din municipiul Târgu-Jiu, care se afla lângă portiera spate a autoturismului parcat.
În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea bărbatului de 37 de ani.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o concentrație de 0,64 mg/l alcool pur în aerul expirat, acesta fiind condus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de catre o persoană aflată sub influența alcoolului.
Înotătorul român Robert Andrei Glinţă a cucerit medalia de argint în proba de 50 m spate, marţi, la Campionatele Europene de nataţie de la Budapesta, după ce a fost cronometrat în finală cu timpul de 24 sec 42/100.
Glinţă, sportiv calificat la JO de la Tokyo, fusese înregistrat în serii cu 24 sec 51/100, iar în semifinală cu 24 sec 57/100.
Medalia de aur a fost obţinută de rusul Kliment Kolesnikov, înregistrat cu timpul de 23 sec 80/100, nou record mondial. Kolesnikov a doborât recordul mondial pentru a doua zi consecutiv, după ce în semifinala de luni fusese cronometrat în 23 sec 93/100.
Bronzul a fost obţinut de spaniolul Hugo Gonzalez de Oliveira, în 24 sec 47/100.
Tânărul David Popovici (16 ani), care marţi s-a calificat la Jocurile Olimpice în urma evoluţiei în seriile probei de 100 m liber (al cincilea timp – 48 sec 30/100), a obţinut biletul pentru finală cu al şaselea timp din semifinale, 48 sec 28/100.
Finala este programată miercuri, de la ora 18:19.
AGERPRES
România va organiza în luna iulie două competiții internaționale de judo
Austria va renunţa la utilizarea vaccinului AstraZeneca
Transportul feroviar de pasageri în România a înregistrat, în T4 2020, una dintre cele mai mici scăderi din UE
Accident provocat de un șofer băut, într-o localitate din Gorj. O persoană a fost rănită
Robert Glinţă, medaliat cu argint la Europenele de la Budapesta
Esplanada catedralei Notre-Dame din Paris, închisă provizoriu din cauza poluării cu plumb
Numărul persoanelor vaccinate împotriva COVID-19 a depășit 4 milioane
Intensificări ale vântului de peste 115 km/h în localităţi din judeţul Buzău, în orele următoare
