Connect with us

ACTUALITATE

Septembrie ne așteaptă cu trei planete vizibile seara pe cer

Publicat



După spectacolul oferit de către Antares (planeta gigant) şi Perseidele, în septembrie mai putem observa patru planete: Mercur, Venus, Jupiter, Saturn.

„Septembrie ne aşteaptă cu trei planete vizibile seara pe cer şi o apariţie a lui Mercur”, scriu astronomii de la Observatorul „Amiral Vasile Urseanu”, pe Facebook.

Saturn, Mercur, Jupiter şi Venus dar şi Spica, cea mai luminoasă stea din constelaţia Fecioarei, vor fi vizibile pe cer, seara, în luna septembrie.

În latină, „septem” înseamnă „şapte”. Luna septembrie era a şaptea lună a anului în calendarul roman, până în 153 î.e.n. În tradiţia noastra populară, luna septembrie se numeşte Răpciune.

Echinocţiul de toamnă

Pe 22 septembrie se va produce echinocţiul de toamnă, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc. Ziua va fi aproximativ egală cu noaptea de pe 26 septembrie. În emisfera nordică durata zilei scade iar în cea sudică creşte, anunţă experţii de la Observatorul astronomic, care prezintă principalele evenimente ale lunii.

Aparent, Soarele se va afla în constelaţia Leo şi va intra în Virgo pe 17 septembrie.

Vazut de pe Soare, planeta Pamânt se va afla în constelaţia Aquarius. Terra va traversa constelaţia Aquarius şi va ajunge în Pisces pe data de 16 septembrie.

Fazele Lunii în septembrie

 

Pe 7 septembrie se produce faza de Lună Nouă, la ora 3:48. Luna nu se poate vedea. Apoi, începând cu 8 septembrie, Luna se vede seara pe cer.
Pe 13 septembrie se produce faza de Primul Pătrar, la ora 23:42. Luna se vede seara pe cer.
Pe 21 septembrie se produce faza de Lună Plină, la ora 2:54. Luna se va vedea toată noaptea în zilele de 20 şi 21 septembrie.
Pe 29 septembrie se produce faza de Ultimul Pătrar, la ora 4:45. Luna se vede în a doua jumătate a nopţii.

 

Planetele observabile cu ochiul liber

 

Seara, înspre apus, se văd două planete, cel puţin în prima jumătate a lunii septembrie, anunţă astronomii din Capitală. Este vorba Venus, care se va vedea toată luna, şi Mercur, care va avea o apariţie favorabilă pentru observaţii în prima jumătate a lui septembrie.

Venus este foarte strălucitoare şi se vede seara, înspre apus, începând cu ora 19:40, timp de două ore. Priviţi înspre orizont şi nu foarte sus se va vedea şi Venus, ca o simplă stea.

Planeta se numeşte Luceafărul la români şi pentru că acum se vede seara, îi putem spune Luceafărul de seară.

Venus se apropie de Pământ şi devine din ce în ce mai strălucitoare şi mai spectaculoasă prin telescop. La începutul lui octombrie se va afla cu 32 de milioane de km mai aproape de noi decât era pe 1 septembrie.

Şi Mercur îşi face apariţia pe cerul de seară, fiind vizibilă între Venus şi locul de apus al Soarelui. Pentru a o vedea priviţi înspre locul unde a apus Soarelui, apoi la Venus şi apoi între, unde ar trebui să vedeţi o stea nu la fel de strălucitoare, dar destul de uşor de văzut.

Apoi, Jupiter şi Saturn sunt două planete care se văd în aceeaşi regiune de cer. Sunt vizibile imediat după cum se face seară, înspre sud-est. Se ridică pe cer şi se află cel mai bine poziţionate pentru observaţii între orele 22 şi 23, înspre sud.

Priviţi înspre sud, la orele respective, nu foarte sus faţă de orizont, doi aştri strălucitori care nu pâlpâie. Cel mai strălucitor dintre ei este Jupiter şi vede în stânga, iar celălalt este Saturn.

Saturn este mai puţin strălucitor decât Jupiter pentru că se află de două ori mai departe, la 1,4 miliarde de km. Şi prin telescop, Jupiter se vede mai mare decât Saturn.

Planetele se află în aceeaşi constelaţie, Capricornus, iar Jupiter se află în această lună chiar deasupra unei stele strălucitoare din constelaţie, delta Capricorni.

În nopţile de septembrie pe cer se afla şi planetele Uranus şi Neptun, dar acestea nu se văd cu ochiul liber.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Criza energiei din Europa se acutizează şi ar putea deveni cronică

Publicat

Preşedinta BCE Christine Lagarde avertizează că volatilitatea preţurilor energiei ar putea dura şi după soluţionarea problemelor de aprovizionare generate de pandemie la nivel mondial.

Actuala perioadă este una „de ajustare“ în procesul de reorientare dinspre combustibilii fosili către regenerabile, proces care va genera presiuni inflaţioniste. Inflaţia se va stabiliza însă anul viitor, potrivit şefei BCE. Criza energiei se adânceşte, provocând probleme şi în alte industrii, cum ar fi cea a metalelor şi îngrăşămintelor şi determină noi măsuri din partea guvernelor pentru susţinerea consumatorilor. Petrolul ar putea urca la peste 80 dolari pe baril pe fondul acestei crize. Gazprom, acuzat că a contribuit la aceasta, se pregăteşte să-şi crească producţia, misiunea sa numărul unu fiind de „a fi un furnizor de încredere pe plan intern şi extern“.

Zona euro este afectată, ca multe alte regiuni ale lumii, de perturbarea lanţurilor de aprovizionare de către pandemie. Şi totuşi, creşterea dramatică a preţurilor energiei, şi impactul acesteia asupra direcţiei inflaţiei, ar putea constitui o problemă mult mai de durată pentru regiune, avertizează preşedinta BCE, Christine Lagarde, potrivit CNBC.

„Lucrurile se vor aşeza odată cu identificarea de noi surse de energie“, a arătat aceasta, descriind actualul mediu economic drept „o perioadă de ajustare“. „Energia va fi probabil o problemă mai de durată pe fondul reorientării către alte surse de energie“.

Unii specialişti din cadrul industriei au sugerat că majorările recente de preţuri, în special la gaze naturale, sunt accentuate de noile politici pe climat ale UE. Oficialii UE insistă că blocul nu este de vină pentru aceste majorări. În opinia şefei BCE, această tranziţie va împinge preţurile în sus pentru o perioadă şi probabil ulterior va avea un oarecare impact deflaţionist.

Un grup reprezentând unii dintre cei mai mari producători de metale din lume i-a avertizat pe politicienii europeni că criza energiei riscă să perturbe campania de „înverzire“ a regiunii şi să-i forţeze pe producători să se relocheze, potrivit Bloomberg. Grupul a cerut în acest context un sprijin sporit pentru sector.

Criza energetică provoacă probleme şi în sectorul îngrăşămintelor, un alt producător european anunţând că-şi reduce producţia din cauza preţurilor ridicate la gaze.

Vitol Group, cel mai mare trader petrolier independent al lumii, se aşteaptă ca petrolul să urce la peste 80 de dolari, criza energiei urmând să determine o creştere a cererii mondiale de ţiţei.

Unele guverne, în special cele din Spania, Grecia şi Franţa au început să intervină pentru a diminua impactul asupra cetăţenilor. Recent, Italia a promis subvenţii energetice de 3 miliarde de euro pentru a-şi menţine redresarea economică ameninţată de criza energetică, potrivit Financial Times.

În tot acest context, gigantul rus Gazprom, acuzat că ar contribui la această criză, a anunţat că îşi pregăteşte masivul câmp Urengoy din Vestul Siberiei de producţie de vârf în viitorul sezon de încălzire, notează Bloomberg.

„Misiunea numărul unu a Gazprom este să garanteze o perioadă de toamnă-iarnă de succes, să fie un furnizor de încredere de gaze pentru clienţii interni şi străini pe perioada de vârf al cererii“, a declarat şeful companiei, Alexei Miller. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Alegeri în Germania: Se deschide o perioadă de incertitudine postelectorală

Publicat

Germania, pol de stabilitate în epoca Merkel, intră într-o fază mult mai imprevizibilă, cu negocieri dificile pentru a forma următorul guvern în urma alegerilor legislative: atât social-democraţii, câştigători cu un scurt avans, cât şi conservatorii revendicând postul de cancelar, comentează AFP.

Chiar de luni dimineaţă, conducerile diferitelor partide susceptibile să intre într-o viitoare coaliţie se întâlnesc la Berlin şi ar urma să ofere indicaţii despre alianţele pe care le au în vedere.

Potrivit ultimelor estimări, formaţiunea de centru-stânga SPD şi liderul ei, Olaf Scholz, au câştigat 25,8% din voturi, devansând uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet care o obţinut numai 24,1% din sufragii, cel mai prost rezultat din istoria sa.

Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.

Dincolo de asta, totul rămâne de făcut în ţară. Pentru că în Germania nu alegătorii sunt cei care aleg direct şeful guvernului, ci deputaţii, odată constituită o majoritate.

De această dată, majoritatea este deosebit de complicat de constituit, pentru că trebuie să reunească trei partide – fapt nemaiîntâlnit din anii 1950 – din cauza împrăştierii voturilor.

„Partida de poker începe”, a constatat revista Der Spiegel. Pentru că „după vot, întrebările esenţiale rămân deschise: cine va fi cancelar? Ce coaliţie va conduce ţara în viitor?” a subliniat publicaţia germană.

Pentru social-democraţi, lucrurile sunt clare: „Este cert că mulţi cetăţeni” au votat SPD, deoarece „vor o schimbare de guvern şi, de asemenea, pentru că vor ca următorul cancelar să se numească Olaf Scholz”, a spus acest bărbat de 63 de ani.

Un inconvenient: rivalul său de centru-dreapta, în ciuda unui rezultat „dezamăgitor”, nu doreşte să intre în băncile opoziţiei: „Vom face tot ce putem pentru a construi un guvern condus de Uniune”, CDU-CSU, a asigurat candidatul creştin-democrat.

În Germania, discuţiile pentru formarea unui nou executiv sunt responsabilitatea exclusivă a partidelor politice.

La finalul scrutinului precedent din 2017, actuala mare coaliţie a putut fi formată numai după şase luni, antrenând o paralizie politică în Germania, în special pe probleme europene.

Cu toate acestea, atât SPD, cât şi centrul-dreapta au spus că vizează o concluzie înainte de Crăciun. Vor reuşi?

„Germania va prelua preşedinţia G7 în 2022”, a reamintit Armin Laschet, şi de aceea trebuie ca un nou guvern „să vină foarte repede”.

În configuraţia actuală, sunt posibile mai multe soluţii pentru o majoritate din Bundestag.

Astfel, SPD s-ar putea alia cu Verzii, care s-au clasat pe locul trei la alegeri cu 14,6%, şi cu liberalii din FDP, un partid de dreapta care a câştigat 11,5%. Sau conservatorii ar putea guverna cu Verzii şi FDP.

Potrivit unui sondaj Yougov publicat în cursul nopţii de duminică spre luni, majoritatea alegătorilor sunt în favoarea primei opţiuni. Şi 43% dintre ei consideră că Olaf Scholz trebuie să devină următorul cancelar al celei mai mari economii europene.

Prin urmare, totul va depinde de bunăvoinţa celor două partide mici, calificate luni de cotidianul Bild drept „făcătoare de regi”.

Liderul FDP, Christian Lindner, a estimat duminică că ar fi „de dorit” ca partidul său şi ecologiştii „să discute mai întâi între ei” înainte de a decide dacă să se alieze cu conservatorii sau social-democraţii.

Pentru cel mai vechi partid din Germania, săptămânile următoare vor avea valoare de test. De-a lungul campaniei, social-democraţii au pus capăt legendarelor lor certuri dintre stânga şi centru pentru a-şi sprijini fără greş liderul, actualul ministru de finanţe din guvernul condus de Angela Merkel.

Dar cum va reacţiona dacă noul său „erou Olaf” trebuie să pună în paranteze jumătate din programul său pentru a tempera dreapta liberală?, se întreabă cotidianul Süddeutsche Zeitung. Pentru că FDP nu va accepta niciodată o creştere a impozitului pentru cei mai bogaţi, dorită de SPD şi de Verzi.

În cele din urmă, a subliniat jurnalul, formarea unei coaliţii va fi supusă votului membrilor SPD. Or, în 2018, ei au preferat să numească la conducere o pereche de necunoscuţi din aripa stângă a partidului. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare se adânceşte: 1,27 miliarde de euro în primul semestru

Publicat

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu peste 31% în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, depăşind 1,27 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate la solicitarea AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În primele şase luni din 2020, deficitul înregistrat în comerţul cu produsele agroalimentare a fost de 971,88 milioane de euro.

Potrivit datelor statistice, România a exportat, în perioada ianuarie – iunie 2021, produse agroalimentare în valoare de 3,63 miliarde de euro, în creştere faţă de perioada similară din 2020, când încasările din exporturile în ţările intra şi extracomunitare au au depăşit de 3,42 miliarde de euro.

Pe de altă parte, pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele şase luni ale anului 2021 mai mult de 4,90 miliarde de euro, în timp ce, în perioada similară din 2020, sumele au fost mai mici, totalizând 4,39 miliarde de euro.

Conform datelor MADR, în topul alimentelor exportate care au adus cele mai multe încasări în primul semestru din acest an au fost: porumbul, cu un total de 737,2 milioane de euro, grâu şi meslin (467 milioane de euro), ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete (328,89 milioane de euro), alte tutunuri şi înlocuitori de tutunuri (265,16 milioane de euro) şi seminţele de floarea-soarelui (250,95 de milioane euro).

Porumbul ocupă prima poziţie şi în top 5 produse importate în perioada ianuarie – iunie 2021

Porumbul ocupă prima poziţie şi în top 5 produse importate în perioada ianuarie – iunie 2021, cu o valoare de 252,58 milioane de euro, urmat de carnea de porc proaspătă refrigerată sau congelată – 246,99 milioane de euro.

De asemenea, în primul semestru s-au mai cheltuit aproape 200 de milioane de euro pe produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, 192,25 de milioane de euro pentru preparate folosite în hrana animalelor şi 184,9 milioane de euro pentru preparate alimentare nedenumite.

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor MADR.

Numai cu statele UE, deficitul a depăşit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu ţările extracomunitare a coborât la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

8 orașe și 71 comune au incidență de peste 6 la mie

Publicat

86 de orașe și 454 de comune au incidențe mai mari de 3 la mie, a anunțat duminică CNCAV. Dintre acestea, 8 orașe și 71 de comune înregistrează mai mult de 6 cazuri la mia de locuitori.

Cele 8 orașe cu incidență de peste 6 la mie sunt:

1 Bragadiru (Ilfov) 7,75
2 Slănic (Prahova) 7,69
3 Fundulea (Călărași) 7,46
4 Voluntari (Ilfov) 6,77
5 Popești-Leordeni (Ilfov) 6,68
6 Timișoara (Timiș) 6,58
7 Horezu (Vâlcea) 6,38
8 Otopeni (Ilfov) 6,35.

Dintre reședințele de județ mai au incidențe de peste 3 la mie Bistrița (5,25), Satu Mare (5,22), Cluj-Napoca (4,87), Alexandria (4,74), Craiova (4,62), Slatina (4,47), Baia Mare (4,45), București (4,35), Botoșani (4,34), Giurgiu (4,16), Zalău (4,12), Slobozia (3,83), Suceava (3,75), Sibiu (3,68), Constanța (3,58), Reșița (3,45), Drobeta-Turnu Severin (3,44), Arad (3,32), Alba Iulia (3,3), Bacău (3,22), Călărași (3,1).

Dintre comune, cea mai mare incidență se înregistrează în Ticlavaniu Mare din Caraș-Severin, de 13,01 la mie. Incidențe peste 10 mai sunt în Cătina, județul Cluj, Gârnic, județul Caraș-Severin, Gura Vadului, județul Prahova, și Zâmbreasca, județul Teleorman.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe