EVENIMENT
SFÂNTA PARASCHEVA sau Sfânta Vineri de Toamnă”: Semnificațiile numelui, tradiții și superstiții

În 14 octombrie, creştinii ortodocşi o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva, protectoarea Moldovei. Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă „Vineri”, iar unii cercetători consideră că „Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară, informează ziarul Alba24.ro.
Şi în mitologia românească, „Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (Instanbul-ul de astăzi). Se spune că, pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34).
Aceste cuvinte o fac să-şi dăruiască hainele sale săracilor.
După o vreme, se retrage în pustie. Urmând sfaturile unor vieţuitori aleşi, se îndreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Ţara Sfântă, în dorinţa de a-şi petrece restul vieţii în locurile sfinte. După ce a vazut Ierusalimul, s-a aşezat într-o mănăstire de călugăriţe în pustiul Iordanului.
Din puţinele ştiri privitoare la viaţa ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părinteşti. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: „Să laşi pustia şi la moşia ta să te întorci, ca acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.
Sfânta a fost îngropată ca o străină, iar moaştele i-au fost descoperite ulterior, când unor creştini li s-a arătat în vis sfânta care le-a zis să-i dezgroape osemintele pământeşti. De atunci, moaştele au fost puse la loc de cinste în diferite biserici şi catedrale, iar în prezent se află la Catedrala Ortodoxă din Iaşi.
Tradiţii şi obiceiuri care se ţin în această zi
În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.
În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.
În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.
Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.
Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.
Numită „luminătoarea casnică a Moldovei”, ea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.
Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de Sfânta Parascheva, astfel că, în popor se credea că aceasta ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica. Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă.
Fie că vorbim de Cuvioasa Parascheva făcătoarea de minuni din Calendarul Ortodox sau de Sfânta Vineri din popor, sfânta are o influenţă foarte mare asupra conştinţei poporului român. Astfel că, an de an, hramul acesteia transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară, credincioşii înălţând rugăciuni pentru sănătate şi pace la racla cu moaştele acesteia.
sursa: crestinortodox.ro Alba24.ro
EVENIMENT
CASS la pensiile private, din 1 august 2025. Avertismentul economistului Iancu Guda: ”Este dublă taxare!”

Începând cu 1 august 2025, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% se va aplica și asupra veniturilor din pensii private (Pilonul II și III), pentru sumele care depășesc 3.000 de lei lunar.
Aplicarea CASS pentru pensiile private este controversată, deoarece pensiile private sunt economii personale, nu redistribuții, și provin din salariul net deja taxat.
Măsura vine în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața Comisiei…
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
Drumul către stația meteo Vlădeasa, distrusă în incendiu, a fost reparat de urgență. Pompierii au ajuns cu mare greutate

Consiliul Județean Cluj a alocat suma de 300.000 de lei pentru acoperirea costurilor lucrărilor de reparații realizate în regim de urgență pe drumul de acces către cele două cabane ale Stației Meteorologice Vlădeasa, din comuna Săcuieu.
Stația meteo și cabanele au fost distruse într-un incendiu . Din cauza stării proaste a drumului, atunci pompierii au ajuns cu mare dificultate.
Drumul, reperat cu bani din…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
1-3 august: Zilele Medievale ale Bălgradului 2025. Program complet și momentele-cheie din festivalul de la Alba Iulia

Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia va găzdui, în perioada 1–3 august 2025, cea de-a X-a ediție a festivalului „Zilele Medievale ale Bălgradului”, un eveniment dedicat artei, culturii și tradițiilor din perioada medievală.
Organizat de Grupul Skepsis, festivalul cuprinde activități pentru toate categoriile de public: spectacole de teatru, concerte de muzică veche, ateliere de meșteșuguri, demonstrații de luptă și parade în costume medievale. Participă trupe artistice,…
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
Locuri de muncă în Alba: 474 posturi în Alba Iulia, Aiud, Sebeș, Blaj, Câmpeni și alte localități din județ. Oferta prin AJOFM

Locuri de muncă în Alba: Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Alba a transmis oferta de locuri de muncă disponibile în județul Alba, la data de 29 iulie.
AICI: ADAUGĂ ANUNȚ ANGAJARE
Locuri de muncă / angajări Alba Iulia
Angajator – post vacant – nr. locuri – telefon mobil
- ECOTECH MAXSPEED S.R.L. – agent de vânzari – 3 – 0786222055
- SC…
Citește mai mult pe Alba24.ro