Connect with us

ACTUALITATE

Sfaturi de la ANRE pentru consumatorii casnici: Nu semnați contracte, înainte să comparați ofertele de la mai mulți furnizori de energie

Publicat



Consumatorii casnici care primesc oferte de la furnizori pentru a trece din piaţa reglementată în piaţa concurenţială sau pentru a prelungi valabilitatea contractului pe piaţa liberă trebuie să fie foarte atenţi la valoarea totală a facturii promise şi să analizeze ofertele mai multor furnizori, au declarat, pentru AGERPRES, reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

Clienţii finali casnici trebuie să ştie că au dreptul să îşi schimbe furnizorul de energie electrică în termen de 21 de zile de la data solicitării şi că furnizorul poate fi oricare din operatorii economici care au licenţă de furnizare de pe teritoriul României, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zonă geografică de deservire.

Mai trebuie să ştie că procesul de schimbare a furnizorului este unul gratuit, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife de către companiile din energie, şi că nu implică modificări de ordin tehnic.

“Este important de reţinut că iniţierea procesului de schimbare a furnizorului nu poate avea loc decât după ce clientul final a optat pentru noul furnizor. Iar în acest sens, se recomandă ca, în prealabil, să se solicite şi să se analizeze comparativ ofertele mai multor furnizori, astfel încât clientul final casnic să poată alege în cunoştinţă de cauză oferta cea mai avantajoasă pentru el, dintre cele disponibile pe piaţă”, sugerează ANRE.

Astfel, consumatorii trebuie să fie foarte atenţi la evaluarea totală a facturii, comparativ cu factura actuală, pentru că ofertele furnizorilor se referă doar la preţul energiei, în timp ce factura include şi tarifele de distribuţie, de transport, precum şi alte componente, precum certificatele verzi, contribuţia pentru cogenerare, acciza şi TVA.

Clienţii trebuie să fie atenţi şi la condiţiile de facturare, la perioada pentru care urmează a se aplica tariful menţionat în ofertă şi la perioada pentru care urmează să se încheie respectivul contract.

“Este recomandat să se facă o analiză comparativă a informaţiilor conţinute în ofertele de furnizare, ţinând cont de preţ, durată, modalităţi de plată, condiţii de încetare a contractului etc., astfel încât să se poată face alegerea potrivită. Un instrument util în acest sens este aplicaţia interactivă “Comparator de preţ pentru ofertele de furnizare a energiei electrice” pusa la dispoziţie de ANRE la pagina proprie de internet, aplicaţie care este disponibilă şi pentru utilizatorii care au acces la magazinele Google Play şi Apple Store”, spun reprezentanţii reglementatorului.

După ce convin asupra clauzelor contractuale, clientul final şi furnizorul ales încheie contractul de furnizare, care îşi va produce efectele de la data încetării contractului încheiat cu furnizorul actual. Iar, în acest scop, clientul final trebuie să notifice, în scris, actualului furnizor decizia de schimbare, precizând în mod expres data încetării contractului de furnizare existent.

Alte clauze contractuale care necesită atenţie sunt şi condiţiile în care părţile pot renegocia clauze din contract, condiţiile de încetare a contractului, precum şi clauze care pot produce efecte şi după încetarea acestuia. De asemenea, clientul final trebuie să se asigure că ofertele au condiţii avantajoase pe întreaga perioadă a contractului şi că respectă prevederile legale privind componentele care vor fi incluse în factura finală (certificate verzi, contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, accize, TVA).

Patru furnizori au fost amendaţi în 2019

Anul trecut, ANRE a primit 184 plângeri privind comportamentul reprezentanţilor din teren ai furnizorilor, precum şi la comportamentul furnizorilor “vechi”, după schimbarea furnizorului (în sensul că au emis facturi şi după schimbarea efectivă a furnizorului), 309 plângeri privind aspecte legate de procesul propriu-zis de schimbare al furnizorului, 481 plângeri privind diverse aspecte la adresa furnizorilor ce activează pe piaţa concurenţială (în principal aspecte legate de facturarea energiei electrice) şi alte 532 de plângeri privind încheierea contractelor pe piaţa concurenţială, fiind reclamată, cu precădere, întârzierea în ceea ce priveşte încheierea/activarea/derularea propriu-zisă a contractelor.

Reprezentanţii ANRE precizează că, în multe cazuri, printr-o singură reclamaţie, au fost reclamate mai mult aspecte dintre cele menţionate anterior.

Astfel, în anul 2019, pentru nerespectarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică de către clientul final, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 105/2014, precum şi pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2014, au fost aplicate 29 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 400.000 lei, unui număr de patru furnizori de energie electrică. ANRE nu menţionează numele acestora.

Principalele aspecte reclamate au fost tergiversarea sau blocarea procesului de schimbare a furnizorului; întârzieri în ceea ce priveşte activarea/derularea contractului de furnizare a energiei electrice; situaţii în care, deşi s-a schimbat furnizorul, “vechiul furnizor” a continuat să factureze energia electrică; modificarea tarifelor, deşi clientul susţine ca nu a fost informat corespunzător;

“Au fost multe reclamaţii privind comportamentul reprezentanţilor din teren ai furnizorilor, în sensul că petenţii au menţionat că adesea au fost păcăliţi de aceştia, prin diverse metode, în scopul semnării contractelor cu furnizorul pe care îl reprezenta, că s-au utilizat datele cu caracter personal fără acordul lor, că nu au semnat ei contractele respective”, mai spun oficialii ANRE.

Oferte mai scumpe decât pe site-ul companiilor

Mai mulţi consumatori de energie au primit, în această perioadă, oferte pentru lunile următoare la preţuri mai mari decât era afişat pe site-ul companiei şi care nu se regăseau în comparatorul de preţuri de pe site-ul ANRE.

Contactaţi de AGERPRES cu privire la acest aspect, reprezentanţii ANRE au precizat că vor modifica reglementările, astfel încât companiile să fie obligate să trimită oamenilor doar acele ofertele care sunt afişate şi pe comparatorul de preţuri.

“Am extins activitatea de control şi la situaţia menţionată, să vedem ce mai putem îmbunătăţi pentru ca piaţa să funcţioneze optim. Am constatat că furnizorii nu publicaseră pe comparatorul de preţuri oferte pentru perioade care încep cu 1 martie sau cu 1 aprilie. Suntem în curs de modificare a reglementărilor, astfel încât companiile să fie obligate să publice şi aceste oferte pe comparator. Deci, dacă vor să facă o ofertă începând cu 1 aprilie, spre exemplu, să o treacă în comparator şi abia apoi să o trimită şi consumatorilor, ca aceştia să poată analiza mai multe oferte începând cu acea dată şi să ia cea mai bună decizie”, au menţionat oficialii ANRE.

Preţurile reglementate, cele mai mici

În primele nouă luni ale anului trecut, 455.985 de consumatori casnici au trecut din piaţa reglementată în piaţa liberă, preferând să încheie un nou contract fie cu furnizorul lor clasic, fie cu alt furnizor, iar preţuri reglementate mai plătesc 6.170.593 de consumatori casnici, arată datele ANRE.

În prezent, potrivit comparatorului de preţuri de pe site-ul ANRE, preţurile reglementate sunt cele mai mici, iar cea mai ieftină opţiune pe piaţa liberă (pentru Bucureşti) este cu 4,51% mai scumpă decât tariful reglementat.

Totuşi, dacă un consumator doreşte să rămână în piaţa reglementată, dar să-şi schimbe furnizorul tradiţional, el are şi această opţiune, existând pe comparatorul preţurilor şi oferte de la furnizorii de ultimă instanţă opţionali, unele mai mici cu 3% decât cele ale furnizorului clasic. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Departamentele de vânzări, în preferinţele românilor pentru un loc de muncă, în luna martie

Publicat

laptop calculator

Aproape jumătate din totalul aplicărilor pentru un loc de muncă s-au îndreptat către departamentele de vânzări, conform datelor centralizate de o platformă de recrutare online, publicate miercuri.

Potrivit eJobs, în luna martie a acestui an au fost înregistrate pe platformă 1,4 milioane de aplicări, iar aproape 700.000 au fost alocate poziţiilor deschise în departamentele de vânzări din cadrul companiilor care angajează în prezent.

De altfel, acesta este departamentul care atrage cei mai mulţi candidaţi atât din rândul specialiştilor cu experienţă medie (2-5 ani), cât şi din rândul tinerilor aflaţi la început de carieră (0-2 ani de experienţă). În schimb, cel mai puţin, pentru aceste departamente, aplică managerii, chiar dacă sectorul vânzărilor, respectiv retailul, este una dintre industriile pe care le caută cel mai mult.

În topul celor mai căutate departamente, însă cu o treime din aplicările primite de joburile din vânzări, sunt cele de administrativ/logistică, unde cei mai activi sunt candidaţii mid-level şi entry level.

Clasamentul este continuat de departamentele de relaţii clienţi/call center, marketing şi financiar/contabilitate. De asemenea, creşteri se înregistrează, de la o lună la alta, şi pentru departamentele IT din cadrul companiilor locale.

Conform analizei, un interes scăzut pentru un loc de muncă s-a consemnat, în luna martie, la departamentele de merchandising, resurse umane şi achiziţii.

În ceea ce priveşte aplicările pentru joburi în străinătate, tot departamentele de vânzări atrag cele mai multe aplicări, cu 30% din numărul total. Acestea sunt urmate de domeniile: construcţii/instalaţii, producţie, transport/distribuţie şi financiar/contabilitate.

Lansată în anul 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România şi liderul pieţei locale de profil, iar începând cu anul 2012 a devenit parte a grupului Ringier AG, compania internaţională de media localizată în Zurich, Elveţia.

Peste două milioane de utilizatori unici folosesc, în fiecare lună, serviciile platformei de recrutare, în timp ce, zilnic, sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

La ora actuală, mai mult de 23.000 de locuri de muncă pentru România şi străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Danemarca devine prima ţară din UE care renunţă la vaccinul AstraZeneca

Publicat

Danemarca renunţă definitiv la vaccinul AstraZeneca împotriva COVID-19 din cauza efectelor secundare “rare” dar “grave”, au anunţat miercuri autorităţile sale sanitare, în urma acestei decizii ţara scandinavă devenind prima din Europa care nu va mai utiliza acest ser, relatează AFP şi DPA.

În pofida avizelor Agenţiei europene pentru medicamente şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, favorabile utilizării sale, “campania de vaccinare din Danemarca continuă fără vaccinul AstraZeneca”, a anunţat directorul Agenţiei naţionale de sănătate, Soren Brostrom, în cadrul unei conferinţe de presă.

Celor circa 150.000 de persoane care au primit o doză din acest ser li se va propune un alt vaccin pentru a doua doză, potrivit autorităţilor.

Danemarca a suspendat temporar vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca pe 11 martie ca măsură de precauţie şi nu a reluat de atunci inocularea cu acest ser, nici măcar într-o măsură limitată, cum au procedat alte ţări.

Motivul pentru suspendarea vaccinării cu acest ser este reprezentat de cazurile izolate severe de cheaguri de sânge, şi chiar de decese suspecte, la oameni care au fost vaccinaţi împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca.

Chiar dacă a confirmat pe 8 aprilie o legătură cu cazurile foarte rare de tromboză grave, EMA a estimat că beneficiile vaccinului depăşesc în continuare riscurile.

Majoritatea ţărilor europene care au suspendat utilizarea vaccinului au reluat-o, cel mai adesea fixând o limită de vârstă.

Africa de Sud a renunţat la ser în februarie, întrucât eficacitatea sa este pusă la îndoială în combaterea tulpinii apărute în această ţară. SUA, ca şi Elveţia, nu au autorizat încă vaccinul AstraZeneca, iar Venezuela a refuzat să facă acest lucru, invocând efectele sale secundare.

Renunţarea la vaccin înseamnă o prelungire cu trei săptămâni a programului danez de imunizare, care prevede vaccinarea tuturor celor de peste 16 ani până în luna iulie.

În Danemarca, la persoanele injectate cu AstraZeneca s-au înregistrat două cazuri de tromboză grave, dintre care unul mortal, ambele fiind persoane fără probleme anterioare de sănătate.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

IMM Invest, cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii. A fost accesat de 25.586 IMM-uri

Publicat

bani lei

IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii, iar anul trecut a fost accesat de 25.586 de IMM-uri, a declarat, miercuri, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Dumitru Nancu.

“IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii.Cifrele arată că anul 2020 a fost principala sursă de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Dacă programul a debutat la 1 iunie cu prima garanţie acordată de către Fondul de Garantare şi cu primul credit, una din patru IMM-uri erau bancabile, am închis anul cu două din patru, deci jumătate din IMM-urile care au accesat programul IMM Invest au fost bancabile. De ce spun că este cel mai important? Cifrele demonstrează acest lucru, pentru că 10% din mediul de afaceri din perspectiva veniturilor au accesat acest program.

Am derulat programul prin 21 de instituţii financiar-bancare. A fost un an în care doar pe IMM Invest au fost acordate finanţări record, 25.586 de IMM-uri beneficiind de acest program. Totalul de finanţare pe care sistemul financiar-bancar l-a infuzat în economie a fost de 15 miliarde de lei, aproximativ 1,5% din PIB. Cred că este cea mai mare injecţie de capital”, a declarat Dumitru Nancu, în cadrul unei conferinţe organizată de Banca Comercială Română şi FNGCIMM, privind noutăţile programului IMM Invest în 2021 şi rezultatele obţinute anul trecut.

După închiderea programului, la 31 decembrie, FNGCIMM a făcut impactul fiscal şi a constatat că cele 25.586 de IMM-uri şi-au continuat activitatea şi acest program a dus la salvarea a 443.000 de angajaţi. Nancu a spus că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, la sfârşitul anului 2019 numărul de şomeri era 375.000, iar dacă nu era acest program şomajul se dubla.

De asemenea, el a menţionat că totalul contribuţiilor de muncă, CAS, CASS, impozit pe venit, concedii de asigurări medicale, respectiv cât au plătit înapoi aceste IMM-uri, este de 7,7 miliarde de lei, Taxa pe Valoare Adăugată pe care acestea au întors-o la bugetul statului este de 36 de miliarde de lei, iar impozitul pe venit, de 1,6 miliarde de lei. Astfel, statul a garantat cu 12 miliarde de lei, instituţiile financiar-bancare au acordat credite în valoare de 15 miliarde de lei, iar total impozite şi taxe pe care le-au plătit aceste IMM-uri a fost de 12,9 miliarde de lei. El

Programul IMM Invest a avut un efect de multiplicare în economie de şapte ori

În ceea ce priveşte planurile pentru acest an, Dumitru Nancu a afirmat că Guvernul a fost foarte receptiv la nevoia IMM-urilor şi normele de aplicare pentru programele IMM Invest, Agro IMM Invest, IMM Factor, IMM Leasing. Acestea au fost publicate luni în Monitorul Oficial, iar întreprinderile se pot înscrie în platforma IMM Invest şi Agro Invest.

El a menţionat că au fost aduse unele modificări programului, iar Comisia Europeană a fost notificată în acest sens. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Certificatul european de vaccinare va fi operativ din vară. Documentul NU va fi un paşaport care să garanteze mobilitatea în UE

Publicat

Ţările Uniunii Europene (UE) au ajuns miercuri la o poziţie comună pentru a demara negocierile în Parlamentul European asupra certificatului de vaccinare, pentru a putea deveni operativ vara aceasta, dar care nu va fi un paşaport care să garanteze mobilitatea, potrivit unui document la care a a avut acces agenţia EFE.

“În mai puţin de o lună Consiliul a ajuns la o poziţie comună pentru negocierile din Parlament”, a anunţat preşedinţia portugheză a UE, după reuniunea ambasadorilor Celor 27 în faţa instituţiilor desfăşurată miercuri dimineaţă.

Însă certificatul european de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 pe care îl pregătesc instituţiile Uniunii Europene, cu scopul ca acesta să devină operaţional din luna iunie, nu va fi un paşaport care să permită automat cetăţenilor să-şi recupereze libertatea de mişcare în UE.

“Pentru a evidenţia principiul nediscriminării, în special faţă de persoanele nevaccinate, partea operativă a reglementării principale prevede explicit că deţinerea unui ‘Certificat Verde Digital’ nu este o condiţie prealabilă pentru a exercita dreptul la libera circulaţie”, se arată în textul aprobat de statele membre la care a avut acces EFE.

Această reglementare aprobată de Consiliu – o idee lansată de Grecia la începutul anului pentru a reactiva sectorul turistic vara aceasta – se bazează pe propunerea Comisiei Europene şi depinde acum de negocierile din Parlamentul European şi ar intra în vigoare după şase săptămâni de la adoptare, altfel spus în iunie.

Certificatul, potrivit textului provizoriu, va fi gratuit, în format electronic sau pe hârtie şi va fi disponibil în engleză şi în limba oficială a ţării emitente.

Certificatul va avea “o perioadă de aplicare de 12 luni şi va depinde de un raport al Comisiei după cel târziu trei luni de la finalizarea aplicării reglementării principale, precum şi de o posibilă suspendare sau prelungire prin procedura legislativă obişnuită”.

Documentul va cuprinde informaţii referitoare la faptul dacă deţinătorul s-a vaccinat împotriva noului coronavirus, dacă a dezvoltat anticorpi după ce a trecut prin boală, sau dacă are un test PCR negativ – fiind una dintre cerinţele cele mai solicitate în ultimele luni călătorilor – şi va include doar vaccinurile care au fost aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

Cu o menţiune specială pentru Irlanda, având în vedere frontiera virtuală cu Irlanda de Nord şi instabilitatea cu care se confruntă această regiune după Brexit, textul prevede ca statele membre să poată “accepta reciproc certificate eliberate conaţionalilor din terţe ţări pe bază de reciprocitate”.

Este de asemenea specificat faptul că trebuie avută în vedere situaţia specială a lucrătorilor transfrontalieri.

Dincolo de aceste dispoziţii tehnice, propunerea dă clar de înţeles că, deşi certificatul pretinde să “faciliteze mobilitatea între ţări”, documentul nu este un paşaport.

Se aminteşte totodată că statele membre pot să restricţioneze din motive sanitare mobilitatea cetăţenilor, una dintre cele patru libertăţi fundamentale ale UE şi că “orice măsură care se adoptă nu poate fi extinsă dincolo de ceea ce este strict necesar pentru a salvgarda sănătatea publică”. Agerpres

Citește mai departe