Connect with us

ACTUALITATE

Sfaturi de la ANRE pentru consumatorii casnici: Nu semnați contracte, înainte să comparați ofertele de la mai mulți furnizori de energie

Publicat


Consumatorii casnici care primesc oferte de la furnizori pentru a trece din piaţa reglementată în piaţa concurenţială sau pentru a prelungi valabilitatea contractului pe piaţa liberă trebuie să fie foarte atenţi la valoarea totală a facturii promise şi să analizeze ofertele mai multor furnizori, au declarat, pentru AGERPRES, reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

Clienţii finali casnici trebuie să ştie că au dreptul să îşi schimbe furnizorul de energie electrică în termen de 21 de zile de la data solicitării şi că furnizorul poate fi oricare din operatorii economici care au licenţă de furnizare de pe teritoriul României, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zonă geografică de deservire.

Mai trebuie să ştie că procesul de schimbare a furnizorului este unul gratuit, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife de către companiile din energie, şi că nu implică modificări de ordin tehnic.

“Este important de reţinut că iniţierea procesului de schimbare a furnizorului nu poate avea loc decât după ce clientul final a optat pentru noul furnizor. Iar în acest sens, se recomandă ca, în prealabil, să se solicite şi să se analizeze comparativ ofertele mai multor furnizori, astfel încât clientul final casnic să poată alege în cunoştinţă de cauză oferta cea mai avantajoasă pentru el, dintre cele disponibile pe piaţă”, sugerează ANRE.

Astfel, consumatorii trebuie să fie foarte atenţi la evaluarea totală a facturii, comparativ cu factura actuală, pentru că ofertele furnizorilor se referă doar la preţul energiei, în timp ce factura include şi tarifele de distribuţie, de transport, precum şi alte componente, precum certificatele verzi, contribuţia pentru cogenerare, acciza şi TVA.

Clienţii trebuie să fie atenţi şi la condiţiile de facturare, la perioada pentru care urmează a se aplica tariful menţionat în ofertă şi la perioada pentru care urmează să se încheie respectivul contract.

“Este recomandat să se facă o analiză comparativă a informaţiilor conţinute în ofertele de furnizare, ţinând cont de preţ, durată, modalităţi de plată, condiţii de încetare a contractului etc., astfel încât să se poată face alegerea potrivită. Un instrument util în acest sens este aplicaţia interactivă “Comparator de preţ pentru ofertele de furnizare a energiei electrice” pusa la dispoziţie de ANRE la pagina proprie de internet, aplicaţie care este disponibilă şi pentru utilizatorii care au acces la magazinele Google Play şi Apple Store”, spun reprezentanţii reglementatorului.

După ce convin asupra clauzelor contractuale, clientul final şi furnizorul ales încheie contractul de furnizare, care îşi va produce efectele de la data încetării contractului încheiat cu furnizorul actual. Iar, în acest scop, clientul final trebuie să notifice, în scris, actualului furnizor decizia de schimbare, precizând în mod expres data încetării contractului de furnizare existent.

Alte clauze contractuale care necesită atenţie sunt şi condiţiile în care părţile pot renegocia clauze din contract, condiţiile de încetare a contractului, precum şi clauze care pot produce efecte şi după încetarea acestuia. De asemenea, clientul final trebuie să se asigure că ofertele au condiţii avantajoase pe întreaga perioadă a contractului şi că respectă prevederile legale privind componentele care vor fi incluse în factura finală (certificate verzi, contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, accize, TVA).

Patru furnizori au fost amendaţi în 2019

Anul trecut, ANRE a primit 184 plângeri privind comportamentul reprezentanţilor din teren ai furnizorilor, precum şi la comportamentul furnizorilor “vechi”, după schimbarea furnizorului (în sensul că au emis facturi şi după schimbarea efectivă a furnizorului), 309 plângeri privind aspecte legate de procesul propriu-zis de schimbare al furnizorului, 481 plângeri privind diverse aspecte la adresa furnizorilor ce activează pe piaţa concurenţială (în principal aspecte legate de facturarea energiei electrice) şi alte 532 de plângeri privind încheierea contractelor pe piaţa concurenţială, fiind reclamată, cu precădere, întârzierea în ceea ce priveşte încheierea/activarea/derularea propriu-zisă a contractelor.

Reprezentanţii ANRE precizează că, în multe cazuri, printr-o singură reclamaţie, au fost reclamate mai mult aspecte dintre cele menţionate anterior.

Astfel, în anul 2019, pentru nerespectarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică de către clientul final, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 105/2014, precum şi pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2014, au fost aplicate 29 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 400.000 lei, unui număr de patru furnizori de energie electrică. ANRE nu menţionează numele acestora.

Principalele aspecte reclamate au fost tergiversarea sau blocarea procesului de schimbare a furnizorului; întârzieri în ceea ce priveşte activarea/derularea contractului de furnizare a energiei electrice; situaţii în care, deşi s-a schimbat furnizorul, “vechiul furnizor” a continuat să factureze energia electrică; modificarea tarifelor, deşi clientul susţine ca nu a fost informat corespunzător;

“Au fost multe reclamaţii privind comportamentul reprezentanţilor din teren ai furnizorilor, în sensul că petenţii au menţionat că adesea au fost păcăliţi de aceştia, prin diverse metode, în scopul semnării contractelor cu furnizorul pe care îl reprezenta, că s-au utilizat datele cu caracter personal fără acordul lor, că nu au semnat ei contractele respective”, mai spun oficialii ANRE.

Oferte mai scumpe decât pe site-ul companiilor

Mai mulţi consumatori de energie au primit, în această perioadă, oferte pentru lunile următoare la preţuri mai mari decât era afişat pe site-ul companiei şi care nu se regăseau în comparatorul de preţuri de pe site-ul ANRE.

Contactaţi de AGERPRES cu privire la acest aspect, reprezentanţii ANRE au precizat că vor modifica reglementările, astfel încât companiile să fie obligate să trimită oamenilor doar acele ofertele care sunt afişate şi pe comparatorul de preţuri.

“Am extins activitatea de control şi la situaţia menţionată, să vedem ce mai putem îmbunătăţi pentru ca piaţa să funcţioneze optim. Am constatat că furnizorii nu publicaseră pe comparatorul de preţuri oferte pentru perioade care încep cu 1 martie sau cu 1 aprilie. Suntem în curs de modificare a reglementărilor, astfel încât companiile să fie obligate să publice şi aceste oferte pe comparator. Deci, dacă vor să facă o ofertă începând cu 1 aprilie, spre exemplu, să o treacă în comparator şi abia apoi să o trimită şi consumatorilor, ca aceştia să poată analiza mai multe oferte începând cu acea dată şi să ia cea mai bună decizie”, au menţionat oficialii ANRE.

Preţurile reglementate, cele mai mici

În primele nouă luni ale anului trecut, 455.985 de consumatori casnici au trecut din piaţa reglementată în piaţa liberă, preferând să încheie un nou contract fie cu furnizorul lor clasic, fie cu alt furnizor, iar preţuri reglementate mai plătesc 6.170.593 de consumatori casnici, arată datele ANRE.

În prezent, potrivit comparatorului de preţuri de pe site-ul ANRE, preţurile reglementate sunt cele mai mici, iar cea mai ieftină opţiune pe piaţa liberă (pentru Bucureşti) este cu 4,51% mai scumpă decât tariful reglementat.

Totuşi, dacă un consumator doreşte să rămână în piaţa reglementată, dar să-şi schimbe furnizorul tradiţional, el are şi această opţiune, existând pe comparatorul preţurilor şi oferte de la furnizorii de ultimă instanţă opţionali, unele mai mici cu 3% decât cele ale furnizorului clasic. AGERPRES

ACTUALITATE

Aproximativ 1.200 de practicanţi de jocuri de noroc şi pariuri sportive, consiliaţi psihologic în ultimele 5 luni

Publicat

Aproape 1.200 de practicanţi de jocuri de noroc şi pariuri sportive au fost consiliaţi psihologic în ultimele cinci luni, prin intermediul unui program al Asociaţiei Joc Responsabil.

“La cinci luni de la lansare, serviciul de consiliere psihologică online ‘Consiliere 24/7’, dezvoltat de Asociaţia Joc Responsabil şi adresat persoanelor cu potenţiale probleme legate de practicarea în exces a jocurilor de noroc îşi dovedeşte utilitatea. În perioada septembrie 2019 – ianuarie 2020, serviciul a fost accesat de 2.044 de ori de către 1.184 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 52 de ani. 45 de persoane au fost încadrate sub cod roşu, respectiv puteau recurge la gesturi care ar fi putut deveni extreme”, se arată într-un comunicat al asociaţiei remis AGERPRES.

Lansat în premieră pentru România la începutul lunii septembrie a anului trecut, Consiliere 24/7 oferă consiliere psihologică persoanelor cu potenţiale probleme legate de practicarea în exces a jocurilor de noroc, ori apropiaţilor acestora, şi care simt nevoia de îndrumare în timp real. La capătul Live Chat-ului Joc Responsabil nu se află roboţi care trimit mesaje automate, ci psihologi instruiţi special în rezolvarea acestui tip de probleme de către Dr. Cristian Andrei, psihiatru, expert în problematica jocurilor de noroc şi ambasadorul Asociaţiei Joc Responsabil.

Procedura de triaj este asemănătoare celei din practica medicală, fiind creat un sistem de evaluare şi clasificare a persoanelor care accesează acest serviciu, cu scopul de stabili prioritatea şi nivelul de asistenţă necesară. Astfel, în funcţie de gradul de severitate, apelanţii serviciului sunt încadraţi în unul din cele patru coduri: verde, galben, portocaliu şi roşu.

Din cele 1.184 de persoane care au apelat la serviciul de consiliere psihologică online în această perioadă, 349 au fost clasificate sub cod verde, 446 de cazuri sub cod galben, 344 sub cod portocaliu şi 45 de cazuri sub cod roşu. Durata medie a unei convorbiri online a fost de 26 de minute şi 48 de secunde, iar timpul de răspuns din partea unui psiholog a fost de mai puţin de un minut, respectiv între 39 şi 53 de secunde, se mai arată în comunicatul Asociaţiei Joc Responsabil.

Persoanele care sunt încadrate în codul verde sunt cele care accesează serviciul Consiliere 24/7 pentru a obţine informaţii de la consilierul de serviciu. Acesta îi poate oferi şi un contact unde se găsesc informaţiile solicitate. Apelanţii care se află într-o etapă de autoevaluare şi care au nevoie de claritate şi conştientizare sunt încadraţi în codul galben, iar consilierul Joc Responsabil le va oferi o planificare a următorilor paşi (test online, soluţii, informaţii, motivare etc).

În cazul beneficiarilor încadraţi în codul portocaliu, aceştia au nevoie de acţiuni care să îi ajute în mod concret şi imediat. Dat fiind specificul acestei etape, consilierul încearcă implicarea rudelor, prietenilor, partenerilor. În plus, este completată o fişă de caz mai detaliată şi este luată o decizie de intervenţie sistematică (programare terapie, serie de sesiuni de terapie online).

Persoanele încadrate în codul roşu se află în pericol şi declară că au intenţia să provoace rău propriei persoane sau altora. În acest caz, chiar dacă poate fi doar declarativ, procedura cere implicarea autorităţilor. Consilierul Joc Responsabil urmează această procedură, află date de localizare şi identificare şi susţine persoana pregătind-o pentru demersul de recuperare.

“Cei aproape 1.200 de apelanţi ai serviciului nu pot fi consideraţi dependenţi, în unele cazuri persoanele cer informaţii despre program, cred că au o problemă şi solicită mai multe informaţii sau îndrumare. Cazurile pe care le numim noi mai complicate sunt, de fapt, mai puţin răspândite şi sunt doar un efect. Efectul problemelor emoţionale deja existente şi neabordate pe care persoana le manifestă în viaţa de zi cu zi. De aceea, este important ca persoana care sesizează probleme cu jocul de noroc să discute cu cineva chiar atunci, în acel moment, de preferat cu o persoană profesionistă, şi să înceapă un proces de control al jocului, astfel încât să nu se răzgândească şi să ajungă să se mintă. Jucătorii au acum la îndemână o interacţiune directă şi la orice oră cu o persoană specializată în acest domeniu şi care îi poate ajuta. Mă refer la posibilitatea de a fi consiliat non-stop, 24/7, de către un psiholog, prin intermediul site-ului www.jocresponsabil.ro. Astfel, li se creează posibilitatea de a se ţine de cuvânt faţă de ei înşişi şi de a porni în rezolvarea problemelor fără a se mai răzgândi. Este un serviciu unic în Europa”, a declarat doctorul Cristian Andrei, psihiatru, expert în problematica jocurilor de noroc şi ambasador al Asociaţiei Joc Responsabil.

Prin această iniţiativă, Asociaţia Joc Responsabil şi-a extins aria de metode prin care sprijină persoanele care au întrecut limita recreaţională a acestui tip de divertisment, favorizându-le accesul la ajutor de specialitate şi oferind, totodată, un nivel şi mai mare de încredere, confort şi de confidenţialitate celor care apelează la acest serviciu. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste jumătate dintre localitățile din țară nu au niciun medic de familie sau au medici insuficienți

Publicat

harta medici de familie
sursa foto: Federatia Patronatelor Medicilor de Familie

Peste 300 de comune nu au niciun medic de familie, iar 1.414 localităţi (comune şi oraşe) au un număr insuficient, potrivit unei Hărţi a accesului cetăţenilor români la serviciile de asistenţă medicală primară oferite de cabinetele de medicina familiei, realizată de doctorul Cătălin Petrencic de la Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie.

“În total 328 de localităţi (comune) nu au niciun medic de familie. Necesarul calculat în funcţie de populaţia din aceste localităţi este de 376 de medici de familie.

Populaţia totală a acestor comune este de 559.611 locuitori – adică 2,52% din populaţia României. Dintre acestea, 282 de localităţi au peste 900 de locuitori, niciun medic de familie şi un necesar de 330 de medici de familie”, arată sursa citată.

Vezi și HARTA localităților FĂRĂ MEDICI de familie. 40% din populația județului ALBA nu are deloc sau prea puțini medici

1.414 de localităţi (comune şi oraşe) au un deficit total de 2.187 de medici de familie. Deşi 28 de localităţi au peste 3.000 de locuitori, acestea nu au cei 64 de medici de familie necesari. Dintre cele 76 de localităţi care au sub 900 de locuitori, doar 30 au medic de familie.

“1.069 de localităţi au deficit de un medic de familie. 231 de localităţi au deficit de câte doi medici de familie, deficitul total aferent acestor localităţi fiind de 462 de medici de familie. 49 de localităţi au un deficit de câte trei medici de familie şi deficit total de 147 de medici de familie.

Şapte localităţi au un deficit de 11, 12, 13, 14 sau 15 medici de familie, fiind în total necesari încă 87 de medici de familie”, arată documentul citat.

Două localităţi au un deficit de 34, respectiv 38 de medici de familie

“Doar 1.496 de localităţi din România (47%) nu au deficit de medici de familie. În România există 3.181 de localităţi – comune, oraşe, municipii. Un total de 2.490 de medici de familie asigură în aceste localităţi accesul la servicii de asistenţă medicală primară pentru o populaţie de 4.620.506 de locuitori”, se arată în analiză.

Potrivit acesteia, 271 de localităţi au un excedent total de 575 de medici de familie. Aceste localităţi sunt atât oraşe, cât şi comune, cel mai mare excedent fiind în municipiul Bucureşti – 100 de medici de familie.

“România nu este singura ţară europeană care se confruntă cu lipsa medicilor de familie.

Alte ţări europene au acţionat însă şi continuă să acţioneze pentru a remedia această situaţie.

O serie de recomandări ale Comisiei Europene şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi rapoarte rezultate în urma asistenţei tehnice furnizate de Banca Mondială şi OMS sunt disponibile Guvernului României pentru a face intervenţiile necesare imediat.

Strategia pentru medicina de familie şi planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016, nu au fost transpuse niciodată în acţiuni concrete pentru remedierea situaţiei”, se arată în recomandările din documentul citat.

În ceea ce priveşte sursa datelor din analiză, se precizează că Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie a solicitat CNAS în octombrie 2019 numărul de medici de familie cu listă proprie, pe localităţi şi necesarul de medici de familie, pe localităţi, la 1 august 2019, în baza legii accesului la informaţii de interes public.

CNAS a răspuns printr-o adresă din 17 decembrie 2019, precizând că datele sunt cele comunicate de Casele de asigurări de sănătate.

Datele furnizate de CNAS au inclus medicii de familie cu listă proprie din fiecare localitate (comună, oraş, municipiu), însă au cuprins şi cabinetele din sate şi punctele de lucru. Pentru realizarea hărţilor a fost folosit numărul de medici de familie cu liste proprii pe localităţi furnizat de CNAS, dar nu şi necesarul transmis de CNAS.

Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti a răspuns printr-o adresă din 11 februarie.

Datele furnizate de Casa OPSNAJ sunt agregate pe judeţe, nefiind dat numărul de medici de familie pe fiecare localitate.

Pentru realizarea hărţilor a fost folosit numărul de medici de familie cu liste proprii pe judeţe furnizat de Casa OPSNAJ, fiind adăugat la numărul medicilor de familie din reşedinţa de judeţ furnizat de CNAS.

Datele privind populaţia pe localităţi au fost preluate de la INS, luând ca date de referinţă august 2019.

Necesarul de medici de familie cu liste proprii a fost calculat pe baza datelor INS şi a unei metodologii. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Adolescent de 16 ani din Vâlcea, reţinut pentru că a lovit un poliţist în timp ce era încătuşat

Publicat

Un minor în vârstă de 16 ani, care a lovit un poliţist în timp ce acesta îl încătuşa, la Horezu, a fost reţinut şi va fi prezentat luni instanţei, potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vâlcea, Cătălin Udrea.

Acesta a precizat că incidentul s-a produs duminică, la Horezu, unde un echipaj mixt format din doi poliţişti şi un jandarm a intervenit în urma unei sesizări privind un scandal într-un local.

Adolescentul l-ar fi lovit pe poliţist pentru a se elibera, fiind prins ulterior în localitatea Pietrari.

“La data de 16 februarie, poliţiştii din cadrul Poliţiei oraşului Horezu au fost sesizaţi cu privire la un scandal ce are loc într-un local de pe raza oraşului. La faţa locului a ajuns un echipaj mixt, format din doi poliţişti şi un jandarm, care au procedat la imobilizarea şi încătuşarea unui tânăr de 16 ani. În timpul încătuşării a rezultat rănirea unui poliţist, ca urmare a încercărilor tânărului de a se elibera, totodată acesta reuşind să plece de la faţa locului. El a fost identificat în cel mai scurt timp de către poliţişti pe raza localităţii Pietrari. Acesta a fost dus la Poliţia oraşului Horezu iar apoi la Parchet, în vederea dispunerii măsurilor legale, potrivit competenţei. Ieri, 16 februarie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu a dispus reţinerea tânărului iar astăzi va fi prezentat instanţei pentru dispunerea măsurilor legale”, a declarat Cătălin Udrea.

Poliţistul lovit a primit îngrijiri medicale şi nu a necesitat internare. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 200 milioane de euro din fonduri europene pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, în anul 2020

Publicat

agricultura bani

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide în perioada martie – iulie 2020 mai multe sesiuni de depunere de proiecte pentru 12 submăsuri din PNDR 2020, fondurile totale alocate fiind estimate la aproape 211 milioane de euro, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Una dintre cele mai aşteptate submăsuri – sM 4.3 ”Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta irigaţii” are prevăzute şi cele mai multe fonduri pentru sesiunea care se va deschide în martie – aprilie, respectiv 43,22 milioane de euro.

O altă submăsură cu fonduri de 42,68 milioane de euro, programată pentru deschidere la finele lunii aprilie, este sM 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri’, iar alte 42,28 milioane de euro sunt disponibile din martie pentru sM 15.1 ”Plăţi pentru angajamente de silvo-mediu”.

Submăsura sM 17.1 ”Contribuţii la primele de asigurări„ cu deschidere în luna martie are prevăzute fonduri de 39,33 milioane de euro, în timp ce submăsurile sM 5.1 ”Sprijin pentru investiţii în acţiuni preventive menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale” şi sM 5.2 ”Sprijin pentru investiţii în acţiuni menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale”, ambele programate pentru deschidere în luna februarie, au disponibile fonduri de 13,03 milioane de euro, respectiv 3,67 milioane de euro.

Potrivit sursei citate, în luna aprilie se deschide sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” care are prevăzută o alocare de 6,89 milioane de euro.

De asemenea, tot în luna aprilie vor mai fi deschise măsurile M 2 ”Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei”, care are o alocare de 7,22 milioane de euro, şi sM 19.3 ”Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală„ cu fonduri de 4,35 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, în luna iulie se vor deschide sesiuni pentru sM 3.2 ”Sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne” pentru care a fost alocată o sumă de 4,07 milioane de euro, pentru sM 3.1 ”Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” – 2,008 milioane de euro, iar din luna martie se pot depune proiecte pentru sM 9.1a ”Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” cu fonduri de 1,98 milioane de euro.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suma totală plătită beneficiarilor până la mijlocul lunii decembrie se ridică la 5,22 de miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de investiţii şi 2,36 miliarde de euro pe măsurile care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Gradul de absorbţie pe fondurile europene gestionate de AFIR depăşea 55% la mijlocul lui decembrie, iar cu prefinanţarea pe care a primit-o România în anii 2015 şi 2016 se ajungea la 59%.

Până la data de 8 februarie, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investiţiile în agricultură şi dezvoltarea durabilă a mediului rural finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţiului rural. Cele 14 măsuri de dezvoltare rurală au o alocare financiară de 9,363 miliarde de euro, din care 8,015 miliarde de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi 1,347 miliarde de euro contribuţie naţională. AGERPRES

Citește mai departe