Connect with us

ACTUALITATE

Sfinţii CONSTANTIN şi ELENA. Cine au fost primii împăraţi creştini. Credinţe populare şi semnificaţia numelor

Publicat



constantin-si-elena

Sfinţii Constantin şi Elena, „cei întocmai cu Apostolii”, sunt pomeniţi în Biserica Ortodoxă pe 21 mai. Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este strâns legată de taină şi puterea Sfintei Cruci, semnul central al religiei creştine.

Citeşte şi Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.

Vezi și MESAJE de Sfinţii Arhangheli MIHAIL și GAVRIL 2019. Felicitări și urări pentru oameni dragi. Colegi, rude, prieteni

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost câştigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul imparatului Diocletian, divorţează de împărăteasa Elena. Aceasta nu se recăsătoreşte, ci trăieşte departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său. A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălţarii Sfintei Cruci în calendarul creştin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Tradiţii şi semnificaţia numelor

În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În această zi există o serie de obiceiuri şi superstiţii, care fac referire la vara ce urmează. Astfel mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.

Ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.

Un alt obicei spune că femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, iar prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Numele Constantin este de origine latină şi vine de la „constans”, „constantis” („constant”, „ferm”).

Elena – străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. „helane” („torţă”, „făclie”, dar şi „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin grecescul hele („lumina arzătoare a soarelui”).

surse: Alba24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

După şase săptămâni de declin, numărul de noi cazuri de COVID-19 CREȘTE din nou în Europa

Publicat

Numărul de noi cazuri de COVID-19 creşte din nou în Europa, după şase săptămâni de declin, a anunţat joi conducerea regională a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează AFP şi Reuters.

“Constatăm o recrudescenţă în Europa Centrală şi de Est. Noile cazuri cresc, de asemenea, în mai multe ţări din Europa de Vest, unde ratele erau deja ridicate”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, în cadrul unei conferinţe de presă.

Săptămâna trecută, noile cazuri de COVID-19 în Europa au crescut cu 9%, până la puţin peste un milion, potrivit biroului regional al OMS.

“Acest lucru pune capăt unei scăderi promiţătoare observate timp de şase săptămâni a noilor cazuri, mai mult de jumătate din regiunea noastră înregistrând un număr din ce în ce mai mare de noi infectări”, a mai spus Hans Kluge.

Oficialul OMS a estimat că europenii trebuie să “revină la elementele de bază” pentru a lupta împotriva coronavirusului şi a variantelor sale, folosind instrumentele în vigoare şi accelerând vaccinarea.

“Trebuie să ne extindem portofoliul de vaccinuri”, a insistat el.

Din cele 53 de ţări din regiunea europeană a OMS, 45 şi-au început campania de vaccinare.

Conform datelor oficiale compilate de AFP, în Uniunea Europeană, 2,6% din populaţie a primit două doze din unul dintre vaccinurile împotriva COVID-19 şi 5,4% au primit cel puţin o doză.

Date recente despre vaccinările anti-COVID19 cu Pfizer/BioNTech şi AstraZeneca sunt încurajatoare, a declarat la rândul său consilierul regional european pentru OMS, Siddhartha Datta.

Datele pot determina OMS să revizuiască recomandările privind intervalele între prima şi a doua doză de vaccin, a mai spus Siddhartha Datta. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO: Zece morţi, în urma prăbuşirii unui elicopter militar în Turcia

Publicat

Zece persoane au murit, iar altele au fost rănite în urma prăbuşirii unui elicopter militar în estul Turciei, anunţă Ministerul Apărării de la Ankara, conform cotidianului Hurriyet.

Printre persoanele decedate se numără şi un comandant militar, general-locotenentul Osman Erbas.

Ministerul turc al Apărării a comunicat că este vorba de un accident.

Elicopterul militar, de tip Cougar, s-a prăbuşit la periferia oraşului Tatvan, în estul Turciei.

Bilanţul accidentului este de zece morţi şi trei răniţi, care sunt spitalizaţi, potrivit Ministerului turc al Apărării.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rata şomajului s-a menţinut la 7,3% în Uniunea Europeană, în ianuarie

Publicat

bani

Rata şomajului s-a menţinut la 7,3% în Uniunea Europeană în ianuarie şi la 8,1% în zona euro, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Datele pentru România nu sunt disponibile.

În rândul celor 27 de state membre ale UE, în ianuarie cele mai ridicate rate ale şomajului s-au înregistrat în Spania (16%), Lituania (9,6%) şi Suedia (8,8%), iar cele mai scăzute în Polonia (3,1%), Cehia (3,2%), Olanda (3,6%), Malta (4,4%) şi Germania (4,6%).

Eurostat estimează că în zona euro aproximativ 13,282 milioane de persoane (din totalul populaţiei estimat la 330 de milioane) erau în şomaj în cursul lunii ianuarie, cu 8.000 mai multe decât în decembrie.

Comparativ cu ianuarie 2020, numărul celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă a urcat cu 1,465 milioane în UE şi cu 1,010 milioane în zona euro.

În ianuarie, 2,929 milioane de tineri din UE nu erau angajaţi, din care 2,356 milioane erau în zona euro. Rata şomajului în rândul celor sub 25 de ani s-a situat la 16,9% în Uniunea Europeană în ianuarie şi la 17,1% în zona euro, comparativ cu luna precedentă.

În rândul femeilor din UE, rata şomajului era de 7,7% în ianuarie, stabilă faţă de luna precedentă, în timp ce în rândul bărbaţilor rata şomajului era de 7% în ianuarie, de asemenea stabilă faţă luna precedentă. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

UE a blocat exporturi de vaccinuri AstraZeneca din Italia

Publicat

Uniunea Europeană s-a folosit pentru prima dată de interdicţia de export de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru a opri transferul din Italia spre Australia a 250.000 de doze de ser de la AstraZeneca, au declarat pentru DPA surse europene, confirmând astfel o relatare din Financial Times.

Blocul european a creat în ianuarie un registru pentru a monitoriza exporturile de vaccinuri în contextul unei dispute cu producătorul britanico-suedez, acuzat că nu îşi respectă obligaţiile contractuale cu UE.

Mecanismul permite autorităţilor naţionale, în consultare cu Comisia Europeană, să blocheze exporturi spre ţări din afara UE dacă blocul comunitar consideră că o companie nu îşi onorează angajamentele.

Spre deosebire de alţi producători de vaccin împotriva COVID-19 precum Pfizer/BioNTech şi Moderna, AstraZeneca nu a livrat încă toate dozele promise Uniunii Europene. Compania a redus livrările promise pentru primul trimestru de la 80 de milioane la 40 de milioane de doze, invocând dificultăţi de producţie.

Au existat suspiciuni că vaccinuri produse în UE sunt vândute unor ţări din afara blocului comunitar, ceea ce a dus la crearea registrului de export.AGERPRES

Citește mai departe