ACTUALITATE
SIBIU: Băiat de 14 ani, lovit de o maşină, pe trotuar. Şoferul, fără permis şi sub influenţa alcoolului

Un copil în vârstă de 14 ani a fost rănit şi transportat la spital în urma unui accident petrecut luni după-amiaza la Sibiu. A fost acroşat, pe trotuar, de o maşină al cărei şofer se afla sub influenţa alcoolului şi nu deţinea permis de conducere.
Potrivit IPJ Sibiu, şoferul, un bărbat de 35 de ani, din Braşov, nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de mers înapoi, pe trotuar şi a acroşat un băiat în vârstă de 14 ani, localnic. Copilul a fost transportat la spital.
Bărbatul care conducea maşina nu deţine permis de conducere şi avea 0,79 mg/l alcool pur în aerul expirat. De asemenea, autoturismul este fără IT şi RCA valabile, potrivit sursei citate.
Accidentul s-a petrecut în zona Viile Sibiului.
ACTUALITATE
Rusia: Consiliul Federaţiei a stabilit data alegerilor prezidenţiale pentru 17 martie 2024

Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, a anunțat joi că alegerile prezidențiale în Federația Rusă vor avea loc pe 17 martie 2024. Această decizie a fost comunicată în cadrul unei ședințe transmise în direct de televiziunea publică rusă, conform informațiilor furnizate de AFP și Reuters.
Decizia a fost adoptată cu unanimitate, primind 162 de voturi.
”Prin această decizie lansăm practic începutul campaniei prezidenţiale”, a reacţionat preşedinta Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienko. Ea a adăugat că pentru prima dată vor lua parte la vot locuitorii unor părţi anexate ilegal de Rusia din regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson.
În urma acestei hotărâri, este de aşteptat un anunţ al preşedintelui Vladimir Putin că va candida pentru un nou mandat de şase ani.
În vârstă de 71 de ani, Putin a deţinut funcţia de preşedinte sau pe cea de prim-ministru începând cu ultima zi din 1999, când Boris Elţîn a demisionat.
Liderul actual de la Kremlin nu are un rival care să reprezinte o provocare reală în alegeri.
Cel mai cunoscut opozant politic rus, Aleksei Navalnîi, se află într-o colonie penitenciară pentru executarea unei pedepse de peste 30 de ani de închisoare. Agerpres
ACTUALITATE
Economia României a urcat, în primele nouă luni, cu 1,4% pe seria brută şi cu 2,2% pe seria ajustată sezonier

În primele nouă luni ale anului curent, economia României a înregistrat o creștere de 1,4% pe seria brută și de 2,2% pe seria ajustată sezonier, în comparație cu aceeași perioadă din 2022.
De asemenea, în trimestrul III, conform datelor provizorii publicate joi de către Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere reală de 0,9% față de trimestrul precedent.
Conform INS, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402,678 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.
Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 a fost de 1.185,324 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,2% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434,502 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.
Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 a fost de 1.130,268 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.
Pe categorii de resurse, la creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 faţă de perioada similară din 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:
- agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%;
- construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%;
- informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;
- comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;
- tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;
- activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;
- activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;
- administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%
O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,2%.
Industria a avut o contribuţie negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +1,7% la creşterea PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice al cărei volum s-a majorat cu 6,9% contribuind cu +0,7% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 10,7% contribuind cu +2,8% la creşterea PIB.
Un impact pozitiv la creşterea PIB a fost înregistrat de exportul net (+1,3%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 0,6% corelată cu o reducere mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-3,2%). Agerpres