Vicepremierul Dan Barna, copreşedinte USR PLUS, a declarat că împărtăşeşte nemulţumirea premierului Florin Cîţu legată de “lentoarea” reformelor în Parlament, menţionând că dacă situaţia nu se va schimba, va fi necesară adoptarea unor ordonanţe de urgenţă în toamnă.

“Împărtăşesc nemulţumirea premierului legată de lentoarea reformelor în Parlament, pentru că într-adevăr sunt foarte multe reforme pe care le-am promis – partidele din coaliţie, într-o măsură mai mică sau mai mare – dar care se regăsesc în programul de guvernare şi care nu s-au întâmplat. Adică vorbim de: primari în două tururi, vorbim de SIIJ, de legile justiţiei, de pensiile speciale, de legea off shore, de legea educaţiei sanitare. Adică sunt multe lucruri care au rămas în urmă şi înţeleg nemulţumirea premierului, o împărtăşesc şi eu. Până acum s-a dat vina că e perioadă electorală, e delicat, mă rog… Cred că nişte asumări dinspre zona guvernamentală vor deveni necesare undeva în toamnă, dacă lucrurile nu se schimbă”, a precizat vicepremierul, pentru Digi 24.

Barna a adăugat că ritmul reformelor asumate este văzut în mod diferit de către partenerii din coaliţie şi a oferit în acest sens exemplul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

“Din toamnă, dacă în Parlament lucrurile nu se schimbă şi vedem că avem aceste legi în continuare blocate, vor fi necesare ordonanţe de urgenţă. (…) Ritmul acestor reforme este văzut diferit de partenerii din coaliţie. Or, asta face să avem aceste… eu le numesc restanţe, despre care am vorbit. Adică, desfiinţarea SIIJ, care era cumva un lucru agreat de toată lumea din coaliţie, s-a blocat din nou în Parlament în nişte amendamente. Acum am solicitat avizul Comisiei de la Veneţia. Va veni în 2-3 iulie şi chiar aseară, în şedinţa coaliţiei, am agreat împreună cu partenerii de coaliţie ca imediat după avizul Comisiei de la Veneţia, în două săptămâni, să facem sesiune extraordinară a Parlamentului şi să desfiinţăm SIIJ. (…) Toată lumea e de acord (cu desfiinţarea SIIJ, la nivelul partenerilor de coaliţie, n.r.), dar felul în care se desfiinţează e văzut diferit”, a afirmat vicepremierul. AGERPRES

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi, printr-o hotărâre, cadrul normativ pentru acordarea unor ajutoare de urgenţă, în limita sumei de 5.000.000 de lei, pentru sprijinirea familiilor afectate de inundaţii în cursul anului 2021.

“Prin proiectul de hotărâre a Guvernului se propune instituirea acordării de ajutoare de urgenţă pe parcursul anului 2021, pentru sprijinirea populaţiei afectate de inundaţii, alunecări de teren, fenomene meteorologice periculoase, produse în anul 2021. Ajutoarele de urgenţă se vor acorda în limita sumei de 5.000.000 lei din fondurile prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale astfel:

* câte 6.000 lei pentru familiile şi persoanele singure ale căror locuinţe au fost afectate în proporţie de peste 75%, inclusiv;

* câte 4.000 lei pentru familiile şi persoanele singure ale căror locuinţe au fost afectate în proporţie cuprinsă între 50%, inclusiv şi 75%;

* câte 2.500 lei pentru familiile şi persoanele singure ale căror locuinţe au fost afectate în proporţie cuprinsă între 25%, inclusiv şi 50%

* câte 1.500 lei pentru familiile şi persoanele singure ale căror locuinţe au fost afectate în proporţie de până la 25%;

* câte 1.000 lei pentru familiile şi persoanele singure ale căror bunuri din locuinţă au fost deteriorate, indiferent de numărul sau tipul bunurilor”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Tot în document se arată că în cazul în care, urmare inundaţiilor, alunecărilor de teren şi fenomenelor meteorologice deosebite se înregistrează pierderi de vieţi omeneşti, familia persoanei decedate “beneficiază suplimentar de suma de 7.500 lei, indiferent de numărul victimelor”.

În şedinţa de Guvern urmează să fie adoptat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea articolelor 230 şi 349 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

“Prin proiectul de act normativ se propune prelungirea termenului de aplicare a prevederilor cu privire la contribuţia personală, care poate fi plătită de asiguraţi, pentru unele servicii medicale în regim de ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, în condiţiile în care aceştia optează ca aceste servicii să fie acordate de furnizori privaţi, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate”, conform notei de fundamentare a proiectului.

Pe agenda şedinţei de Guvern figurează şi un proiect de hotărâre privind aprobarea conversiei în acţiuni a obligaţiilor bugetare principale ale Societăţii “Avioane Craiova” S.A.

“Măsura conversiei în acţiuni a obligaţiilor bugetare creează premise pentru revitalizarea şi evitarea deschiderii procedurii insolvenţei asupra acestui operator economic şi menţinerea capacităţilor de producţie pentru apărare”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.

Un alt proiect de HG supus aprobării în Guvern vizează rechemarea consulului general al României la Montreal, Canada, Ioana-Gabriela Costache.

Executivul va adopta şi un memorandum privind desemnarea Secretariatului General al Guvernului ca structură responsabilă la nivel naţional pentru coordonarea gestionării contribuţiei financiare acordate României din Rezerva de ajustare la Brexit.

Nu în ultimul rând, Guvernul ar urma să aprobe în şedinţa de joi noi măsuri de relaxare aplicabile începând cu data de 1 iulie şi un proiect de ordonanţă de urgenţă referitor la alocaţiile pentru copii, potrivit unor declaraţii ale premierului Florin Cîţu făcute, marţi seară, la TVR 1. AGERPRES

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a insistat miercuri, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria şi evacuarea muniţiilor ruseşti din Cobasna, pronunţându-se totodată pentru o nouă abordare a formatului de negocieri “5+2” în problema reglementării diferendului transnistrean, relatează portalul Deschide.md.

Maia Sandu a subliniat că problema transnistreană trebuie să fie rezolvată în mod paşnic, prin respectarea integrităţii teritoriale şi în condiţiile unui stat funcţional: “Orice soluţie trebuie să se bazeze pe funcţionalitatea statului Republicii Moldova”.

Referitor la retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului, Maia Sandu a menţionat că în perioada mandatului predecesorului ei în funcţie, Igor Dodon, “nu s-a prea afirmat poziţia oficială a Republicii Moldova, potrivit căreia trupele ruse trebuie retrase de pe teritoriul statului”.

“Probabil, cei de la Moscova au uitat care este poziţia oficială a Republicii Moldova. Am auzit care este poziţia Rusiei, aceasta, din păcate, nu s-a schimbat. Pe lângă asta, mai avem problema armamentului din Cobasna care reprezintă un pericol şi sper că o să putem ajunge la o înţelegere destul de repede, aşa încât să putem lichida destul de repede acel armament şi să nu existe acel pericol pentru localităţile din jur, pentru că pericolul este foarte mare”, a spus ea.

În ceea ce priveşte formatul de negocieri “5+2”, Maia Sandu a menţionat că este nevoie de o “abordare nouă”.

“Să nu ne preocupăm doar de rezolvarea anumitor probleme ad-hoc. Este nevoie de un plan clar referitor la reintegrarea ţării, cu un obiectiv foarte clar. Paşii mici nu au reprezentat nişte paşi care duc spre reintegrare… Noi avem nevoie de o strategie care să fie împărtăşită la nivel de societate în ceea ce priveşte procesul de reintegrare şi etapele acestui proces”, a apreciat Maia Sandu. “Obiectivul final trebuie să fie foarte clar – reîntregirea ţării şi crearea condiţiilor egale pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova”, a adăugat ea. AGERPRES

Noua bancnotă britanică de 50 de lire sterline, care îl omagiază pe matematicianul şi specialistul în computere Alan Turing, a intrat în circulaţie miercuri, la trei luni după ce designul ei a fost dezvăluit de Banca Angliei, informează Reuters.

Alan Turing este cunoscut în Marea Britanie pentru inventarea maşinilor care au descifrat mesajele codate transmise de trupele naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial – contribuind astfel la victoria Aliaţilor – şi pentru lucrările sale ştiinţifice de dinainte de război care au pus bazele teoretice ale informaticii moderne. După război, Alan Turing a făcut descoperiri şi în biologia dezvoltării.

“Plasarea imaginii lui Alan Turing pe această nouă bancnotă reprezintă o recunoaştere a contribuţiilor lui la dezvoltarea societăţii noastre, precum şi o celebrare a vieţii lui remarcabile”, a declarat guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey.

Alan Turing era gay şi a trăit într-o perioadă în care raporturile sexuale între bărbaţi erau ilegale în Marea Britanie. A fost condamnat la închisoare pentru orientarea lui sexuală în anul 1952, şi-a pierdut autorizaţia care îi permitea să lucreze în laboratoare de maximă securitate din Marea Britanie şi a murit din cauza unei intoxicaţii cu cianură la mai puţin de doi ani după aceea, în urma unui incident pe care medicii legişti l-au considerat o sinucidere.

Guvernul britanic l-a graţiat postum în 2013, iar guvernatorul Andrew Bailey consideră că Alan Turing a fost tratat îngrozitor în timpul vieţii sale.

Agenţia britanică de spionaj GCHQ, pentru al cărei precursor Alan Turing a lucrat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a dezvăluit miercuri o operă de artă în onoarea celebrului inventator.

Noua bancnotă de 50 de lire sterline completează tranziţia Băncii Angliei de la bancnotele de hârtie la cele fabricate din polimeri mai durabili sau plastic.

Bancnotele existente de 50 de lire vor circula în paralel cu noile bancnote din polimeri până la sfârşitul lunii septembrie 2022.

Bancnotele de 50 de lire reprezintă 357 de milioane dintre cele peste 4,5 miliarde de bancnote puse în circulaţie de Banca Angliei.

Bancnotele cu valori nominale mai mici sunt mult mai populare pentru tranzacţiile realizate de britanici în viaţa de zi cu zi. AGERPRES