Sute de camioane aşteaptă, joi, în coloane la frontieră să intre în Ungaria, unde se fac controale amănunţite asupra automarfarelor din cauza numeroşilor migranţi prinşi, în ultima perioadă, în tentativă de trecere ilegală a graniţei.

Potrivit aplicaţiei online de monitorizare a traficului la frontiere de pe pagina oficială a Poliţiei de Frontieră, la Nădlac II se aşteaptă cel mai mult pentru intrarea camioanelor în Ungaria. Aici sunt deschise cinci artere de control pentru ieşirea din ţară, destinate traficului greu, iar timpul de aşteptare pentru formalităţi este de cel puţin 90 de minute.

În Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Borş, unde sunt deschise trei artere de control pe sensul de ieşire din ţară, se aşteaptă 60 de minute, iar la Petea, unde este deschisă o arteră, se aşteaptă tot 60 de minute.

Timpi mai mici de aşteptare sunt în PTF Nădlac I (40 de minute), Vărşand (30 de minute) şi Borş II (30 de minute), iar traficul se desfăşoară normal la Turnu, Salonta şi Valea lui Mihai.

Potrivit Poliţiei de Frontieră Arad, creşterea timpilor de aşteptare este cauzată de numărul mare de camioane sosite la frontieră şi de controalele amănunţite care au loc la intrarea în Ungaria, pentru depistarea migranţilor, în ultima perioadă fiind prinşi mulţi străini ascunşi în remorci pentru a trece ilegal graniţa spre Spaţiul Schengen.

Conform sursei citate, pentru deschiderea mai multor artere de control, astfel încât timpii de aşteptare să scadă, este nevoie ca şi Poliţia Ungară să aloce personal suplimentar, echipele de control fiind comune româno-ungare.

Traficul uşor şi cel turistic nu este afectat în niciun punct de trecere de la graniţa cu Ungaria. AGERPRES

Primarul Sectorului 6 din București, Ciprian Ciucu, vrea să afle ce fel de oraș își doresc locuitorii. El a prezentat mai multe exemple din lumea largă în care cetățenii sunt arestați pentru că scuipă pe stradă sau nu pățesc nimic dacă se ușurează în stațiile de autobuz.

Dezbaterea a fost lansată de primarul Ciucu pe Facebook și a pornit de la o inspecție în sector a ediului. Primarul a vizitat mai multe zone în care s-a făcut curățenie și a descoperit că au repărut gunoaiele aruncate pe domeniul public, scrie Mediafax.

„M-am întristat nițel pentru că la doar două zile de la curățenie, în unele grădini de blocuri gunoiul (în special aruncat de la fereastră) își refăcuse apariția. Voluntari, muncitori plătiți, bani, utilaje, timp am dedicat acestei curățenii. Dar unii oameni, o minoritate, nu doar că nu apreciază, dar nici nu le pasă”, a povestit Ciprian Ciucu pe rețeaua de socializare.

De aceea, Ciucu a deschis o dezbatere publică prin care își propune să afle ce fel de societate își doresc bucureștenii: una cu reguli stricte, ca în Singapore, sau una fără reguli, ca în Africa.

„Întrebarea mea este simplă. În ce fel de societate și în ce fel de oraș vrem să trăim? (…) Pe scurt, în Singapore te arestează dacă scuipi pe stradă, iar în undele țări din Africa subsahariană te poți ușura în stația de autobuz. Apropo de asta, brazilienii s-au distrat copios pe seama japonezilor care, la campionatul mondial de fotbal, își strângeau singuri mizeria și o duceau la coș… Eu însumi am fost uimit când am nimerit la un concert al Dream Theater la Berlin și nu erau pahare de bere și nici mucuri de țigară pe jos (aveau un sistem de îți lua 4 euro pe paharul de plastic si nu prea îți venea să-l arunci pe jos), obișnuit cu concertele rock de la noi, chiar mi s-a părut nepotrivit să fie atât atenți și înțepați”, a relatat edilul.

Ciprian Ciucu susține că nu vrea să fie absurd și să trimită imediat poliția locală ca să amendeze asociația de proprietari pentru că nu întreține curățenia, dar nici nu vreau să arunce cu banii pe fereastră și să fie muncă în zadar.

Edilul mai spune că banii de curățenie pot fi redirecționați către școli, străzi și parcuri, dacă bucureștenii nu doresc să fie drastici. „Eu pariez pe faptul că cei mai mulți dintre bucureșteni sunt oameni civilizați și vreau să o dovedesc”, este concluzia primarului Ciprian Ciucu.

Un prototip al viitoarei rachete Starship aparţinând SpaceX a aterizat miercuri în Texas, însă a explodat la sol câteva minute mai târziu, relatează AFP.

“O aterizare minunată, lină”, a comentat SpaceX în clipul care transmite zborul de test în direct. Flăcările erau însă vizibile la baza rachetei, fiind stinse de echipele aflate la faţa locului. Câteva minute mai târziu, o explozie uriaşă a aruncat racheta în aer, care s-a spulberat în momentul în care s-a lovit de sol.

Nicio explicaţie nu a fost oferită imediat.

Acest vehicul urmează să devină racheta aleasă de compania SpaceX, fondată de miliardarul Elon Musk, pentru a merge într-o zi pe Marte.

Prototipul, numit SN10, de la “Serial Number 10”, a decolat chiar înainte de ora 23:20 GMT de la Boca Chica,Texas, pentru un al treilea test suborbital.

Racheta s-a ridicat în aer, propulsată de trei motoare, care s-au oprit unul după altul, iar vehiculul a efectuat o serie de manevre orizontale.

Nava a ajuns la 10 kilometri altitudine, înainte de a începe coborârea, iar racheta a revenit apoi în poziţie verticală, reuşind să aterizeze, la prima vedere fără incidente, în locaţia dorită.

Alte două prototipuri (SN8 şi SN9) s-au prăbuşit la aterizare, în decembrie, apoi la începutul lunii februarie.

Aceste teste au loc într-o zonă aproape pustie închiriată de SpaceX la Boca Chica, în comitatul Cameron, situat în sudul Texasului, lângă frontiera cu Mexicul, în zona Golfului Mexic – o zonă suficient de nelocuită pentru ca un accident sau o explozie să nu provoace daune sau victime.

Elon Musk intenţionează să lanseze într-o bună zi mai multe astfel de rachete pentru a cuceri Marte. Însă iniţial, racheta, dacă va deveni operaţională, s-ar putea dovedi utilă pentru călătorii mai apropiate, în special spre Lună. AGERPRES

Cancelarul Angela Merkel a acceptat miercuri seară deblocarea treptată a dispozitivului anti-COVID-19 din Germania, cedând nemulţumirii crescânde în rândul opiniei publice şi propriului guvern cu şapte luni înainte de alegerile parlamentare, notează AFP.

După mai mult de nouă ore de negocieri dure, cancelarul şi liderii celor 16 landuri federale ale ţării au ajuns la un acord asupra unui calendar pentru relaxarea măsurilor de izolare parţială în vigoare de la sfârşitul anului trecut.

Dispozitivului anti-COVID-19 mai este în prezent acceptat numai de o treime dintre germani, faţă de două treimi la începutul lunii ianuarie, potrivit unui sondaj YouGov publicat în această săptămână.

“Astăzi putem vorbi despre încredere şi speranţă”, a afirmat cancelarul german într-o conferinţă de presă, apreciind că ţara sa intră acum “într-o nouă fază” a luptei împotriva pandemiei, posibilă în special prin accelerarea vaccinărilor.

Germania va autoriza astfel vaccinul AstraZeneca pentru persoanele peste 65 de ani, a anunţat cancelarul. Intervalul dintre administrarea a două doze va fi, de asemenea, prelungit, pentru a permite vaccinarea mai multor pacienţi.

Cu toate acestea, viaţa va continua să se desfăşoare în ritm lent, majoritatea restricţiilor fiind prelungite cel puţin până la 28 martie pentru a contracara creşterea cazurilor şi răspândirea mutaţiei britanice, reprezentând în prezent 46% din contaminări.

Reuniunile private vor fi posibile, însă, începând cu 8 martie, între două familii, cu condiţia ca acestea să nu depăşească în total cinci persoane.

Librăriile, florăriile şi şcolile de şoferi, care s-au redeschis deja în unele landuri, vor putea din nou să primească vizitatori în toată ţara.

Cancelarul a cedat în faţa landurilor federale în legătură cu un prag de incidenţă de 35 la 100.000 sub care s-ar trece la ridicarea altor restricţii.

Pragul de 50, mai puţin restrictiv, a fost în cele din urmă reţinut pentru a deschide calea, de la sfârşitul lunii martie, redeschiderii restaurantelor în aer liber, sectoarelor culturale şi sportive.

Peste 100, restricţii severe vor fi reintroduse imediat.

Mai este însă drum de parcurs pentru a atinge nivelul de 50 în mod durabil, rata incidenţei ridicându-se miercuri la 64, în creştere uşoară în ultimele zile.

Un singur land, Turingia (ex-RDG), înregistrează o rată peste 100. Dar numai două prezintă o incidenţă sub 50 într-o ţară în care COVID-19 a ucis peste 70.000 de oameni.

Strategia guvernului de redeschidere doreşte, de asemenea, să se bazeze pe introducerea masivă a testelor antigenice, un domeniu în care Germania duce în continuare lipsă de eficienţă. AGERPRES