Connect with us

ACTUALITATE

Simona Halep, decorată cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de cavaler

Publicat



La 30 iulie 2019, preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit jucătoarei de tenis Simona Halep, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni, Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de cavaler, ”cea mai înaltă distincţie a statului român, ca recunoaştere şi preţuire profundă pentru câştigarea prestigiosului trofeu de la Wimbledon, precum şi pentru parcursul profesional de excepţie de până acum.”, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis AGERPRES.

Jucătoarea de tenis Simona Halep s-a născut la 27 septembrie 1991, la Constanţa, şi a început să joace tenis la vârsta de 4 ani şi jumătate, alături de fratele său mai mare. A debutat în circuitul ITF (International Tennis Federation) în România, în 2006, iar anul următor a câştigat două turnee de simplu şi două de dublu, notează site-ul oficial WTA, www.wtatennis.com. În competiţiile internaţionale de junioare a debutat în 2008, când a reuşit să câştige turneul de junioare din Italia şi Roland Garros-ul dedicat juniorilor, turneul de la Kristienhamn (Suedia), dar şi proba de dublu a turneului feminin Futures de la Bucureşti, alături de Ionela-Andreea Iova.

În 2009, a evoluat în calificările turneului de senioare de la Roland Garros, unde s-a impus în primul tur, dar a cedat în runda următoare. În acelaşi an, a câştigat turneul challenger de la Maribor şi s-a impus, la dublu, alături de Irina Camelia Begu, în finala turneului feminin de tenis GDF Suez Open România, care a avut loc la Bucureşti, se arată pe site-ul oficial al Federaţiei Internaţionale de Tenis, www.itftennis.com.

Simona Halep a jucat, în 2010, prima finală din carieră într-un turneu WTA, la Fes (Maroc), aceasta fiind cea mai mare performanţă de până atunci. La 12 iulie 2010, a reuşit să acceadă în Top 100 WTA, ocupând poziţia 96 în clasamentul celor mai bune jucătoare de tenis ale lumii. În 2011, a fost finalistă la Fes şi a ajuns în turul 3 la Australian Open. La 12 septembrie, a reuşit să intre în Top 50 WTA, pe poziţia 42, dar a încheiat sezonul pe poziţia 53. În 2012, Simona Halep a fost finalistă la Bruxelles şi semifinalistă la Fes. Este primul sezon pe care îl încheie ocupând o poziţie în Top 50 WTA, respectiv locul 47.

Cariera jucătoarei de tenis Simona Halep a cunoscut o ascensiune spectaculoasă începând cu anul 2013, pe care l-a încheiat pe poziţia 11 în clasamentul WTA. A câştigat primul turneu WTA din carieră, la Nurnberg, apoi pe cel de la ‘s-Hertogenbosch (Olanda), urmate de alte patru turnee: la Budapesta, la New Haven, la Moscova şi la Sofia (Turneul Campioanelor). La 21 noiembrie 2013, a fost aleasă jucătoarea de tenis cu cel mai mare progres în 2013, în circuitul profesionist WTA (Most Improved Player Of The Year).

În debutul sezonului 2014, Simona Halep a ajuns în sferturile de finală la Australian Open, prima astfel de performanţă la un turneu de Grand Slam, ceea ce a urcat-o pe jucătoare pe poziţia a 10-a în clasamentul WTA, devenind, astfel, a treia româncă din istorie care intra în ”Top ten” mondial, după Irina Spîrlea şi Virginia Ruzici. În februarie, a câştigat Turneul de la Doha, poziţionându-se, astfel, pe locul 9 în clasamentul WTA, iar o săptămână mai târziu, pe locul 7. În martie, a jucat o semifinală a turneului de la Indian Wells, punctajul obţinut urcând-o pe locul 5 în clasamentul WTA, la 17 martie. Simona Halep devenea, astfel, jucătoarea română cu cea mai bună clasare din toate timpurile în ierarhia feminină a tenisului mondial. Înaintea ei, cea mai bună clasare WTA a unei jucătoare române de tenis aparţinuse Irinei Spîrlea, care a ocupat locul 7, în anul 1997. La 19 mai 2014, Simona Halep a urcat pe locul 4 în clasamentul WTA.

Simona Halep reuşeşte o nouă performanţă remarcabilă, prin calificarea în prima finală a unui turneu de Mare Şlem, la Roland Garros, pe care a pierdut-o, însă, la 7 iunie 2014, în faţa Mariei Şarapova, după ce şi-a adjudecat cel de-al doilea set. A devenit, astfel, a treia jucătoare română de tenis calificată în finala turneului de la Roland Garros, după Florenţa Mihai şi Virgina Ruzici. Calificarea în finala turneului de Grand Slam de la Paris i-a asigurat Simonei Halep locul 3 WTA. În acelaşi an, a câştigat BRD Bucharest Open, primul turneu WTA din România. La 11 august, ajunge pe cea mai bună poziţie de până atunci în clasamentul WTA, respectiv pe locul 2.

În octombrie 2014, Simona Halep a participat la Turneul Campioanelor de la Singapore, unde a avut un parcurs extraordinar, învingând-o, pentru prima dată în carieră, pe Serena Williams, jucătoarea numărul 1 mondial, la partida disputată în grupă. A devenit, astfel, prima jucătoare română de tenis din istoria WTA care a reuşit să dispună de ocupanta primei poziţii în clasamentul WTA, relata site-ul Turneului Campioanelor. A ajuns până în finală, pe care a pierdut-o în faţa aceleiaşi Serena Williams.

În ianuarie 2015, Comitetul Executiv al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR) a hotărât ca Simona Halep să primească titlul de ”Sportivul anului” pentru rezultatele deosebite obţinute în 2014. De asemenea, jucătoarea română de tenis s-a situat pe locul al III-lea în clasamentul celor mai buni sportivi din Balcani în anul 2014, realizat de agenţia bulgară BTA, fiind devansată de Novak Djokovic (Serbia), pe locul I, şi de Marin Cilic (Croaţia), pe locul al II-lea.

În 2015, a câştigat turneele de la Shenzhen (China), Dubai şi Indian Wells, cel mai important din cariera sa de până atunci, şi a terminat sezonul pe locul 2 în clasamentul mondial WTA.

În sezonul 2016, Simona Halep a câştigat turneele de la Madrid, Bucureşti (BRD Bucharest Open) şi Montreal. În luna octombrie, a primit premiul Diamond Aces (Aşi de Diamant), la Singapore, în cadrul Galei Premiilor circuitului profesionist feminin WTA, acesta fiind acordat jucătoarei cu merite deosebite în promovarea tenisului pe teren şi în afara lui. În decembrie 2016, a fost desemnată cea mai bună jucătoare a anului 2016 în cadrul Galei Tenisului Românesc. A încheiat sezonul pe locul 4 în clasamentul WTA.

În 2017, Simona Halep a câştigat turneul demonstrativ Tie Break Tens, desfăşurat la Madrid, doar cu meciuri de tie break până la zece puncte, apoi turneul WTA de la Madrid, pentru al doilea an consecutiv. La turneul WTA de la Roma, a ajuns până în finală, iar în luna iunie 2017, joacă pentru a doua oară finala turneului de la Roland Garros, pe care o pierde în faţa jucătoarei letone Jelena Ostapenko.

De la 9 octombrie 2017, Simona Halep a urcat pe locul I în clasamentul WTA, după ce, la 7 octombrie 2017, s-a calificat în finala turneului WTA de la Beijing, devenind astfel prima româncă clasată pe prima poziţie în ierarhia tenisului mondial feminin. A încheiat anul 2017 pe prima poziţie în clasamentul WTA.

La 6 ianuarie 2018, jucătoarea română de tenis Simona Halep a câştigat turneul WTA de la Shenzhen (China), şi, alături de Irina Begu, titlul în proba de dublu a turneului WTA de la Shenzhen (China).

La Australian Open, primul turneu de Mare Şlem al anului, Simona Halep a ajuns până în finală, pe care a pierdut-o, la 27 ianuarie 2018, în faţa danezei Caroline Wozniacki, în urma acestei înfrângeri pierzând şi locul 1 mondial, pe care îl ocupase 16 săptămâni consecutive, clasându-se pe locul 2 pentru următoarele 4 săptămâni. A revenit, însă, pe primul loc în clasamentul jucătoarelor profesioniste de tenis (WTA) la 26 februarie 2018, poziţie pe care şi-a menţinut-o până la 28 ianuarie 2019. În prezent, ocupă locul 4 în ierarhia WTA.

La 9 iunie 2018, Simona Halep a obţinut o altă mare performanţă a carierei, respectiv câştigarea primului său titlu de Mare Şlem, prin victoria din finala de la Roland Garros. A urmat apoi câştigarea turneului WTA de la Montreal.

Anul 2019 îi aduce o altă mare realizare, respectiv câştigarea, la 13 iulie, a turneului de Mare Şlem de la Wimbledon, după ce a învins-o pe americanca Serena Williams în finală cu 6-2, 6-2. Halep i-a adus astfel României primul titlu la simplu la Wimbledon, după două finale pierdute de Ilie Năstase, în 1972 şi 1976.

Simona Halep a participat la Jocurile Olimpice de vară de la Londra din 2012 şi a făcut parte din echipa de Fed Cup a României, în 2010, 2014-2019.

Simona Halep a fost desemnată, de către WTA, cea mai populară jucătoare, doi ani la rând, în 2014 şi în 2015, fiind cea mai ”accesată” jucătoare pe site-ul circuitului profesionist feminin, www.wtatennis.com. La 2 februarie 2018, a fost aleasă cea mai bună jucătoare a lunii ianuarie în circuitul profesionist feminin de tenis, cu un procentaj covârşitor în ancheta desfăşurată pe site-ul WTA. De asemenea, Simona Halep este cea mai bună jucătoare de tenis pe zgură din ultimii ani, potrivit site-ului WTA, într-o ierarhie (WTA Insider Clay Court Power Rankings) publicată în mai 2018, cu doar câteva zile înaintea debutului turneului de la Roland Garros, singurul turneu de Mare Şlem care se joacă pe această suprafaţă. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Summitul UE, amânat după ce preşedintele Consiliului European a intrat în carantină

Publicat

Summitul UE de joi şi vineri a fost amânat pentru 1 şi 2 octombrie din cauza faptului că preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a intrat în carantină după ce unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv la noul coronavirus, a anunţat un purtător de cuvânt al acestuia, relatează marţi dpa şi AFP.

Preşedintele „a aflat că un ofiţer de securitate, cu care a fost în contact apropiat la începutul săptămânii trecute, a fost testat pozitiv la COVID-19″, a precizat purtătorul de cuvânt într-o postare pe Twitter.

„Preşedintele este testat cu regularitate şi a fost testat negativ ieri (luni – n.r.). Respectând regulile din Belgia, el a intrat în carantină de astăzi”, a mai menţionat Barend Leyts.

Reuniunea liderilor UE de la Bruxelles ar urma să se axeze, printre alte subiecte, pe relaţiile cu Turcia, care s-au deteriorat în ultimele luni din cauza unei dispute cu Grecia şi Cipru privind activităţile de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est şi pe adoptarea de sancţiuni împotriva regimului lui Aleksandr Lukaşenko din Belarus. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Premieră: Ceremonia de înmânare a premiilor Nobel de la Stockholm, anulată

Publicat

Ceremonia oficială de înmânare a premiilor Nobel din 10 decembrie de la Stockholm a fost anulată, o premieră din 1944, din cauza pandemiei de COVID-19, a anunţat marţi Fundaţia Nobel, potrivit AFP şi dpa.

Cu toate acestea, este planificată o ceremonie televizată, ce va fi transmisă din capitala Suediei pe 10 decembrie, în absenţa câştigătorilor care îşi vor primi premiile de la distanţă, în ţările lor.

Numele laureaţilor diferitelor premii (Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, Pace şi Economie) vor fi anunţate la datele prevăzute, între 5 şi 12 octombrie, din Stockholm şi Oslo.

O mică ceremonie de decernare a premiului Nobel pentru Pace este prevăzută la Oslo pentru data de 10 decembrie, însă într-un format foarte restrâns, a anunţat mai devreme directorul Institutului Nobel.

La Stockholm, în fiecare an pe 10 decembrie – data care comemorează decesul creatorului premiului Nobel, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei – sunt înmânate premiile acordate de comitetele suedeze: Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, la care se adaugă premiul pentru Economie, creat mai recent.

“Ultima dată când nu a existat o ceremonie la Stockholm a fost în 1944”, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat Gustav Källstrand, istoric al Fundaţiei Nobel, pentru AFP. “Cu toate acestea, anul acesta va exista o ceremonie digitală”, a precizat el.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe premii nu au fost nici acordate, nici înmânate, deşi Suedia nu a participat la conflict. Premiile din 1944 au fost acordate retroactiv în 1945.

În 1940, 1941 şi 1942 nu au fost acordate premii şi nu au avut loc ceremonii.

Anul acesta, “ideea este ca medaliile şi diplomele să fie înmânate laureaţilor în siguranţă în ţările lor de reşedinţă, cel mai probabil cu ajutorul ambasadelor şi al universităţilor laureaţilor”, a explicat Fundaţia Nobel. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Gard permanent la graniţa între Germania și Polonia

Publicat

mistret

Landul german Brandenburg va ridica un gard permanent de-a lungul graniţei cu Polonia pentru o împiedica răspândirea pestei porcine africane, a anunţat marţi un oficial german, potrivit agenţiei DPA.

Obiectivul este de a limita deplasările porcilor mistreţi, principalii vectori ai acestei boli, care nu reprezintă un pericol pentru oameni, dar este aproape întotdeauna fatală în cazul animalelor.

Potrivit ministrului pentru afaceri sociale, sănătate, integrare şi protecţia consumatorului din landul Brandenburg, Ursula Nonnemacher, decizia a fost luată după ce negocierile cu Polonia privind ridicarea unui gard permanent au eşuat. Un gard mobil de 120 de kilometri există în prezent la graniţa germano-poloneză dinspre sud şi până în oraşul Frankfurt pe Oder.

Ursula Nonnemacher a anunţat de asemenea crearea unei echipe tehnice pentru coordonarea activităţii diferitelor autorităţi din regiune, inclusiv poliţia şi serviciile veterinare şi de urgenţă, după ce fermierii au criticat modul în care este gestionată această criză. O echipă de medici veterinari trimisă de Comisia Europeană şi-a început de asemenea activitatea.

Autorităţile germane din landul Brandenburg au descoperit deocamdată pesta porcină africană la 20 de porci mistreţi găsiţi morţi în zona localităţilor Schenkendoebern şi Neuzelle.

Primul a fost descoperit aproape de graniţa cu Polonia în data de 10 septembrie. Ulterior, China, Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Brazilia şi Argentina au interzis importurile de carne de porc din Germania, sporind temerile privind impactul epidemiei asupra agriculturii şi economiei germane. De pe urma interdicţiei ar urma să beneficieze alţi furnizori majori, cum ar fi SUA, Spania, Canada şi Brazilia, în condiţiile în care China este cel mai mare cumpărător de carne de porc din lume. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul jucătorilor de la FCSB infectaţi cu COVID-19 a ajuns la 14

Publicat

Numărul jucătorilor echipei de fotbal FCSB infectaţi cu noul coronavirus a ajuns la 14, după ce marţi alţi 4 jucători au fost depistaţi pozitiv, au declarat pentru AGERPRES surse din anturajul formaţiei bucureştene.

Conform sursei citate, jucătorii depistaţi pozitiv la ultimul test sunt Valentin Creţu, Florinel Coman, Olimpiu Moruţan şi Marius Briceag.

Tot marţi fusese depistat pozitiv la noul coronavirus şi atacantul Alexandru Buziuc.

FCSB a ajuns în total la 17 cazuri de coronavirus. După ce într-o primă fază au fost înregistrate şapte rezultate pozitive (Andrei Miron – jucător, Anton Petrea – antrenor principal, Thomas Neubert – preparator fizic, Horea Codorean – preparator fizic, Sorin Cristof – kinetoterapeut, Bogdan Stoica -analist video şi Marius Ianuli – team manager), ulterior au mai fost depistaţi alţi 3 fotbalişti (Florin Tănase, Iulian Cristea şi Darius Olaru), apoi au ieşit pozitiv Andrei Vlad, Sergiu Buş, Andrei Pandele, Ovidiu Popescu şi Ionuţ Vînă.

FCSB va întâlni, joi, de la ora 20:30, în prima manşă a turului 3 preliminar al Ligii Europa, pe teren propriu, formaţia Slovan Liberec. Pentru a putea disputa meciul, conform protocolului UEFA, FCSB trebuie să poată înscrie pe foaia oficială de meci 13 jucători valizi, dintre care un portar.

De la 12 iunie, când au fost reluate meciurile de fotbal, au fost confirmate mai multe cazuri de infectare cu COVID-19 la jucători şi angajaţi ai unor cluburi din Liga I (FC Dinamo, FC Botoşani, CFR Cluj, Universitatea Craiova, Politehnica Iaşi, Astra Giurgiu, FCSB, FC Argeş, UTA, Chindia Târgovişte, Viitorul Constanţa şi FCSB) şi Liga a II-a (Concordia Chiajna, Petrolul Ploieşti, ASU Poli Timişoara, Turris Oltul Turnu Măgurele, FC U Craiova 1948 şi Pandurii Târgu Jiu).

În rândul arbitrilor, în lotul pentru primele două eşaloane, au fost depistate până acum zece cazuri, persoanele în cauză fiind oprite de la delegări de Federaţia Română de Fotbal. AGERPRES

Citește mai departe