Marea Britanie a ridicat luni nivelul de alertă ce măsoară evoluţia epidemiei noului coronavirus şi a decis să închidă mai devreme pub-urile şi restaurantele, în faţa ameninţării unui al doilea val ce s-ar putea solda cu 200 de decese pe zi dacă nu se iau măsuri, informează AFP.

Într-o declaraţie adresată parlamentului, programată să aibă loc marţi, prim-ministrul Boris Johnson “va confirma faptul că pub-urile, barurile şi restaurantele vor trebui să închidă la ora 22:00 începând de joi” în Anglia, a anunţat luni seara Downing Street într-un comunicat de presă.

Numărul persoanelor care frecventează aceste unităţi ar urma de asemenea să fie redus deoarece “doar servirea la masă” va fi permisă, ar urma să mai anunţe guvernul după o reuniune de criză a executivul britanic în cursul dimineţii de marţi.

Restricţiile survin după ce şefii serviciilor medicale din cele patru provincii britanice au ridicat luni nivelul de alertă legat de virus la patru, de la trei cât era din luna iunie, ceea ce corespunde unui nivel de transmitere “ridicat sau în creştere exponenţială’.

Ţara europeană cu cele mai numeroase decese provocate de COVID-19, aproape 42.000, Marea Britanie este martora “dublării la fiecare şapte zile” a numărului de contaminări, a avertizat luni, într-o alocuţiune televizată, consilierul ştiinţific al guvernului Patrick Vallance.

Dacă epidemia urmează această curbă, “vom ajunge la 50.000 de cazuri zilnic la jumătatea lunii octombrie”, faţă de aproximativ 6.000 în prezent conform estimărilor şi aceasta ar putea duce la “200 de decese pe zi sau mai mult la jumătatea lunii noiembrie”, a estimat Vallance.

La apogeul pandemiei, Marea Britanie a înregistrat zilnic aproape 1.000 de decese.

Noile măsuri anunţate de Boris Johnson vor fi valabile doar pentru Anglia, fiecare provincie britanică adoptând propriile decizii cu privire la gestionarea crizei sanitare. Dar, potrivit Downing Street, Boris Johnson a vorbit luni telefonic cu premierii scoţian, galez şi nord-irlandez şi aceştia “au fost de acord să adopte o abordare cât mai mult posibil unificată în zilele următoare”. Cei trei lideri sunt, de asemenea, invitaţi la reuniunea de criză consacrată răspunsului guvernului la revenirea epidemiei, programată marţi, înainte de intervenţia premierului Boris Johnson în parlament.

Premierul Boris Johnson se va adresa, de asemenea, naţiunii marţi seară, un discurs dedicat modalităţilor de combatere a virusului şi rolului populaţiei în limitare propagării acestuia, care va fi transmis în direct. Agerpres

Plenul Parlamentului se va reuni marţi pentru dezbaterea proiectelor privind rectificarea bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe acest an, care includ amendamentul PSD referitor la creşterea punctului de pensie cu 40%.

Şedinţa va începe la 13,00.

Miercuri, Comisiile de buget ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat raport de adoptare rectificării bugetare, cu 20 de voturi “pentru” şi unul “împotrivă”, adoptând un amendament al PSD care abrogă articolul potrivit căruia punctul de pensie se majorează cu 14% şi rămâne în vigoare creşterea acestuia cu 40%, prevăzută în legea sistemului public de pensii.

Alte amendamente ale PSD adoptate de comisii se referă la majorarea cu 1 miliard de lei a sumelor repartizate UAT-urilor; la suplimentarea cu 5,635 milioane de lei a bugetului Camerei Deputaţilor, pentru a achiziţionarea de echipamente necesare dotării birourilor parlamentare din teritoriu, la schimbarea legislaturii, precum şi la suplimentarea cu 67 milioane de lei a bugetului Ministerul Agriculturii, pentru finanţarea Programului de realizare a sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor.

Totodată, la propunerea PSD, s-a aprobat şi majorarea din acest an a salariilor de bază pentru personalul didactic de predare, aşa cum este prevăzut în lege, suplimentarea bugetului Ministerului Economiei cu 400 de milioane lei, pentru programul Start-Up Nation şi a bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte cu 20 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei UE, pentru sfârşitul anului 2020, este de 40% din PIB, mai prevede un amendament adoptat de comisii.

La dezbaterile din comisii nu au participat parlamentarii PNL.

Luni, premierul Ludovic Orban a declarat că bugetul ”nu îşi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă” şi a făcut apel la toate forţele politice să nu sprijine în Parlament raportul comisiilor de specialitate privind rectificarea bugetară.

“Bugetul nu-şi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă. În urma zilei negre de la Parlament în care pesediştii din Comisia de buget-finanţe au adoptat nişte modificări la ordonanţa de rectificare, la ora actuală România se află într-un pericol extrem de mare. Fac apel către toate forţele politice să nu sprijine în Parlament raportul adoptat de Comisia de buget-finanţe pentru ca asta va atrage consecinţe nefaste pentru economia românească, inclusiv pentru capacitatea României de a atrage investiţii, fonduri europene, de a fi considerat un partener solid. Ori cred că e de ajuns şi trebuie pus punct acestui mod iresponsabil de a face politică”, a afirmat Ludovic Orban.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că social-democraţii rămân consecvenţi şi vor vota în Parlament creşterea pensiilor conform legii.

“Rămânem consecvenţi! Mâine (marţi-n.r.) vom vota în Parlament creşterea pensiilor conform legii! Iohannis şi Orban au umilit destul persoanele în vârstă! I-aţi fugărit cu poliţia şi i-aţi amendat în starea de urgenţă! I-aţi ţinut la cozi în faţa spitalelor, fără acces la tratament! I-aţi ţinut fără medicamente esenţiale, aşa cum este Euthyrox, iar acum vă plângeţi că se îmbolnăvesc! Nu le-aţi dat nicio mască din cele promise, dar îi amendaţi dacă nu au! Ajunge! Orice guvern normal la cap îşi respectă seniorii. Nu îşi bate joc de ei. Sunt părinţii şi bunicii noştri. Sunt oamenii care v-au crescut, nu povara de care nu ştiţi cum să scăpaţi mai repede acum. N-aţi făcut nimic pentru ei. Aplicaţi legea măcar. Opriţi-vă din furat şi veţi avea bani pentru pensii! Sunt 5 milioane de pensionari care aşteaptă să li se facă dreptate. Să-i vedem mâine pe cei care se opun acestei dreptăţi”, a scris Ciolacu pe Facebook. Agerpres

OMV Petrom, cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei, şi-a revizuit estimările utilizate în planificare, pentru a reflecta modificările mediului de piaţă, iar pentru anul 2021 confirmă un preţ al ţiţeiului de 50 dolari/bbl, a anunţat, luni, compania.

Astfel, în Upstream, estimarea pe termen lung a cotaţiei ţiţeiului Brent este acum redusă la 60 dolari/bbl faţă de 75 dolari/bbl folosită anterior. Estimările detaliate ale cotaţiilor la ţiţeiul Brent sunt următoarele: pentru 2021, compania estimează o continuare a efectului macroeconomic al pandemiei COVID-19 şi confirmă estimarea de preţ al ţiţeiului de 50 dolari/bbl; estimările preţului ţiţeiului pentru 2022 şi 2023 au fost reduse la 60 dolari/bbl de la 70 dolari/bbl, respectiv 75 dolari/bbl; pentru perioada 2024 – 2029, este estimată o cotaţie a ţiţeiului Brent de 65 dolari/bbl (anterior 75 dolari/bbl), care se estimează că va scădea gradual la 60 dolari/bbl până în 2035.

Începând cu 2035, folosim o cotaţie a ţiţeiului Brent de 60 USD/bbl (anterior 75 USD/bbl). Toate estimările după anul 2025 sunt în termeni reali, la nivelul anului 2025.

“Ne aşteptăm ca actualizarea estimărilor de preţ al ţiţeiului să conducă la ajustări nete de depreciere nemonetare de aproximativ 800 milioane de lei după impozitare, care includ atât ajustări de depreciere pentru active necorporale de explorare, cât şi ajustări nete de depreciere pentru active corporale”, spun reprezentanţii companiei.

În Downstream Gas, estimările de preţ pe termen lung pentru energie electrică şi certificatele CO2 au fost revizuite, având în vedere condiţiile mai bune din piaţa producţiei de energie electrică. Aceasta a determinat reversarea integrală a ajustărilor de depreciere aferente centralei electrice cu ciclu combinat de la Brazi, de aproximativ 450 milioane de lei după impozitare.

Ca urmare a modificărilor enunţate mai sus privind preţurile anticipate ale mărfurilor, OMV Petrom estimează ajustări nete de depreciere de aproximativ 350 milioane de lei după impozitare în T3/20.

“Modelul nostru integrat de afaceri îşi demonstrează încă o dată beneficiile, mai ales într-un mediu în care ne aşteptăm la un preţ scăzut al ţiţeiului. Vom continua să urmărim execuţia strategiei noastre, având ca scop furnizarea de energie mai curată şi în mod sustenabil, în care gazul natural va juca un rol semnificativ în cadrul tranziţiei energetice”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 55,4 milioane bep în 2019. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 802 benzinării, la sfârşitul lunii iunie 2020, sub două branduri, OMV şi Petrom.

OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,011% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, deţine 20,639% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 6,997%, iar 21,353% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de 30,4 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – 2019.AGERPRES

Autorităţile egiptene au anunţat duminică descoperirea altor 14 sarcofage, care datează din urmă cu aproximativ 2.500 de ani, la baza unei structuri din necropola Saqqara, situată la sud-vest de Cairo.

Aceste obiecte funerare, descoperite vineri, se adaugă celor 13 sarcofage găsite în acelaşi loc săptămâna trecută, au precizat într-un comunicat reprezentanţii Ministerului pentru Antichităţi din Egipt.

Situl Saqqara, aflat la 25 de kilometri sud în raport cu piramidele de pe platoul Giza, este o vastă necropolă, care găzduieşte celebra piramidă în trepte a faraonului Djoser, prima piramidă din era faraonică.

Acest monument, construit în jurul anului 2700 î.e.n. de arhitectul Imhotep, este considerat unul dintre cele mai vechi de pe suprafaţa Pământului.

Imagini cu sarcofagele recent descoperite, realizate din lemn pictat şi bine conservate, prezintă motive în nuanţe de maro şi albastru, dar şi numeroase hieroglife.

Potrivit ministerului citat, “alte sarcofage ar trebui să fie descoperite în alte puţuri apropiate (în raport cu locul în care a fost făcută descoperirea, n.r.) în urma unor noi săpături arheologice, programate să aibă loc în curând”.

Ministerul egiptean a publicat un videoclip de promovare la începutul lunii septembrie pentru a anunţa noi descoperiri arheologice. În acel clip, ministrul pentru Antichităţi şi Turism, Khaled el-Enany, poate fi văzut în timp ce anunţă că descoperirile făcute recent în situl Saqqara reprezintă “doar începutul”.

De mai mulţi ani, autorităţile egiptene anunţă cu regularitate diverse descoperiri arheologice, printre altele cu scopul de a relansa turismul naţional.

Siturile arheologice reprezintă pentru Egipt un argument major în faţa concurenţei făcute de alte destinaţii turistice.

Însă ponderea adusă de turism în PIB-ul ţării a fost grav afectată de instabilitatea politică şi de atentatele care au avut loc după Revoluţia din 2011, care l-a alungat de la putere pe preşedintele Hosni Mubarak, şi, mai recent, de pandemia de COVID-19.

Acest sector vital pentru economia egipteană a atins numărul record de 13,6 milioane de vizitatori în 2019, înainte ca noul coronavirus să îi ţină departe de graniţele ţării pe turiştii străini.

Piramida lui Djoser a fost redeschisă pentru public la începutul lunii martie după lucrări de renovare care au durat mai mulţi ani. Însă situl a fost închis din nou pentru vizitatori la jumătatea lunii martie, la fel ca toate celelalte situri arheologice, din cauza epidemiei de COVID-19, înainte de a se redeschide pe 1 septembrie.AGERPRES