EDUCATIE
Sindicaliştii din Educaţie ameninţă cu proteste dacă nu se modifică decizia privind testarea elevilor
Sindicatele din Educaţie ameninţă cu proteste de stradă dacă până la sfârşitul acestei săptămâni Guvernul nu va interveni pentru modificarea Instrucţiunii privind realizarea testării cu teste rapide antigen din salivă a elevilor, astfel încât procedura să nu se realizeze de către salariaţii unităţilor de învăţământ ci, cu prioritate, de către părinţi/reprezentanţii legali ai acestora.
„Colegiul Naţional al Liderilor FSLI şi Colegiul Liderilor al FSE Spiru Haret au hotărât ca, în situaţia în care, până vineri 19.11.2021, Guvernul României nu va interveni pentru modificarea Instrucţiunii privind procedura de lucru privind realizarea testării cu teste rapide antigen din salivă, pentru diagnosticarea infecţiei cu SARS-CoV-2 a elevilor în unităţile de învăţământ, astfel încât testarea elevilor să nu se realizeze de către salariaţii unităţilor de învăţământ ci, cu prioritate de către părinţi/reprezentanţii legali ai acestora, luni, 22 noiembrie 2021, începând cu orele 13:00, membrii noştri de sindicat vor picheta sediile prefecturilor judeţene şi ale Ministerului Sănătăţii/Guvernului României.
Citește și: Salariaţii din învăţământ reiau protestele. Nemulțumirile sindicaliștilor
În plus, în condiţiile în care nu se renunţă la această decizie, colegii vor aplica ad litteram – pas cu pas – Instrucţiunea, ceea ce înseamnă că procesul de predare-învăţare-evaluare va fi afectat grav din cauza acestei testări”, se arată într-un comunicat comun al celor două federaţii sindicale.
Reprezentanţii organizaţiilor subliniază că în ultima perioadă deciziile importante care vizează funcţionarea sistemului de învăţământ au fost luate în total dispreţ faţă de salariaţii din acest important domeniu de activitate şi faţă de elevi.
Ce spun sindicaliștii
Potrivit sindicaliştilor, decizia de a condiţiona deschiderea unităţilor de învăţământ exclusiv de rata de vaccinare de 60% a salariaţilor, fără a se ţine cont de faptul că un asemenea procent nu a fost reglementat/implementat în legislaţia actuală, a generat discriminare între angajaţii din învăţământ şi restul societăţii şi, totodată, a avut efectul opus celui urmărit prin instituirea vacanţei de două săptămâni, deoarece a condus la nedeschiderea fizică a unităţilor de învăţământ situate în zone cu rată de incidenţă a cazurilor de Covid 19 foarte mică, sau chiar 0, cele mai multe fiind chiar în mediul rural.
Pe de altă parte, aceştia arată că transferarea în responsabilitatea personalului unităţilor de învăţământ a obligaţiei de a realiza testarea elevilor a fost realizată fără a se avea în vedere că asemenea atribuţii nu sunt prevăzute în fişa postului niciunui salariat din învăţământ, fără a se asigura echipamente de protecţie absolut necesare şi fără a se ţine cont că această testare afectează grav procesul instructiv – educativ, având în vedere intervalul de timp necesar pentru aplicarea acestei proceduri tuturor elevilor dintr-o unitate.
Declaraţiile publice ale domnului Cseke Attila-Zoltan
„Declaraţiile publice ale domnului Cseke Attila-Zoltan, ministrul Sănătăţii, din data de 17.11.2021, conform cărora testele de salivă nu sunt un act medical şi este în responsabilitatea Ministerului Educaţiei de a decide cum se face aplicarea acestor teste, sunt contrazise de conţinutul Instrucţiunii nr. CAZ/3811/12.11.2021, care este aplicabilă.
Acuzaţiile domnului ministru Cseke Attila-Zoltan, referitoare la fuga de răspundere a „pedagogilor”, ne determină să îi reamintim acestuia că, în ultimii ani, Guvernul României a fugit de răspunderea care îi revedea, conform Legii cadru de salarizare, faţă de personalul didactic, amânând acordarea majorărilor salariale prevăzute de lege”, se mai arată în documentul citat.
Sindicaliştii din Educaţie au precizat că încă înainte de semnarea Instrucţiunii au atras atenţia că testarea nu se poate realiza la nivelul unităţilor de învăţămân
Sindicaliştii din Educaţie au precizat că încă înainte de semnarea Instrucţiunii au atras atenţia că testarea nu se poate realiza la nivelul unităţilor de învăţământ – în forma propusă – deoarece va afecta semnificativ desfăşurarea procesului instructiv- educativ.
„Toate aceste măsuri au fost dispuse cu ignorarea reprezentanţilor salariaţilor, părinţilor şi elevilor! De asemenea, ele nu au făcut decât să creeze o prăpastie între vaccinaţi şi nevaccinaţi, respectiv părinţi, elevi, pe de o parte, şi angajaţii din învăţământ, pe de altă parte. În calitate de reprezentanţi ai salariaţilor din învăţământul preuniversitar, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” au atenţionat Ministerul Sănătăţii, încă din data de 10 noiembrie 2021, că testele rapide antigen din salivă nu pot fi administrate elevilor de către salariaţii din învăţământ, fără ca aceştia să fie supuşi riscului de contaminare, iar instrucţiunea emisă a ignorat total realităţile din unităţile de învăţământ şi creează premisele răspândirii infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, nu pe cele ale combaterii acesteia”, menţionează sursa. Agerpres
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, elevii din București vor intra în vacanță vineri, după încheierea cursurilor, și se vor întoarce la școală luni, 26 februarie.
Aceasta este vacanţa de o săptămână care se poate lua la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti în perioada 12 februarie – 3 martie.
Următoarele vacanţe sunt programate astfel:
* de sâmbătă, 27 aprilie, până marţi, 7 mai;
* de sâmbătă, 22 iunie, până duminică, 8 septembrie.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până pe 26 aprilie 2024, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.
Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Prin excepţie, se stabilesc următoarele: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.
Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie 2024. Agerpres
Pentru admiterea din acest an, Universitatea din București pune la dispoziție peste 21.000 de locuri, distribuite astfel: 11.200 pentru programele de licență, 8.986 pentru programele de masterat, 111 pentru programele de masterat didactic și 839 pentru programele de doctorat.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior transmis vineri AGERPRES, concursul admitere sesiunea iulie 2024 la facultăţile Universităţii Bucureşti se desfăşoară pentru programele de licenţă, masterat şi doctorat, în perioada 1 – 26 iulie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 31 iulie.
Pentru sesiunea de toamnă, facultăţile Universităţii din Bucureşti fac înscrieri pe locurile rămase neocupate în perioada 2 – 16 septembrie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 21 septembrie.
„Pentru admiterea 2024, majoritatea facultăţilor Universităţii din Bucureşti vor oferi viitorilor studenţi, masteranzi şi doctoranzi un proces online de înscriere şi admitere, precum şi posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere.
De asemenea, unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti vor organiza şi o sesiune online de preînscriere, oferind candidaţilor posibilitatea de a-şi manifesta interesul pentru facultăţile respective şi de a fi la curent cu ultimele noutăţi cu privire la procesul de admitere”, informează sursa citată.
Universitatea din București are astăzi 19 facultăţi
Universitatea din Bucureşti organizează în acest an, atât pentru programele de studii universitare de licenţă, cât şi pentru programe de studii universitare de masterat, o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaţionali şi sportivii medaliaţi la competiţii europene şi mondiale pentru sporturile olimpice şi şah şi la jocurile olimpice şi paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toţi candidaţii.
În perioada imediat următoare vor fi publicate pe www.unibuc.ro şi pe admitere.unibuc.ro atât oferta anuală de şcolarizare şi regulamentul de admitere, cât şi detaliile cu privire la calendarul acestei sesiuni speciale de admitere.
Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar astăzi are 19 facultăţi care oferă 95 de programe de licenţă, 223 de programe de masterat, 23 de şcoli doctorale pe domenii specifice şi o şcoală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre şi nouă staţiuni de cercetare. Agerpres
EDUCATIE
Timiş: Numărul studenţilor care vor să devină ingineri a scăzut cu 15 % în ultimul deceniu, potrivit rectorului UPT
Vineri, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan, a subliniat că în ultimii zece ani, la nivel național, interesul pentru cariera de inginer a înregistrat o scădere de aproape 15%, în ciuda cererii semnificative de pe piața muncii.
Un raport privind starea învăţământului superior din România, realizat de Ministerul Educaţiei, arată că la facultăţile de inginerie erau anul trecut înscrişi 75.331 de studenţi.
În 2014 erau cu 11.000 mai mulţi.
Deşi universităţile tehnice au reuşit să menţină în general cifrele de şcolarizare, universităţile generaliste care aveau şi specializări de inginerie au fost nevoite să reducă numărul de locuri pentru a creşte specializările considerate mai uşoare, arată un comunicat al UPT, remis AGERPRES.
Rectorul UPT, Florin Drăgan, consideră că este nevoie de o mai bună promovare a unor materii precum Matematică sau Fizică în licee. De asemenea, pentru a le face mai atractive profesorii trebuie să adopte metode interactive de predare.
„Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie.
Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţi de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste.
Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste care aveau şi facultăţi de inginerie au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei.
În perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar
În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar.
Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susţine rectorul Florin Drăgan, citat în comunicatul menţionat.
Raportul Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România.
În raport se poate observa o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de „tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor” (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie.
De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.
Conform sursei citate, multe companii multinaţionale nu mai fac în România doar producţie, ci acum au şi departamente cercetare, ceea ce a determinat o creştere a nevoii de ingineri pe piaţa muncii în ultimii ani.
De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.
Declarațiile rectorului Florin Drăgan
„Atât timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă.
În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România.
Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti.
Practic din acel moment problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă.
De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete.
Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii”, a mai evidenţiat rectorul Florin Drăgan. Agerpres
Procentajul de participare la proba de Limba și literatura română din cadrul simulării Evaluării Naționale a atins 93,4%, cu un total de 164.600 de elevi prezenți, conform informațiilor furnizate luni de către Ministerul Educației.
Potrivit sursei citate, şase elevi au fost eliminaţi, ca urmare a unor tentative de fraudă.
„Platforma destinată evaluării digitalizate a funcţionat în parametri optimi pe toată durata derulării procesului de încărcare a lucrărilor, cu excepţia unui scurt interval de timp (aproximativ 20 de minute), însă fără a se înregistra blocaje”, adaugă sursa amintită.
Simularea Evaluării naţionale continuă marţi cu proba scrisă la Matematică, şi se încheie miercuri cu proba scrisă la Limba şi literatura maternă.
Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare, aprobate de Ministerul Educaţiei.
Subiectele şi baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15,00.
Rezultatele
Rezultatele vor fi comunicate individual pe 23 februarie şi vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin discuţii cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situaţii în parte, pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.
„Notele obţinute nu se trec în catalog.
Prin excepţie, la solicitarea scrisă a elevului/a părintelui, acestea pot fi trecute în catalog.
Obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevi la finalul studiilor gimnaziale”, menţionează Ministerul Educaţiei. Agerpres