Connect with us

ECONOMIE

Socialistul italian David Sassoli, ales preşedinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate

Publicat



Europarlamentarul socialist David Sassoli a fost ales miercuri preşedinte al Parlamentului European (PE) pentru următorii doi ani şi jumătate, informează Reuters.

În vârstă de 63 de ani, Sassoli a obţinut o majoritate simplă în a doua rundă de vot desfăşurată în prima sesiune plenară a Parlamentului European. Au mai candidat pentru acest post eurodeputata ecologistă germană Ska Keller, deputata spaniolă Sira Rego, din grupul de extremă stânga GUE/NGL, şi conservatorul ceh Jan Zahradil.

Fost jurnalist din Florenţa, Sassoli a fost europarlamentar şi în ultimele două legislaturi.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat marţi, la finalul summitului maraton la care liderii europeni au convenit asupra nominalizărilor pentru posturile-cheie în instituţiile UE, că aceştia doresc ca funcţia de preşedinte al PE să fie împărţită între socialişti şi populari, câte doi ani şi jumătate pentru fiecare.

Conform compromisului la care au ajuns liderii europeni, două femei şi doi bărbaţi vor prelua principalele posturi de conducere în instituţiile UE, dacă aceste nominalizări vor fi validate şi de PE. Astfel, preşedinţia Comisiei Europene va reveni actualului ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, membră a partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi reprezentată a Partidului Popular European (PPE), conducerea Băncii Centrale Europene va fi preluată de franţuzoaica de centru-dreapta Christine Lagarde, actuala şefă a Fondului Monetar Internaţional, în timp ce ministrul spaniol de externe, socialistul Josep Borrell, va conduce diplomaţia europeană, iar premierul belgian, liberalul Charles Michel, va fi preşedintele Consiliului European. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Din 15 august, Blue Air transferă la Suceava zborurile programate la Bacău

Publicat

avion blue air decolare

În perioada 15 august – 30 septembrie, Compania Blue Air va transfera pe aeroportul de la Suceava zborurile programate pe aeroportul din Bacău, în urma închiderii temporare a acestui aeroport.

“În urma deciziei Administraţiei Aeroportului Internaţional Bacău, referitoare la închiderea temporară a aeroportului în perioada 15 august – 30 septembrie 2020 pentru efectuarea de lucrări de modernizare, Blue Air este nevoită să transfere zborurile planificate către aeroporturile din regiune. (…) În perioada 15 august – 30 septembrie 2020, zborurile planificate pe Aeroportul Bacău vor fi transferate pe Aeroportul Internaţional Suceava, pasagerii beneficiind de transfer gratuit cu autocarul”, conform unui comunicat al Blue Air transmis pe 23 iulie.

Orarele de zbor şi indicativele curselor transferate din Bacău la Suceava rămân neschimbate pentru majoritatea zborurilor, menţionează Blue Air.

Directorul general al Blue Air, Oana Petrescu, a explicat că închiderea aeroportului din Bacău afectează 39 de zboruri pe săptămână.

“Închiderea temporară a Aeroportului Internaţional Bacău afectează un număr de 39 de zboruri pe săptămână, iar Blue Air a luat toate măsurile pentru a minimiza disconfortul creat pasagerilor săi în această perioadă. Am reuşit să menţinem operaţional orarul de zbor planificat şi să transferăm temporar cursele afectate pe Aeroportul din Suceava, asigurând trasferul gratuit cu autocarul între Aeroporturile din Bacău şi Suceava. Sperăm că impactul asupra experienţei de călătorie a pasagerilor noştri să fie minim, şi vom utiliza această perioadă pentru a înţelege mai bine dacă există sau nu cerere de zboruri Blue Air din Moldova de Nord”, a comentat directorul general al Blue Air.

Pasagerii Blue Air afectaţi de închiderea temporară a Aeroportului din Bacău primesc noile detalii de călătorie şi notificări cu privire la serviciile şi opţiunile care le sunt puse la dispoziţie prin mesaj SMS şi prin e-mail, menţionează operatorul aerian.

Pasagerii care decid să nu mai călătorească în contextul respectivelor modificări au la dispoziţie următoarele opţiuni: solicitarea rambursării integrale a sumei aferente rezervării în portofelul electronic individual Blue Air sau solicitarea rambursării integrale a sumei aferente rezervării în numerar către modalitatea de plată folosită la achiziţionarea biletului.

Pentru procesarea solicitărilor de rambursare, pasagerii ale căror rezervări au fost create prin intermediul Blue Air (Serviciul Clienţi sau direct pe site www.flyblueair.com) se pot adresa direct Blue Air, la adresa de e-mail zbor.anulat@blueair.aero. Datorită volumului mare de incidente din ultima perioadă cauzate ca urmare a pandemiei COVID, rambursarea în numerar poate dura mai mult de 10 săptămâni, precizează compania.

Pasagerii ale căror rezervări au fost create prin intermediul unei agenţii de turism trebuie să se adreseze direct agentului de turism, întrucât Blue Air nu are toate detaliile necesare pentru a soluţiona aceste cereri.

În cazul zborurilor afectate de închiderea Aeroportului din Bacău care au fost anulate, fără corespondent în aceeaşi zi de pe aeroporturile din regiune, pasagerii pot opta pentru reprogramare gratuită sau pentru recuperarea sumelor în portofelul electronic individual Blue Wallet. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Economia României a pierdut cu 12,3% în trimestrul doi. Este cea mai mare scădere trimestrială

Publicat

bani lei

Economia României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ cu primul trimestru, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Faţă de T2 2019, scăderea Produsului Intern Brut a fost de 10,5%. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

SCUMPIRI la mărfurile alimentare cu 5,57%, la servicii cu 3% și la mărfurile nealimentare cu 0,88%, în luna iulie

Publicat

bani

În luna iulie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,8%, de la 2,6% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,57%, serviciile cu 3% iar mărfurile nealimentare cu 0,88%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, au crescut cu 2,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2019 – iulie 2020) faţă de precedentele 12 luni (august 2018 – iulie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,1%”, se arată în comunicatul INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al anului viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României.

“Contribuţia estimată a modificării impozitelor indirecte este de 0,2 puncte procentuale la sfârşitul anului curent şi de 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC îşi va continua parcursul descendent din prima jumătate a anului curent, dar într-un ritm mai atenuat, fiind anticipată să atingă 2,5% la orizontul proiecţiei, trimestrul II 2022”, se menţionează în raport.

Potrivit BNR, comparativ cu Raportul anterior, revizuirile pentru rata anuală a inflaţiei IPC sunt minore. Valoarea anticipată pentru finele anului curent este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, în condiţiile reevaluării descendente a contribuţiei componentelor exogene ale coşului de consum, care contrabalansează proiectarea la acest orizont a unor valori uşor mai ridicate în cazul inflaţiei de bază. Pentru finele anului viitor, prognoza este similară celei precedente.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Raportul Curții de Conturi: Până la 30 iunie, Statul Român a cheltuit 5 miliarde de lei pentru combaterea pandemiei

Publicat

bani lei

Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei, potrivit unui comunicat al Curţii de Conturi, remis, marţi.

Instituţia a finalizat şi a înaintat Parlamentului României raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă.

Documentul are la bază un control amplu, desfăşurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entităţi din administraţia publică centrală şi locală. Pentru a răspunde eficient şi rapid solicitării Parlamentului, instituţia supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi.

Principalele informaţii prezentate în raport sunt cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj, care se ridică la 5 miliarde de lei.

Cea mai mare sumă reprezintă plata indemnizației pe perioada suspendării contractului individual de muncă

Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgenţă medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc şi alte cheltuieli specifice perioadei de urgenţă.

La finanţarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice. Astfel, entităţile auditate de Curtea de Conturi au primit şi înregistrat donaţii şi sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).

Impactul financiar estimat de auditori în urma acţiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii şi abateri financiar contabile. Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647.000 de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.

Documentul prezintă şi o serie de exemple de bune practici ale entităţilor publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziţie în perioada stării de urgenţă.

“Curtea de Conturi a României, ca instituţie supremă de audit, şi-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgenţă şi să sprijine instituţiile publice în a-şi crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susţinut la nivelul tuturor structurilor Curţii de Conturi, ţinând cont de context, de restricţiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acţiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanţare fizică”, a afirmat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi, citat în comunicat.

El a adăugat că în toate acţiunile, instituţia a urmărit să nu compromită eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19.

“Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorităţi de a îmbunătăţi procedurile specifice unei situaţii de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public”, a precizat Busuioc.

La baza selecţiei entităţilor auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale şi locale pentru gestionarea stării de urgenţă, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanţare şi pe destinaţii.

Astfel, au fost selectate acele autorităţi care au primit sume importante de la aceste bugete, dar şi cele care au primit responsabilităţi şi atribuţii suplimentare în situaţia de urgenţă. Nu în ultimul rând, în procesul de selecţie au fost extrem de relevante achiziţiile realizate, după tipul şi valoarea acestora, specifice situaţiei de urgenţă.

Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă poate fi consultat pe pagina de internet a Curţii de Conturi. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate