Connect with us

ECONOMIE

Socialistul italian David Sassoli, ales preşedinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate

Publicat


Europarlamentarul socialist David Sassoli a fost ales miercuri preşedinte al Parlamentului European (PE) pentru următorii doi ani şi jumătate, informează Reuters.

În vârstă de 63 de ani, Sassoli a obţinut o majoritate simplă în a doua rundă de vot desfăşurată în prima sesiune plenară a Parlamentului European. Au mai candidat pentru acest post eurodeputata ecologistă germană Ska Keller, deputata spaniolă Sira Rego, din grupul de extremă stânga GUE/NGL, şi conservatorul ceh Jan Zahradil.

Fost jurnalist din Florenţa, Sassoli a fost europarlamentar şi în ultimele două legislaturi.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat marţi, la finalul summitului maraton la care liderii europeni au convenit asupra nominalizărilor pentru posturile-cheie în instituţiile UE, că aceştia doresc ca funcţia de preşedinte al PE să fie împărţită între socialişti şi populari, câte doi ani şi jumătate pentru fiecare.

Conform compromisului la care au ajuns liderii europeni, două femei şi doi bărbaţi vor prelua principalele posturi de conducere în instituţiile UE, dacă aceste nominalizări vor fi validate şi de PE. Astfel, preşedinţia Comisiei Europene va reveni actualului ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, membră a partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi reprezentată a Partidului Popular European (PPE), conducerea Băncii Centrale Europene va fi preluată de franţuzoaica de centru-dreapta Christine Lagarde, actuala şefă a Fondului Monetar Internaţional, în timp ce ministrul spaniol de externe, socialistul Josep Borrell, va conduce diplomaţia europeană, iar premierul belgian, liberalul Charles Michel, va fi preşedintele Consiliului European. AGERPRES

ACTUALITATE

Inflaţia în România, de 3 ori mai mare decât media europeană

Publicat

România a avut şi în luna iulie 2019 cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,1%, în creştere faţă de nivelul de 3,9% înregistrat în luna iunie, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Este a şaptea lună consecutivă în care România are cea mai mare inflaţie anuală din Uniunea Europeană.

Dacă în România preţurile de consum au crescut comparativ cu luna iunie, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a scăzut în iulie 2019 până la 1,4% de la 1,6% în iunie, în timp ce în zona euro inflaţia a scăzut până la 1%, de la un nivel de 1,3% înregistrat în luna iunie.

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei se înregistra în România (4,1%), Ungaria (3,3%), Letonia şi Slovacia (ambele cu 3%). La polul opus, ţările membre cu cea mai scăzută rată anuală a inflaţiei au fost Portugalia, ţară care a înregistrat o inflaţie negativă de 0,7%, în timp ce în Cipru preţurile de consum a crescut cu 0,1%, iar în Italia cu 0,3%.

Comparativ cu situaţia din luna iunie 2019, rata anuală a inflaţiei a crescut în 11 state membre, a rămas stabilă în două state membre şi a scăzut în 15 state membre.

În zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut tarifele la servicii (0,53 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente şi ţigări (0,37 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a a urcat la 4,1%, în luna iulie a acestui an, de la 3,84% în iunie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare, cu 5,15%, a serviciilor cu 4,11% şi a mărfurilor nealimentare cu 3,44%.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat, la începutul acestei luni, că banca centrală a păstrat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,4% pentru finalul anului viitor. BNR estima în mai 2019 o inflaţie de de 3,3% pentru decembrie 2020. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante, în scădere. În ce domenii sunt cele mai multe multe posturi

Publicat

locuri de munca

Rata locurilor de muncă vacante a fost în trimestrul II din 2019 de 1,11%, în scădere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, numărul locurilor de muncă vacante fiind de 55.000, cu 3.200 locuri de muncă vacante mai mic, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.

Comparativ cu acelaşi trimestru din 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,14 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante s-a redus cu 6.400.

În trimestrul II 2019, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,48%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,39%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (13.300 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,13%.

Sectorul bugetar a însumat aproape 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 6.900 locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.500 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 1.300 locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, cele mai mici valori, atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,28%, respectiv 100 locuri vacante).

Raportat la trimestrul precedent cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,47 puncte procentuale pentru fiecare în parte), respectiv în transport şi depozitare (-0,46 puncte procentuale). La polul opus, cu cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări(+0,43 puncte procentuale), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,34 puncte procentuale). Cele mai relevante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-2.000 locuri vacante) şi în transport şi depozitare (-1.200 locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri ale indicatorului au fost în hoteluri şi restaurante (+800 locuri vacante), respectiv în comerţ (+600 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în tranzacţii imobiliare (-0,75 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,49 puncte procentuale), iar cea mai relevantă creştere a indicatorului s-a evidenţiat în hoteluri şi restaurante (+0,22 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-4.200 locuri vacante), respectiv în învăţământ (-1.400 locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri s-au regăsit în comerţ (+900 locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante(+500 locuri vacante).

În trimestrul II 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi-grupa majoră 4 (1,35%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (1,25%). Aceasta din urmă grupă majoră de ocupaţii a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului locurilor de muncă vacante (13.00 locuri vacante).

Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai Executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori-grupa majoră 1 (0,61%, respectiv 2.100 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (0,93%, respectiv 200 locuri vacante).

Comparativ trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic-grupa majoră 3 (-0,14 puncte procentuale), în cele de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2, respectiv în ocupaţiile elementare-grupa majoră 9 (-0,12 puncte procentuale, pentru fiecare în parte). Creşteri ale indicatorului s-au regăsit în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,32 puncte procentuale) şi de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (+0,14 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai mare scădere s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-1.300 locuri vacante). La polul opus, cea mai semnificativă creştere a fost în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (+ 1.300 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au înregistrat scăderi în majoritatea ocupaţiilor, cele mai importante regăsindu-se pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-0,30 puncte procentuale, respectiv -3.000 locuri vacante), urmate de ocupaţiile elementare -grupa majoră 9 (-0,28 puncte procentuale, respectiv-1.00 locuri vacante). Singurele grupe majore de ocupaţii în care s-au înregistrat creşteri au fost cele de lucrători în domeniul serviciilor -grupa majoră 5 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +1.500 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,52 puncte procentuale, respectiv +100 locuri vacante). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Modul de acordare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale, modificat de Ministerul Finanțelor. Mai multe șanse de câștig

Publicat

Modul de acordare a premiilor la Loteria bonurilor fiscale va fi modificat de Ministerul Finanțelor, după ce a constatat că actualul sistem favoriza desemnarea drept câștigătoare a bonurilor cu valori mari, de peste 100 de lei, informează ziarul Alba24.ro.

Datele statistice referitoare la dispersia pe intervale valorice a bonurilor fiscale în raport cu valorile extrase arată că doar în cazul a 6 extrageri (10,17%) din cele 59 organizate în perioada aprilie 2015 – iulie 2019, bonul fiscal câștigător a avut o valoare mică, din intervalul 1-99 lei, arată ministerul.

Din datele disponibile rezultă că, ponderea bonurilor fiscale pe intervale valorice, în total bonuri fiscale emise de operatorii economici din România, este următoarea: bonuri fiscale cu valori cuprinse în intervalul 1 – 99,99 lei : 83%; bonuri fiscale cu valori cuprinse în intervalul 100 – 999,99 lei : 17%

Astfel, probabilitatea scăzută, confirmată de datele statistice prezentate, a extragerii unor valori mici, aferente achizițiilor uzuale de bunuri cu amănuntul și servicii, în condițiile în care operatorii economici eliberează, preponderent bonuri fiscale cu valori de până la 100 lei (aprox. 83%), poate determina o diminuare a popularității Loteriei bonurilor fiscale, întrucât deținătorii de bonuri fiscale cu valori mici, care sunt majoritari numeric, au șanse reduse să devină câștigători, nefiind astfel stimulați prin acest instrument să solicite și să păstreze bonurile fiscale pentru participarea la Loteria bonurilor fiscale, arată expunerea de motive a actului normativ pus în dezbatere publică de minister.

Propunerea stabilește acordarea a maximum 80 de premii pentru intervalul valoric 1-99 lei și a cel mult 20 de premii pentru intervalul valoric 100-999 lei.

Extragerea aleatorie de numere, se va face astfel:

a) câte un număr din intervalele valorice 1-99 lei inclusiv, respectiv 100-999 lei inclusiv. Fiecare număr extras reprezintă valoarea totală a bonului fiscal, fără subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată și rezultă în urma extragerii succesive a două, respectiv trei serii de cifre, după caz, cuprinse între 0 și 9;

b) un număr reprezentând ziua emiterii bonului fiscal;

c) un număr reprezentând luna emiterii bonului fiscal, în cazul extragerilor ocazionale.

sursa: digi24.ro, Alba24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Valoarea maximă a tichetului de masă, plafonată la 15,18 lei, până în martie 2020. Proiect de Ordin, la Ministerul Muncii

Publicat

Valoarea nominală a tichetului de masă va rămâne la cel mult 15,18 lei până în martie 2020, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Muncii, informează ziarul Alba24.ro.

Proiectul de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2019 a fost publicat pe site-ul Ministerului Municii miercuri, 14 august.

Potrivit documentului, pentru semestrul II al anului 2019, începând cu luna octombrie, valoarea nominală a unui tichet de masă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, nu poate depăşi cuantumul de 15,18 lei.

De asemenea, valoarea nominală stabilită se aplică și pentru primele două luni ale semestrului I al anului 2020 respectiv, februarie 2020 și martie 2020.

Începând din ianuarie 2019, toate tichetele valorile sunt reglementate prin Legea nr. 165/2018 şi prin normele metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

sursa: mmuncii.ro, Alba24.ro

Citește mai departe