Un caz de infectare cu varianta Omicron a coronavirusului SARS-CoV-2 a fost confirmat într-un grup de peste 50 de persoane testate pozitiv pentru COVID-19 după ce au participat la petrecerea de Crăciun organizată de o companie în Norvegia, relatează joi AFP şi Reuters.

Între 50 şi 60 de participanţi la acest eveniment, toţi vaccinaţi anti-COVID-19, s-au infectat în urma petrecerii desfăşurate pe 26 noiembrie într-un restaurant din capitala Oslo. Dacă în urma secvenţierilor se va descoperi la toţi varianta Omicron, atunci acesta ar fi cel mai mare focar cu noua variantă a coronavirusului detectat până în prezent în Europa.

În total circa 120 de persoane au luat parte la acea petrecere, iar procentul ridicat al celor testaţi pozitiv ulterior ”este un indiciu clar că avem o variantă contagioasă, nicio îndoială în această privinţă”, a atras atenţia un responsabil sanitar norvegian.

”Situaţia este îngrijorătoare”, a declarat ministrul norvegian al sănătăţii, Ingvild Kjerkol, la o conferinţă de presă. ”Aceasta arată că virusul infectează foarte uşor şi că vaccinul nu protejează bine împotriva infectărilor. Sperăm şi credem că vaccinul va proteja împotriva formelor grave ale bolii, dar nu ştim cât de mult”, a subliniat ea.

Prin urmare, guvernul norvegian a anunţat noi restricţii sanitare la Oslo şi în regiunea capitalei. Astfel, masca va redeveni obligatorie în transportul public şi în centrele comerciale, telemunca devine o regulă acolo unde este posibil, iar la evenimentele private desfăşurate în interior numărul participanţilor va fi plafonat la 100.

Niciun caz grav nu a fost semnalat deocamdată printre cei peste 50 de infectaţi şi sunt în desfăşurare anchete epidemiologice extinse pentru a limita pe cât posibil declanşarea unor lanţuri de infectare în urma acestui focar.AGERPRES

Cancelarul în funcţie al Germaniei, Angela Merkel, şi liderii landurilor germane au anunţat, joi, noi restricţii antiepidemice, în contextul numărului ridicat de infecţii din ultima perioadă.

Conform noilor reguli, la toate activităţile publice de divertisment, inclusiv la restaurante şi teatre, accesul se va face cu certificate COVID-19 care să ateste vaccinarea sau vindecarea. În unele situaţii, va fi necesar test atât pentru vindecaţi, cât şi pentru vaccinaţi (regula 2G plus).

De asemenea, accesul în magazine, cu excepţia celor alimentare, va fi permis doar persoanelor vaccinate sau vindecate.

Persoanele nevaccinate vor avea dreptul să se întâlnească doar cu grupuri de două persoane. La evenimentele publice organizate în interior, numărul maxim de persoane va fi de 200. Stadioanele vor putea funcţiona doar cu o capacitate de 30%-50% sau cel mult 15.000 de spectatori. Şcolile vor funcţiona normal, dar elevii vor trebui să poarte măşti, indiferent de vârstă. Noile măsuri vor fi aplicate prin decizii ale landurilor, urmând să fie aplicabile până pe 15 decembrie, cu posibilitatea prelungirii.

„Este necesar un act de solidaritate”, a argumentat cancelarul în funcţie al Germaniei, Angela Merkel, conform postului RND şi site-ului T-online.de. Angela Merkel a refuzat să spună cât vor fi valabile certificatele care atestă vaccinarea, dar Comisia Europeană a recomandat recent o durată de nouă luni.

Viitorul cancelar, Olaf Scholz, a semnalat că va susţine un proiect de lege care să impună vaccinarea generală, dar decizia va aparţine Bundestagului, Camera inferioară a Parlamentului Germaniei. Partidul Liber-Democrat (FDP), care face parte din noua coaliţie de guvernare, a anunţat că se opune obligativităţii vaccinării.

sursa: Mediafax

Citește Romania24.ro pe Google News

Oraşul israelian Tel Aviv este pe primul loc în ceea ce privește indicele mondial al costului vieţii din acest an. Parisul a ajuns pe locul doi, la egalitate cu Singapore.

Blocajele lanţurilor de aprovizionare şi cererea consumatorilor au crescut costul vieţii în cele mai mari oraşe ale lumii. Un oraş a experimentat schimbări mai rapide decât celelalte oraşe, ajungând de pe locul cinci pe primul la indicele mondial al costului vieţii din acest an, conform Economist Intelligence Unit (EIU).

Pentru prima dată, oraşul israelian Tel Aviv s-a clasat în fruntea clasamentului, depăşindu-l pe liderul de anul trecut, Paris. Acesta se află în prezent la egalitate cu Singapore, clasându-se pe locul doi. EIU atribuie creşterea bruscă a indicelui de la Tel Aviv creşterii preţurilor la alimente, la transport şi puterii sikelului israelian faţă de dolarul american.

Datele pentru sondaj, care a fost efectuat de mai bine de trei decenii, sunt adunate de echipa globală de cercetători a EIU în luna martie şi septembrie. Indicele este comparat cu preţurile din New York City, astfel că oraşele cu monede care sunt mai puternice faţă de dolarul american pot să apară mai sus în clasament. Acum, Zurich şi Hong Kong se află pe poziţiile patru şi, respectiv, cinci, deţinând anul trecut primul loc alături de Paris. New York, Geneva, Copenhaga, Los Angeles şi Osaka completează restul primelor zece oraşe clasate.

Oraşele cu cel mai jos rang sunt în principal în Orientul Mijlociu, Africa şi părţile mai puţin bogate ale Asiei. Oraşul sirian Damasc se clasează din nou drept cel mai ieftin oraş din lume, deoarece economia sa distrusă de război continuă să se lupte.

(sursa: Mediafax)

Comisia Europeană a transferat României joi 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

„Plata de prefinanțare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României. Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde EUR, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro . Plata de astăzi a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operațiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la 80 de miliarde euro sub formă de finanțare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt („EU-Bills”), pentru a finanța primele plăți planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU”, anunță Comisia Europeană.

„Mă bucur că România primește prima tranșă de 1,8 miliarde EUR în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Salut reformele și investițiile care facilitează dubla tranziție verde și digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate și la consolidarea administrației publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetățenii săi beneficiază pe deplin de acest plan”, declară președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Mecanismul de redresare și reziliență se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieși mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea în societățile noastre.

Sprijinirea unor proiecte transformatoare de investiții și de reformă

În România, Mecanismul de redresare și reziliență finanțează investiții și reforme care se preconizează că vor transforma profund economia și societatea acestei țări. Printre măsurile notabile se numără următoarele:

Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde EUR în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero. În plus, 2,7 miliarde EUR vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu și va reduce facturile la energie ale gospodăriilor Valul de renovări va spori rezistența clădirilor la seisme și le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Reformele și investițiile în valoare de 855 de milioane EUR vor sprijini producția de energie curată prin eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit și prin utilizarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecție a biodiversității și a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde EUR.

Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde EUR pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. Planul investește 470 de milioane EUR pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25 000 de furnizori de asistență medicală și sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane EUR vor fi alocate digitalizării educației în vederea îmbunătățirii competențelor pedagogice digitale, precum și a conținutului educațional și a echipamentelor digitale.

Consolidarea rezilienței economice și sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăți mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând combaterea corupției și sprijinind un sistem decizional previzibil, informat și participativ. Planul va contribui totodată la consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții de 2 miliarde EUR în infrastructuri spitalicești moderne și va îmbunătăți sistemul educațional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învățământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și va îmbunătăți sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în același timp stimulente pentru ocuparea forței de muncă și formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială și socială prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, prin reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde EUR.

„Fondurile instrumentului nostru NextGenerationEU, mobilizate pe piața financiară, continuă să sprijine tranziția digitală și tranziția verde în statele membre ale UE, astfel cum o arată astăzi prefinanțarea plătită României. Sunt sigur că cetățenii, întreprinderile și societatea în ansamblu din România vor profita de aceste investiții și proiecte transformatoare”, spune Johannes Hahn, comisarul pentru buget și administrație.

„Ziua de astăzi marchează un pas important pentru redresarea României, care primește 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare. Planul de redresare și reziliență al României este un model pentru un viitor mai prosper și mai durabil pentru această țară, atât din punctul de vedere al mediului, cât și din punct de vedere social. Este un plan amplu, atât în ceea ce privește finanțarea, cât și reformele și investițiile ambițioase care urmează să fie puse în aplicare în următorii ani. Comisia Europeană va sprijini autoritățile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriașe cetățenilor și întreprinderilor din România”, punctează Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie. MEDIAFAX