Connect with us

ACTUALITATE

Român condamnat pentru trafic de migranți: A fost prins în timp ce încerca să traverseze Canalul Mânecii, cu 12 afgani așcunși în camion

Publicat



Un șofer român de 41 de ani, va sta 10 luni în închisoare, după ce a fost prins în timp ce încerca să traverseze Canalul Mânecii, cu 12 afgani la bord, între care 6 copii.

Înainte de îmbarcarea pe ferry, pe 22 decembrie, în Ouistreham, la control au găsiți 12 afgani, dintre care 6 minori între 4 și 9 ani, ascunși în spatele mobilierului din camionul pe care îl conducea românul.

Bărbatul a declarat că nu știa nimic despre prezența migranților în mașina sa și nu are informații privind mărfurile încărcate la Dunkirk, Amsterdam și Ouistreham, însă judecătorul nu l-a crezut și l-a condamnat la 10 luni de închisoare, scrie lamanchelibre.fr.

Potrivit sursei citate, șoferul român locuiește în Londra, este căsătorit și are doi copii, iar familia lui locuiește în București.

Sursa: lamanchelibre.fr


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Tensiuni post-Brexit, din cauza procedurilor de tranzit între Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii. UE ameninţă cu acţiuni judiciare

Publicat

brexit

Disensiunile între Uniunea Europeană şi Marea Britanie s-au intensificat din cauza procedurilor de tranzit între provincia britanică Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii, iar Bruxellesul ameninţă Guvernul Boris Johnson cu acţiuni judiciare, din cauza încălcării Acordului Brexit.

Guvernul Boris Johnson este nemulţumit de controalele vamale la limita administrativă dintre provincia britanică Irlanda de Nord, care a rămas parte a pieţei UE, şi restul Marii Britanii. Guvernul de la Londra a anunţat că va prelungi unilateral perioada de tranziţie în zona Mării Irlandei, o iniţiativă considerată de UE o încălcare a Acordului Brexit şi a reglementărilor internaţionale.

“Este vorba de o încălcare a prevederilor relevante” din cadrul Protocolului nord-irlandez. UE va răspunde prin mijloace legale”, a declarat Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene privind Relaţii Interinstituţionale şi Prognoză, conform BBC.

Simon Coveney, ministrul de Externe al Irlandei, a declarat că ar fi necesar dialog, dar a subliniat că acţiunile Guvernului Boris Johnson conduc Uniunea Europeană spre acţiuni judiciare. “UE negociază cu un partener în care pur şi simplu nu poate avea încredere”, a afirmat Simon Coveney la postul RTE.

UE analizează acțiuni judiciare

“De aceea, UE analizează acum opţiuni legale şi acţiuni judiciare, ceea ce ar însemna un proces de negociere mai formal şi mai rigid, diferit de procesul de parteneriat, în care s-ar încerca rezolvarea împreună a problemelor”, a subliniat ministrul irlandez de Externe.

Provincia britanică Irlanda de Nord menţine unele reglementări UE, în virtutea Acordului post-Brexit, pentru a fi evitate controalele vamale la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. În ultimele săptămâni au apărut probleme privind transportul mărfurilor între provincia britanică Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii. Unele puncte vamale portuare au fost închise, după ce angajaţii responsabili de verificări au primit ameninţări.

În contextul retragerii din Uniunea Europeană, Marea Britanie a fost nevoită să acorde un statut special provinciei britanice Irlanda de Nord în relaţia cu UE pentru a evita apariţia controalelor vamale la frontiera cu Irlanda, ceea ce ar fi afectat semnificativ Acordul de Pace din Vinerea Mare (1998), care a pus capăt conflictului militar nord-irlandez. Însă menţinerea reglementărilor UE în Irlanda de Nord generează probleme privind tranzitul mărfurilor spre şi dinspre restul Marii Britanii.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ungaria înăspreşte măsurile pentru a lupta împotriva un al treilea val ”foarte puternic” al epidemiei

Publicat

sursa foto: Agerpres
sursa foto: Agerpres

Ungaria a anunţat joi noi măsuri restrictive în încercarea de a lupta cu un al treilea val ‘foarte puternic’ al epidemiei de COVID-19, luând decizia de a închide de luni şcolile primare, grădiniţele, aproape toate magazinele şi serviciile, transmit Reuters şi MTI.

În condiţiile unui număr record de 6.278 de cazuri noi de infectare anunţat joi, cel mai ridicat din ultimele trei luni, provocat mai ales de propagarea variantei britanice a coronavirusului, prim-ministrul Viktor Orban se confruntă cu o provocare politică din ce în ce mai mare.

Orban, pe care îl aşteaptă o bătălie electorală în prima jumătate a anului viitor, menţinuse deschise magazinele şi activităţile industriale spre a limita impactul pandemiei asupra economiei, care a înregistrat în 2020 o scădere cu 5%.

Vaccinarea s-a accelerat, însă nu suficient pentru a rapi noul val

”Al treilea val (de epidemie) este puternic, foarte puternic şi mai rău decât a fost al doilea val”, le-a spus joi reporterilor şeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas.

Gulyas a explicat că, în Ungaria, campania de vaccinare s-a accelerat, însă nu se desfăşoară suficient de rapid pentru a opri noul val.

Noile măsuri prevăd că şcolile primare şi grădiniţele vor rămâne închise până la 7 aprilie, lecţiile trecând în online. Toate magazinele – exceptându-le pe cele alimentare, farmaciile şi benzinăriile – vor fi închise între 8 şi 22 martie, la fel şi serviciile, mai puţin cele private de sănătate.

Sălile de sport vor fi închise pentru public timp de două săptămâni, dar exerciţiul fizic în aer liber va fi permis cu respectarea regulilor de distanţare socială.

Totodată, guvernul le cere angajatorilor să le permită salariaţilor, mai ales celor cu copii, să lucreze de acasă în toate situaţiile în care este posibil, a adăugat Gulyas, menţionând că măştile rămân obligatorii în toate spaţiile publice.

Controale mai stricte la granițe

Vor fi impuse controale mai stricte la graniţe, însă transportul de mărfuri şi traficul de tranzit nu vor fi restricţionate, a precizat el.

”Sperăm că ne aflăm în ultima fază a pandemiei şi, în câteva săptămâni sau luni, vom ajunge la nivelurile de vaccinare ce vor permite o redeschidere (a economiei), care va începe din 22 martie în mod gradual”, a mai afirmat el.

Ungaria a devenit săptămâna trecută prima ţară din Uniunea Europeană care a început vaccinarea populaţiei cu vaccinul chinezesc de la Sinopharm, după ce demarase administrarea vaccinului rusesc Sputnik V, deşi niciunul nu are autorizare de urgenţă în UE. În paralel se desfăşoară imunizarea cu cele trei vaccinuri aprobate în UE, de la Pfizer-BioNTech, Moderna şi AstraZeneca.

Până joi, peste 785.000 de persoane primiseră cel puţin o doză de vaccin împotriva COVID-19.

De la debutul pandemiei, Ungaria, ţară cu 10 milioane de locuitori, a raportat 446.178 de cazuri de infectare cu coronavirus şi 15.476 de decese. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

A fost emisă autorizaţia de construire pentru primii 7 kilometri din drumurile de legătură cu Podul Brăila

Publicat

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, a anunţat joi că a fost emisă autorizaţia de construire pentru primii şapte kilometri din drumurile ce fac legătura cu Podul de Brăila, fără de care acesta nu ar putea fi dat în trafic.

“Vestea bună pe care o aşteptam pentru Podul de la Brăila: tocmai a fost emisă autorizaţia de construire pentru primii 7 km din drumurile de legătură. Urmează în curând şi pentru restul acestor drumuri, fără de care podul nu ar putea fi dat în trafic la finalul anului viitor. În mod normal, construcţia drumurilor trebuia să înceapă simultan cu podul, dar birocraţia (exproprieri, acorduri) nu a fost rezolvată la timp. Am făcut un pas mare astăzi pentru evitarea scenariului negativ în care, la sfârşitul anului 2022, podul terminat ar rămâne ‘muzeu'”, a scris Cătălin Drulă, pe pagina sa de Facebook.

Licitaţia pentru realizarea podului a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, în condiţiile în care 18 luni sunt alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie.

Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul.

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale şi al lungimii.

Lăţimea totală va fi 31 de metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare. Agerpre

 

Sursa foto: Catalin Drula / Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Euro a atins un nou maxim istoric. Cursul afişat de BNR – 4,8784 lei/euro

Publicat

Leul şi-a continuat deprecierea şi joi a mai pierdut 0,16 bani (0,03%) în faţa monedei europene, care a atins un nou maxim istoric, cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,8784 lei/euro.

BNR a cotat miercuri euro la 4,8768 de lei.

Pe piaţa interbancară, moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,8728 şi 4,8802 de lei pentru un euro.

De asemenea, leul a pierdut teren şi în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,0503 lei, în urcare cu 1,62 de bani (0,40%), faţă de cursul de miercuri, respectiv 4,0341 lei/dolar.

Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat faţă de francul elveţian, cu 1,68 bani (-0,38%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,3880 lei, comparativ cu 4,4048 de lei/franc miercuri.

Aurul s-a ieftinit cu 64,89 de bani (-0,28%), până la 223,2049 de lei, de la 223,8538 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă. AGERPRES/(AS – autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate