Connect with us

ACTUALITATE

Şoferii pot cere anularea a 2 puncte de penalizare. Noi condiții, prevăzute în codul rutier

Publicat



amenda-politie

Şoferii pot cere anularea a două puncte de penalizare în urma vizionării unor materiale educative despre urmările grave ale neatenţiei în trafic sau ale unui comportament neadecvat la volan, potrivit unui proiect legislativ referitor la modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice, care a fost adoptat, luni, în plenul Senatului.

“În cazul aplicării a două puncte de penalizare, altele decât cele două premergătoare suspendării permisului de conducere, titularul acestuia poate cere anularea acestor două puncte în urma prezentării dovezii faptului că a participat la vizionarea unui film educativ, realizat de Poliţia Română, despre efectele nerespectării regulilor în trafic. Conducătorul auto poate face această solicitare o singură dată într-un interval de şase luni. Vizionarea acestor filme educative din domeniul siguranţei rutiere se va face în structurile şi la partenerii aprobaţi de Poliţia Română, cu drept de eliberare a dovezii de participare la vizionare”, prevede un amendament la proiectul iniţiat de senatorul liberal Mario-Ovidiu Oprea.

În propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice se precizează că această măsură este o practică întâlnită şi în alte state, cu rezultate îmbucurătoare în ceea ce priveşte corectarea voluntară a unor acţiuni greşite la volan.

“Pedepsirea încălcării Codului rutier este astfel dublată de educaţie rutieră şi conştientizarea pericolului pe care îl constituie comportamentul greşit la volan”, se arată în expunerea de motive.

În proiect se mai propune suspendarea permisului pentru posesorul cu o vechime mai mică de un an de zile la cumularea a 12 puncte de penalizare, nu 15, ca în cazul celorlalţi şoferi.

“Este vital pentru aceştia, care au urmat de puţin timp cursurile teoretice şi practice ale unei şcoli de şoferi, să conştientizeze importanţa celor învăţate şi respectarea regulilor în trafic”, explică iniţiatorul.

Senatul este prima cameră sesizată. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Un muncitor a MURIT la centrala nucleară de la Cernavodă, în urma unui accident

Publicat

Un muncitor din cadrul personalului contractor al centrale nucleare de la Cernavodă a murit marţi, în urma unui accident, potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica, operatorul centralei, remis AGERPRES.

“SN Nuclearelectrica SA anunţă că în data de 07.07.2020, la CNE Cernavodă a avut loc un accident în urma căruia un coleg a decedat. Colegul nostru face parte din personalul contractor al centralei”, spun reprezentanţii producătorului de energie.

Din păcate, deşi serviciul de ambulanţă a ajuns la faţa locului în timp rapid, s-a constatat decesul, au adăugat aceştia.

“SN Nuclearelectrica SA a informat autorităţile (Inspectoratul Teritorial de Munca şi Poliţia Română) conform cerinţelor legale şi urmează ca autorităţile să efectueze investigaţiile aferente pentru a afla cauzele şi circumstanţele care au condus la accident. SN Nuclearelectrica SA prezintă condoleanţe familiei şi regretă profund acest accident!”, se mai arată în comunicat.

Nuclearelectrica operează cele două reactoare nucleare ale centrale de la Cernavodă, care produc în total circa 20% din electricitatea ţării.

În prezent, unitatea 1 se află în programul de oprire planificată, din 20 iunie.

În această perioadă, se derulează activităţi din următoarele programe: programul de mentenanţă preventivă/ corectivă; programul de inspecţii; programul de testare obligatorie pe perioada opririlor planificate; programul de implementare modificări. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Avertizare hidro: COD ROȘU de inundaţii pe râuri din Buzău şi Vrancea, până marți la ora 20.00

Publicat

inundatii

Institutul Național de Hidrologie a emis, marţi, o avertizare Cod roşu de inundaţii pe râuri din judeţele Buzău şi Vrancea, valabilă până marți la ora 20.00.

Astfel, portivit hidrologilor, până la ora 20.00, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide, creşteri importante de debite şi niveluri, cu posibile depăşiri ale Cotelor de pericol, pe râurile din bazinele hidrografice: Slănic, Câlnău – bazin superior amonte S.H. Costomiru şi Râmnicu Sărat – bazin superior amonte S.H. Tulburea (judeţele Buzău şi Vrancea).

INHGA precizează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare şi râul Slănic – bazin superior amonte S.H. Lopătari.

Până la ora 22.00 este în vigoare şi o avertizare Cod portocaliu de viituri pe următoarele cursuri de apă: Trotuş – bazin superior amonte S.H. Ghimeş Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Ghimeş Făget – amonte confluenţă cu râul Tazlău şi amonte S.H. Tg. Ocna (judeţele Harghita şi Bacău).

Citește mai departe

ACTUALITATE

Se reiau cursele regulate de pe Aeroportul din Cluj-Napoca spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia. Orarul zborurilor

Publicat

aeroport cluj

Începând de marți, 7 iulie, de pe Aeroportul Intenaţional Avram Iancu Cluj se reiau zborurile regulate spre Marea Britanie, Spania, Olanda şi Belgia. Compania aeriană Wizz Air va opera zboruri către 6 destinaţii din Spania, 3 destinaţii din Marea Britanie, o destinaţie din Olanda şi o destinaţie din Belgia.

Zborurile vor fi operate după următorul program:

– Marea Britanie:

– Londra – Luton – 7 frecvenţe / săptămână – zilnic

– Birmingham – 2 frecvenţe / săptămână – miercuri şi duminică

– Doncaster – 2 frecvenţe / săptămână – marţi şi sâmbătă

– Spania:

– Madrid – 3 frecvenţe / săptămână – luni, miercuri şi vineri

– Barcelona – 5 frecvenţe / săptămână – marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică

– Valencia – 2 frecvenţe / săptămână – marţi şi sâmbătă

– Zaragoza – 3 frecvenţe / săptămână – marţi, joi şi sâmbătă

– Alicante – 2 frecvenţe / săptămână – miercuri şi duminică

– Palma de Mallorca – 1 frecvenţă / săptămână – sâmbătă

– Olanda:

– Eindhoven – 3 frecvenţe / săptămână – marţi, joi şi sâmbătă

– Belgia:

– Charleroi – 5 frecvenţe / săptămână – marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică.

Potrivit unui comunicat reemis de Aeroportul Intenaţional Avram Iancu Cluj, biletele de avion sunt puse în vânzare şi se pot achiziţiona, on-line, pe pagina de internet a companiei aeriene sau de la agenţiile de ticketing.

Pentru detalii referitoare la zborul pentru care şi-au achiziţionat bilete de avion, reprezentanții Aeroportului recomandă pasagerilor să menţină legătura cu operatorul aerian. Totodată, având în vedere situaţia generată de pandemia de Covid-19, pasagerii trebuie să se prezinte la birourile de check-in din aeroport cu 3 ore înainte de zbor, să respecte toate măsurile de distanţare socială, măsurile sanitare obligatorii de purtare a măştii şi toate instrucţiunile personalului aeroportuar.

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Iulie, cea mai călduroasă lună a anului. Gradul de instabilitate atmosferică va fi mai mai redus, în majoritatea zonelor ţării

Publicat

vreme

Luna iulie este cea mai călduroasă perioadă a anului, temperatura aerului fiind mai mare faţă de iunie, în timp ce gradul de instabilitate atmosferică este mai redus în majoritatea zonelor ţării, conform caracterizării climatice a acestei luni, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2019 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, temperatura medie lunară multianuală depăşeşte 22 de grade Celsius în Câmpia Română şi în Dobrogea, iar în estul şi centrul Moldovei, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Câmpia Vestică, în dealurile din Banat şi Crişana şi în Culoarul Mureşului valorile au fost cuprinse între 20 şi 22 grade Celsius.

Specialiştii ANM susţin că în luna iulie asupra părţii de sud-est a Europei acţionează, relativ frecvent, dorsala anticiclonului Azoric, talvegul zonei depresionare din sud-vestul Asiei şi, uneori, dorsala anticiclonului Nord-African.

“Ca o consecienţă directă a acestor modificări în distribuţia circulaţiei aerului deasupra ţării noastre, valorile medii ale temperaturii lunii iulie înregistrează o creştere cu 1-3 grade Celsius faţă de luna iunie”, explică ANM.

Astfel, valori medii de temperatură cuprinse între 16 şi 18 grade Celsius se regăsesc în Transilvania, Maramureş, Bucovina, dar şi în Subcarpaţi. În zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 12 şi 16 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 8 şi 12 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali, la peste 2.500 de metri altitudine, se înregistrează temperaturi sub 8 grade Celsius”, potrivit ANM.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3 grade Celsius, aceasta fiind înregistrată la Calafat, în data de 24 iulie 2007. În aceeaşi zi, temperaturi maxime mai mari sau egale cu 44 de grade Celsius s-au înregistrat şi la staţiile meteorologice: Bechet (44,2 grade Celsius), Băileşti şi Moldova Veche (44 grade Celsius).

De altfel, în a treia decadă a lunii iulie 2007, la 43 staţii meteorologice s-au înregistrat valori de temperatură de 40 de grade Celsius, iar la 96 de staţii meteorologice a fost depăşită temperatura maximă absolută a lunii.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie la Bucureşti este de 42,4 grade Clesius şi a fost înregistrată în data de 5 iulie 2000, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În aceeaşi zi au fost înregistrate şi maximele absolute la staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa (42,2 grade Celsius) şi Bucureşti-Afumaţi, 41,1 grade Celsius, această valoare fiind atinsă şi în data de 24 iulie 2007. Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iulie, majoritatea peste 35 de grade Celsius, au fost: 2007, 2000, 1988, 1987, etc.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii iulie, aceasta este de minus 8 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în data de 6 iulie 1933. La Bucureşti, minima absolută a lunii iulie este 7,4 grade Celsius, înregistrată în data de 15 iulie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La Bucureşti-Filaret, minima absolută este 7,8 grade Celsius, înregistrată în data de 1 iulie 1896, iar la Bucureşti-Afumaţi, 7,9 grade Celsius, înregistrată în 9 iulie 1962.

În această lună, valori ale temperaturii minime a aerului sub 0 grade Celsius se înregistrează, în general, doar în zona montană şi în depresiunile intramontane. Ani în care s-au înregistrat temperaturi minime absolute scăzute, în iulie, majoritatea sub 10 grade Celsius, au fost: 1996, 1993, 1989, 1984, etc.

Potrivit ANM, cantităţile de precipitaţii din iulie înregistrează o scădere faţă de cele din mai şi iunie. Din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2019) din această lună sunt mai mici de 50 mm în estul Dobrogei şi al Câmpiei Române şi în Delta Dunării.

Cantităţile de precipitaţii cuprinse între 50-75 mm, în medie, se înregistrează în Câmpia Română, Culoarul Mureşului, Câmpia Vestică, dealurile din Banat, în centrul şi în sudul Moldovei.

Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75-100 mm în zonele de deal şi podiş din nordul Moldovei, Munteniei, Olteniei şi în Transilvania. În zonele subcarpatice şi în zonele montane joase, mediile de precipitaţii sunt cuprinse între 100-125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 125-150 mm.

Cantitatea maximă absolută de precipitaţii din iulie este 519,1 mm şi a fost înregistrată la Stâna de Vale, în anul 1980.

“La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iulie este de 221,6 mm, înregistrată la Bucureşti-Băneasa, în anul 1991. În acelaşi an s-a înregistrat şi maxima absolută la Bucureşti-Filaret, 212 mm. Anul 1991 a fost un an ploios, fiind pe primul loc in topul anilor cei mai ploioşi din perioada 1961-2019. La 50 de staţii meteorologice, în acel an, s-a înregistrat maxima absolută a cantităţii totale de precipitaţii a staţiei, din iulie”, arată ANM .

Cantităţi lunare de precipitaţii mari, maxime absolute ale staţiilor, au mai fost înregistrate în anii: 1969, 1975, 2005 etc.

De asemenea, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore, din iulie, este 224 mm şi a fost înregistrată la Dr. Tr. Severin, în data de 12 iulie 1999.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore, din iulie, este 109,1 mm şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în data de 15 iulie 1954. În aceeaşi zi a fost înregistrată şi maxima absolută de precipitaţii în 24 de ore la Bucureşti-Afumaţi, 85,7 mm. Anul 1991 a fost caracterizat şi de cantităţi de precipitaţii mari căzute în 24 de ore, la 27 de staţii meteorologice înregistrându-se maxime absolute ale parametrului, acestea fiind peste 45 mm. Ca şi la cantităţile lunare totale de precipitaţii, anii 1969, 1975, 2005, etc. s-au remarcat şi prin valori mari ale cantităţi de precipitaţii maxime în 24 de ore. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate