ECONOMIE
Șomajul în rândul tinerilor de sub 24 de ani depășește 16%. Este de cinci ori mai mare decât rata șomajului
În luna august 2019, rata şomajului a coborât la 3,8% în august, nivel la care fusese și în urmă cu două luni, potrivit datelor transmise luni de Statistică. Potrivit INS, numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) din luna august a anului 2019 a fost de 343.000 persoane, cei mai mulți fiind bărbați. Din păcate, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) rămâne la peste 16%, după ce din septembrie 2018 coborâse sub acest prag.
Dintre tinerii care nu‐și mai continuă studiile, majoritatea (61,3%) nu au resurse și nu cred că pot îmbina studiile cu munca, aceștia spunând că au trebuit/au vrut să muncească, să se întrețină invocând motive economice (nu au avut resurse, bani), aproape un sfert (23,4%) au picat examenele, iar 5,9% spun că le este suficientă atâta școală, se arată într-un studiu complex privind tranziția adolescenților români de la școală la muncă.
Potrivit INS, dintre cei care își continuă educația majoritatea sunt studenți și aproximativ 60% vor să urmeze un master în străinătate. Jumătate dintre tineri au experiență în muncă, un sfert lucrând și în prezent, chiar dacă nu au o experiență într‐un domeniu legat de specializarea urmată sau într‐un loc de muncă care să‐i ajute în realizarea planurilor de carieră. S‐au angajat fie printr‐un interviu/concurs, prin recomandarea din partea unei cunoștințe/prieteni, puțin peste 10% dintre ei fiind ajutați chiar de părinți să‐și găsească un loc de muncă.
De altfel cei mai mulți sunt sprijiniți de părinți, nu neapărat financiar, pentru a se descurca în viața de zi cu zi. Majoritatea au lucrat/lucrează pentru a câștiga bani și 20% pentru a câștiga experiență. Majoritatea nu muncesc pentru că spun ei, studiază (deci vor să se dedice studiului, nu văd cum ar face față și pregătirii educaționale și muncii). Pe locul doi se situează lipsa de experiență și a tinereții pe care o invoca angajatorii.
Un procent semnificativ spun că ei sau familia lor nu dorește ca ei să muncească, iar alții nu sunt interesați de locurile de muncă pentru că nu găsesc în domeniul în care ei se specializează sau că nu i‐a ajutat nimeni să găsească un loc de muncă.
Câștigurile absolvenților de facultate le depășesc cu 66,5% pe cele ale elevilor care au terminat ciclul superior al liceului, respectiv cu 67,0% în cazul utilizării datelor ABF (Ancheta Bugetelor de Familie). Aceasta înseamnă că un an în plus de școală crește veniturile salariale cu 8,5%. În medie, o persoană cu studii superioare se poate aștepta să câștige de 1,36 ori mai mult decât o persoană cu studii medii, care la rândul său poate câștiga de 1,17 ori mai mult decât o persoană fără studii medii.
„Beneficiile” studiilor superioare cresc odată cu vârsta, în timp ce beneficiile studiilor medii rămân constante la nivelul tuturor grupelor de vârstă. Și totuși parcurgerea unei experiențe educaționale într‐o universitate nu asigură neapărat și succesul inserției pe piața muncii. Universitățile nu oferă studenților cunoștințe și competențe tehnice sau specifice profesiilor la nivelul cerut pe piața muncii.
Tinerii spun că sistemul de învățământ superior este insuficient adaptat la nevoile dinamice ale pieții muncii deoarece curricula este mai mult teoretică, făcându‐i să se simtă nepregătiți și lipsiți de abilitățile practice necesare pe piața muncii, majoritatea absolvenților apreciază ca necesară dezvoltarea competențelor profesionale prin educație și formare continuă și după finalizarea programului de studii.
Deși stagiile de practică sunt obligatorii procentul studenților care spun că le‐a fost de ajutor un astfel de stagiu este destul de mic.
Prima prioritate a tinerilor (aproape o treime) în viitorul apropiat, conform datelor din Barometrul de opinie publică de tineret, este găsirea unui loc de muncă mai bun; însă doar 14,0% au ca principal obiectiv să‐și îmbunătățească calificarea profesională.
Tinerii din România au acces mai târziu și în măsură mai mică la piața muncii iar veniturile obținute sunt mai scăzute. Astfel, România are cel mai ridicat nivel de sărăcie a tinerilor între 18–24 care lucrează: 30,7% dintre aceștia erau considerați săraci deși aveau un loc de muncă, în timp ce în UE‐28 valoarea este de 11,2%. Chiar și dacă muncesc tinerii tot sunt expuși riscului de sărăcie, sunt date care arată că unu din zece tineri care lucrează continuă să trăiască în sărăcie, ceea ce ilustrează faptul că și calitatea integrării tinerilor pe piața muncii trebuie să fie îmbunătățită.
O mare parte a șomajului în rândul tinerilor este cronicizat, prelungindu‐se pentru mai mult de 1 an.
43,3% din totalul șomerilor între 15 și 24 de ani sunt șomeri pe termen lung. Un număr considerabil de tineri neocupați, atât din grupa de vârstă 15–24 ani cât și din grupa de vârstă 25–34 ani, au renunțat să mai caute un loc de muncă (fie cred că nu există locuri libere sau nu știu unde să caute, fie nu se simt pregătiți profesional sau cred că nu vor găsi din cauza vârstei, sau au fost descurajați de eșecul la căutările anterioare).
Durata medie de găsire a unui loc de muncă este între 1 și 4 luni în opinia a 5 din 10 tineri, pentru 13,4% dintre tineri această perioadă nu depășește o lună, în timp ce pentru 2 din 10 tineri acest proces se poate întinde pe o perioadă de peste 6 luni.
sursa: hotnews.ro, insse.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ACTUALITATE
Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în septembrie, active de peste 87 miliarde de lei, în creştere cu 24,7%
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 87,1 miliarde de lei, la 30 septembrie 2021, în creştere cu 24,7% faţă de nivelul existent la 30 septembrie 2020, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 53,297 miliarde de lei, respectiv 61,19%. Pe locul doi de aflau acţiunile, cu 21,684 miliarde de lei (24,89%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 5,031 miliarde de lei, respectiv 5,78% din totalul activelor.
Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 87,104 miliarde de lei, în septembrie 2021, iar valoarea activului net era de 87,061 miliarde de lei.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,732 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuţii pentru 7,627 milioane de participanţi.
În luna iulie 2021, au fost virate contribuţii pentru 3,871 milioane de participanţi, iar pentru 3,841 milioane nu au fost virate contribuţii.
Pe pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital. Agerpres
ACTUALITATE
SC TOTO SRL: ANUNȚ FINALIZARE PROIECT ”Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”
11.10.2021
ANUNT FINALIZARE PROIECT
S.C. TOTO S.R.L. anunta finalizarea proiectului cu titlul ”Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”, proiect nr. RUE 6037 înscris în cadrul Măsurii ”Granturi pentru capital de lucru”, instituită prin OUG nr. 130/2020.
Proiectul se derulează pe o perioada de maxim 12 luni, începând cu data semnării contractului de finanțare cu Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri/ AIMMAIPE , respectiv 07.04.2021
Obiectivul proiectului îl reprezintă sprijinirea S.C. TOTO S.R.L. ȋn contextul crizei provocate de COVID 19.
Proiectul are printre principalele rezultate, următoarele:
-menținerea activității pe o perioada de minim 6 luni,
-menținerea numărului locurilor de munca față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor.
Valoarea proiectului este de 594466.74 lei (valoarea totala) din care: 516927.6 lei grant si 77539.14 lei cofinanțare.
Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.
Persoană de contact:
Nume, prenume: TODOR NICHIFOR ION
e-mail: tototm1992@gmail.com
Documentul în format PDF poate fi studiat AICI.
Anual, din fiecare 20 de mașini înmatriculate în România, cel puțin una produce accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau vătămări corporale și decese, arată o analiză UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România.
Această frecvență poate varia semnificativ, ajungând și la valori de peste 22% în zona transportului de mărfuri.
Pe segmentul persoanelor fizice, proprietarii de mașini cu vârsta de până în 30 de ani înregistrează cea mai mare frecvență a accidentelor, la toate categoriile de motorizare: 6,4% (sub 1200 cmc), 6,2% (1201-1400 cmc) si 11,5% (peste 2500 cmc). Cea mai mare frecvență a daunelor este întâlnită, însă, în sectorul de transporturi, la vehiculele de dimensiuni mari, aceasta urcând până la 22,5% la vehiculele comerciale de mare tonaj (peste 16 tone), în timp ce dauna medie ajunge aici la valori mult mai ridicate decât media la nivel de piață.
Frecvența și mai ales gravitatea accidentelor în România reies și din datele Poliției Române . Astfel, în medie, în fiecare zi a anului 2020 s-au produs 17 accidente grave, soldate cu pierderi de vieți sau răni grave, în ciuda contextului pandemic. Din cele 22.836 accidente, peste un sfert au fost grave.
În acest context, nu este deloc întâmplător faptul că și indicatorii care țin de daunalitate (rata daunei RCA, simplificat – raportul dintre daunele plătite și primele brute subscrise) sunt printre cei mai mari din Europa. În primul semestru din 2021, acest indicator s-a situat la circa 84%, ceea ce înseamnă că din 100 de lei încasați din prima RCA, 84 sunt plătiți către păgubiți sau sunt utilizați la constituirea de rezerve. La această rată a daunei trebuie adăugate taxele de funcționare, precum și cheltuielile de distribuție și administrare. Astfel, rata combinată tehnică pentru RCA a devenit în acest interval de timp peste 116%.
În acest moment, polița RCA acoperă, potrivit legii, daune materiale de 1.220.000 euro și prejudicii de 6.070.000 euro pentru vătămări corporale și decese atât pentru accidente produse în România, cât și în alte state ale Spațiului Economic European. Există și state membre în care reglementările stabilesc că în baza poliței RCA, indiferent de statul membru de înmatriculare al vehiculului asigurat, se acordă despăgubiri nelimitate pentru vătămări corporale și deces și/sau daune materiale.
Industria de asigurări consideră că este nevoie de măsuri care să ducă la scăderea frecvenței accidentelor rutiere și la îmbunătățirea legislației RCA. „În primul rând, este necesar ca noi toți să fim mai responsabili și mai atenți în trafic. Pentru a avea drumuri mai sigure, adoptarea unui comportament preventiv la volan este absolut necesară”, au declarat oficialii UNSAR.
O altă soluție, care ar putea produce schimbări pozitive pentru milioane de șoferi, este de natură legislativă și anume:
– emiterea ordinului comun al Ministerul Sănătăţii şi A.S.F. prevăzut de art. 22 alin.(5) din Legea 132/2017 pentru reglementarea baremului traumatologic în baza căruia să se calculeze despăgubirile morale pe cale amiabilă, în caz de vătămare corporală sau deces. Precizăm că baremul traumatologic există de ani buni, dar nici până în prezent acesta nu are consacrare normativă, pentru că nu a fost emis ordinul sus-mentionat. Implementarea baremului traumatologic va oferi predictibilitate și stabilitate pieței de asigurări RCA de care aceasta are atâta nevoie și va asigura pentru persoanele prejudiciate obiectivitate, non-discriminare, eficiență, corectitudine în costuri și, nu în ultimul rând, poate descuraja semnificativ activitatea intermediarilor interesați să rețină sume importante din despăgubirile morale acordate persoanelor prejudiciate.
– introducerea unui preț de referință orientativ pentru evaluarea despăgubirii, atât în ceea ce privește partea de reparații, cât și de rent-a-car, măsură inclusă în proiectul de Ordonanță de urgență de modificare și completare a Legii 132/2017 privind RCA. Reiterăm faptul că industria de asigurări susține introducerea unui preț de referință pentru reparațiile auto, cu titlu informativ. Acest instrument NU este o co-plată și nu ar impune o plafonare pentru tarifele aferente reparațiilor auto.
La finalul anului 2020, România avea 9,2 milioane vehicule rutiere înmatriculate în circulație, cu 6% mai mult față de anul precedent. Peste 80% dintre autovehiculele care se aflau în circulatie în 2020 aveau o vechime de peste 11 ani, iar aproape un sfert dintre ele erau mai vechi de 20 de ani. Din cele 64.096 vehicule controlate tehnic în trafic în 2020, 35% erau neconforme din punct de vedere al securității rutiere, iar 5% prezentau pericol iminent de accident.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,3% în luna septembrie 2021, de la 5,3% în august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,71%, mărfurile alimentare cu 4,26%, iar serviciile cu 3,75%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform INS, preţurile de consum în luna septembrie 2021 comparativ cu luna august 2021 au crescut cu 0,8%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 5,6%, în timp ce rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 a ajuns la 6,3%.
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2020 – septembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2019 – septembrie 2020) este 3,6%.
De asemenea, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna septembrie 2021 comparativ cu luna august 2021 este 100,83%.
Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 este de 5,2%
Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 5,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2020 – septembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2019 – septembrie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,9%.
Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate în august de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%
„După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia (…) va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%.
Nu este aşa. Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 – 5,5% până la sfârşitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută.
Preţurile vor creşte de acum înainte
Am punctat şi trimestrul III şi trimestru IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că aceşti 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum.
Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârşitul anului următor datorită faptului că dispare şi efectul de bază din in ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%”, a spus Mugur Isărescu. Agerpres
Vin vești proaste de la OMS. România va ajunge în 2 ani jumătate la o acoperire vaccinală de 70%
Grav accident în județul Constanța. Un șofer a rămas încarcerat
Restricţiile antiepidemice, prelungite încă o dată în cel mai mare oraş din Noua Zeelandă
Firmă din Harghita amendată cu 50.000 lei de Garda de Mediu, pentru că exploata ilegal agregate minerale
Majoritatea românilor se informează de la televizor. Aproape jumătate cred că posturile TV sunt expuse dezinformării
Copil lovit în cap de un profesor, la școală. Poliția Vaslui a deschis dosar penal
Cum omoară pandemia turismul: cei care aveau de gând să vină în România au anunțat că renunță
VIRAL în Craiova. Cum a fost filmat un șofer cu decapotabila
