Connect with us

ECONOMIE

Șomajul în rândul tinerilor de sub 24 de ani depășește 16%. Este de cinci ori mai mare decât rata șomajului

Publicat

oameni

În luna august 2019, rata şomajului a coborât la 3,8% în august, nivel la care fusese și în urmă cu două luni, potrivit datelor transmise luni de Statistică. Potrivit INS, numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) din luna august a anului 2019 a fost de 343.000 persoane, cei mai mulți fiind bărbați. Din păcate, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) rămâne la peste 16%, după ce din septembrie 2018 coborâse sub acest prag.

Dintre tinerii care nu‐și mai continuă studiile, majoritatea (61,3%) nu au resurse și nu cred că pot îmbina studiile cu munca, aceștia spunând că au trebuit/au vrut să muncească, să se întrețină invocând motive economice (nu au avut resurse, bani), aproape un sfert (23,4%) au picat examenele, iar 5,9% spun că le este suficientă atâta școală, se arată într-un studiu complex privind tranziția adolescenților români de la școală la muncă.

Potrivit INS, dintre cei care își continuă educația majoritatea sunt studenți și aproximativ 60% vor să urmeze un master în străinătate. Jumătate dintre tineri au experiență în muncă, un sfert lucrând și în prezent, chiar dacă nu au o experiență într‐un domeniu legat de specializarea urmată sau într‐un loc de muncă care să‐i ajute în realizarea planurilor de carieră. S‐au angajat fie printr‐un interviu/concurs, prin recomandarea din partea unei cunoștințe/prieteni, puțin peste 10% dintre ei fiind ajutați chiar de părinți să‐și găsească un loc de muncă.

De altfel cei mai mulți sunt sprijiniți de părinți, nu neapărat financiar, pentru a se descurca în viața de zi cu zi. Majoritatea au lucrat/lucrează pentru a câștiga bani și 20% pentru a câștiga experiență. Majoritatea nu muncesc pentru că spun ei, studiază (deci vor să se dedice studiului, nu văd cum ar face față și pregătirii educaționale și muncii). Pe locul doi se situează lipsa de experiență și a tinereții pe care o invoca angajatorii.

Un procent semnificativ spun că ei sau familia lor nu dorește ca ei să muncească, iar alții nu sunt interesați de locurile de muncă pentru că nu găsesc în domeniul în care ei se specializează sau că nu i‐a ajutat nimeni să găsească un loc de muncă.

Câștigurile absolvenților de facultate le depășesc cu 66,5% pe cele ale elevilor care au terminat ciclul superior al liceului, respectiv cu 67,0% în cazul utilizării datelor ABF (Ancheta Bugetelor de Familie). Aceasta înseamnă că un an în plus de școală crește veniturile salariale cu 8,5%. În medie, o persoană cu studii superioare se poate aștepta să câștige de 1,36 ori mai mult decât o persoană cu studii medii, care la rândul său poate câștiga de 1,17 ori mai mult decât o persoană fără studii medii.

„Beneficiile” studiilor superioare cresc odată cu vârsta, în timp ce beneficiile studiilor medii rămân constante la nivelul tuturor grupelor de vârstă. Și totuși parcurgerea unei experiențe educaționale într‐o universitate nu asigură neapărat și succesul inserției pe piața muncii. Universitățile nu oferă studenților cunoștințe și competențe tehnice sau specifice profesiilor la nivelul cerut pe piața muncii.

Tinerii spun că sistemul de învățământ superior este insuficient adaptat la nevoile dinamice ale pieții muncii deoarece curricula este mai mult teoretică, făcându‐i să se simtă nepregătiți și lipsiți de abilitățile practice necesare pe piața muncii, majoritatea absolvenților apreciază ca necesară dezvoltarea competențelor profesionale prin educație și formare continuă și după finalizarea programului de studii.

Deși stagiile de practică sunt obligatorii procentul studenților care spun că le‐a fost de ajutor un astfel de stagiu este destul de mic.

Prima prioritate a tinerilor (aproape o treime) în viitorul apropiat, conform datelor din Barometrul de opinie publică de tineret, este găsirea unui loc de muncă mai bun; însă doar 14,0% au ca principal obiectiv să‐și îmbunătățească calificarea profesională.

Tinerii din România au acces mai târziu și în măsură mai mică la piața muncii iar veniturile obținute sunt mai scăzute. Astfel, România are cel mai ridicat nivel de sărăcie a tinerilor între 18–24 care lucrează: 30,7% dintre aceștia erau considerați săraci deși aveau un loc de muncă, în timp ce în UE‐28 valoarea este de 11,2%. Chiar și dacă muncesc tinerii tot sunt expuși riscului de sărăcie, sunt date care arată că unu din zece tineri care lucrează continuă să trăiască în sărăcie, ceea ce ilustrează faptul că și calitatea integrării tinerilor pe piața muncii trebuie să fie îmbunătățită.

O mare parte a șomajului în rândul tinerilor este cronicizat, prelungindu‐se pentru mai mult de 1 an.

43,3% din totalul șomerilor între 15 și 24 de ani sunt șomeri pe termen lung. Un număr considerabil de tineri neocupați, atât din grupa de vârstă 15–24 ani cât și din grupa de vârstă 25–34 ani, au renunțat să mai caute un loc de muncă (fie cred că nu există locuri libere sau nu știu unde să caute, fie nu se simt pregătiți profesional sau cred că nu vor găsi din cauza vârstei, sau au fost descurajați de eșecul la căutările anterioare).

Durata medie de găsire a unui loc de muncă este între 1 și 4 luni în opinia a 5 din 10 tineri, pentru 13,4% dintre tineri această perioadă nu depășește o lună, în timp ce pentru 2 din 10 tineri acest proces se poate întinde pe o perioadă de peste 6 luni.

sursa: hotnews.ro, insse.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Avertisment. Europa s-ar putea confrunta cu o criză a gazelor în iarna 2023-2024

Publicat

aragaz gaz.jpg

Europa va fi nevoită să facă faţă unei crize a aprovizionării cu gaze în următoarele luni, datorită rezervelor considerabile, asta deși continentul s-ar putea confrunta cu o criză energetică mai mare în următoarea iarnă, a avertizat şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), Fatih Birol, transmite AP.

Excluzând evenimentele neprevăzute, „Europa va depăşi această iarnă cu unele dificultăţi economice şi sociale”, în urma rezultatului eforturilor de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti şi a majorării costurilor cu energia, din cauza războiului din Ucraina.

Dar „următoarea iarnă va fi dificilă”, a apreciat directorul general al IEA la o conferinţă organizată la Berlin.

Acesta susţine că livrările de gaze ruseşti către Europa ar putea fi oprite complet anul viitor, în timp ce cererea din China pentru gaze naturale lichefiate (GNL) pare să se redreseze, în urma revenirii economiei după pandemie.

IEA previzionează că noile capacităţi de gaze care vor fi disponibile în 2023 se vor situa la cel mai redus nivel din ultimele două decenii.

„Acesta este motivul pentru care Europa trebuie să se pregătească acum pentru anul viitor”, a declarat Birol, adăugând că solidaritatea în rândul statelor europene reprezintă cheia.

Avertisment. Rusia se poate aştepta să simtă unele efecte costisitoare ale opririi achiziţiilor de energie

Şeful IEA consideră că Rusia se poate aştepta să simtă unele efecte costisitoare ale opririi achiziţiilor de energie de către cumpărătorii din Europa, în urma invadării Ucrainei.

Înainte de război, Rusia livra 75% din gaze şi 55% din petrolul de care avea nevoie Europa, de aceea Moscova este nevoită să găsească acum alte pieţe pentru exporturile sale de energie, a explicat Birol.

Acesta crede că „Rusia va pierde bătălia cu energia”, iar calculele IEA arată că până în 2030 Moscova va pierde venituri de aproximativ 1.000 miliarde de dolari din cauza războiului declanşat în Ucraina.

Deşi criza din energie afectează sever statele în curs de dezvoltare, şeful IEA susţine că le va ajuta să accelereze tranziţia la soluţii alternative pentru combustibilii fosili, dar va fi necesară majorarea investiţiilor. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Cine sunt cei care vor beneficia de ajutor

Publicat

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat sâmbătă că va oferi, în anul 2023, românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin în valoare de 1.400 de lei, pentru plata facturilor la energie.

Potrivit unui comunicat al MIPE, sprijinul acordat populației vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie va fi în valoare nominală de 1.400 lei, poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe, astfel:

-700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
-700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, publicat în consultare pe site-ul MIPE, vor beneficia de această măsură pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

De asemenea, vor mai beneficia persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social.

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Ce susține MIPE

MIPE anunță că, pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzire, au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei.

„Lista cu cei care vor beneficia de acest sprijin va fi întocmită de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar sprijinul va fi acordat sub forma unui voucher tipărit și distribuit de către Compania Națională „Poșta Română”, fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României, prin care se conferă titularului dreptul de a beneficia de sprijin pentru compensarea prețului la energie, indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Beneficiarii ajutorului vor putea plăti cu cardul de energie, prin serviciul de mandat poștal asigurat de CN Poșta Română SA, datorii curente și/sau restante către furnizorii de energie”, se arată în comunicat.

De asemenea, MIPE anunță că, tot din fonduri europene, va continua să finanțeze și măsura de acordare a voucherelor sociale pentru achiziția de alimente și mese calde în valoare de 250 lei, o dată la două luni, pe întreg anul 2023

„Este un moment în care România, ca și multe alte state europene, se confruntă în cu provocări acute, cu multiple crize care se suprapun. Tocmai de aceea este vital să venim în sprijinul persoanelor vulnerabile, pentru ca toți românii să treacă cu bine peste acestă perioadă.

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Aproximativ 3.000 de lei pe fiecare beneficiar

Sunt aproximativ 3.000 de lei pe care fiecare beneficiar îi va primi cu siguranță anul viitor, din fonduri europene, într-un efort al Guvernului de a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

Această iniţiativă este cea mai importantă de acest gen derulată până acum în țara noastră, cu un impact deosebit la nivelul grupurilor vulnerabile, măsurile luate contribuind in mod real si direct la creșterea calității vieții lor și la diminuarea considerabilă a riscului de excluziune socială, prin asigurarea capacitatii gospodăriilor de a‑și asigura nevoile imediate”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Conform comunicatului MIPE, în această perioadă, prețul final pentru consumatorii casnici a crescut cu peste 600% la energia electrică și cu peste 535% la gazele naturale. În cazul energiei termice în sistem centralizat, tarifele au ajuns la peste 400 lei/Gcal.

În aceste condiții, peste 30% din bugetul unei gospodării cu un venit mediu de 2.000 lei/membru/lună se alocă pentru achitarea facturilor la energie.

Concomitent, din cauza creșterii prețurilor la energie s‑au majorat și prețurile bunurilor de consum, iar peste 50% din bugetul unei astfel de familii este alocat pentru asigurarea hranei.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

Noua lege a Registrului Comerţului: Înmatricularea societăţilor se va putea face prin proceduri exclusiv electronice

Publicat

contabilitate

Înmatricularea societăţilor va fi posibilă şi prin proceduri exclusiv electronice, conform noii legi a Registrului Comerţului, care a intrat joi în vigoare, informează un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), transmis AGERPRES.

„Cea mai importantă modificare a noii legi a Registrului Comerţului se referă la faptul că înmatricularea societăţilor va fi posibilă şi prin proceduri exclusiv electronice. Dacă până acum, documentaţia de înfiinţare se putea depune online, certificatul de înregistrare însă se emitea numai în format tipărit. Noua lege şi, implicit, noua procedură vor permite emiterea certificatului de înregistrare direct în format electronic, astfel că aceasta se va putea derula şi online”, se menţionează în comunicat.

Noua lege a Registrului Comerţului. Ce modificări aduce noul act normativ

Noul act normativ – Legea nr. 265/2022 – aduce modificări esenţiale atât infrastructurii Registrului comerţului şi regimului publicităţii comercianţilor şi a activităţilor lor esenţiale, cât şi unor legi esenţiale pentru economia şi societatea românească, cum este de exemplu Legea societăţilor.

„CCIR este întemeietorul registrului comerţului, instituţie care a plecat de la zero, după evenimentele din 1989. La momentul respectiv, nou înfiinţatele camere de comerţ au primit o lege şi atât. Nu s-a primit absolut nimic şi practic totul a fost clădit de la zero cu aportul agenţilor economici care începeau să se înfiinţeze după Revoluţie. (…) de câţiva ani sesizăm discrepanţe între cei care depun bilanţul la Fisc şi cei care figurează ca fiind înregistraţi şi în funcţiune la Registrul Comerţului.

Adică avem 1.106.206 milioane firme, dintre care au depus bilanţul numai 802.243. Aproape jumătate, care nu se regăsesc nicăieri, ca fiind în realitate active. Sper ca acest lucru să se reglementeze prin digitalizarea administrativă, să vedem bazele de date ale Fiscului şi Ministerului Justiţiei corelate astfel încât să aibă o marjă de eroare de doar câteva mii de firme, dar nu cifre de această dimensiune”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban.

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea a susţinut că prin noua lege se înlocuieşte judecătorul delegat la Registrul Comerţului cu registratorul comercial. Totodată, s-a operat o distincţie majoră cu privire la competenţa judecării plângerii împotriva deciziilor registratorul comercial: la comercianţii persoane fizice plângerile depuse de aceştia se judecă la judecătorii, iar plângerile depuse de persoanele juridice se judecă la tribunal.

„Tot aşa, căile de atac se mută la tribunal, respectiv la curtea de apel. Sunt multe lucruri care sunt de criticat în această lege, care conţine ciudăţenii care compun un puzzle ce nu e bine asamblat. De exemplu, la constituirea electronică a SRL-urilor, se renunţă la probarea capitalului subscris şi la dovada deţinerii actelor privitoare la titlurile de proprietate, comparativ cu legea spălării banilor unde este nevoie de această probă”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea.

CCIR şi SCA Piperea şi Asociaţii au organizat joi conferinţa „Noua lege a Registrului Comerţului”.

Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Reabilitat acum 15 ani, podul Grant intră din nou în lucrări

Publicat

pod

Podul Grant intră în reabilitare și consolidare, anunță primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Podul, finalizat în 1982, a mai fost reabilitat în urmă cu 15 ani. Lucrările vor viza, printre altele, structura de rezistență, reabilitarea liniei de tramvai și a căii rutiere.

„Procedura pentru reluarea lucrărilor de reabilitare și consolidare a Podului Grant a fost lansată în SEAP de Administrația Străzilor București (ASB). Invit operatorii economici interesați să depună oferte până pe 3 ianuarie 2023”, transmite Nicușor Dan.

El precizează că lucrările vor fi demarate anul viitor, după realizarea proiectului tehnic.

„Finalizarea acestui proiect reprezintă o prioritate pentru Municipalitate în condiţiile în care obiectivul a fost finalizat în anul 1982 şi reabilitat în urmă cu 15 ani. Lucrările ce urmează a fi executate vizează structura de rezistență a pasajului, reabilitarea liniei de tramvai, a căii rutiere, dar și refacerea celor 6 bretele și a trotuarului pietonal. Valoarea estimată a lucrărilor este de 57.820.005,09 lei, iar durata de execuţie este de 24 de luni”, încheie edilul. Mediafax

Citește mai departe