Parlamentul Slovaciei a aprobat vineri prelungirea stării de urgenţă în contextul pandemiei de coronavirus, informează dpa.

După o dezbatere în plen ce s-a desfăşurat cu intermitenţe începând de miercuri, o largă majoritate a parlamentarilor a votat în favoarea moţiunii guvernului de prelungire a stării de urgenţă.

Starea de urgenţă, care a fost declarată la 1 octombrie şi de atunci a fost prelungită de mai multe ori în Slovacia, va fi valabilă acum până pe 19 martie.

Alături de alte prevederi, starea de urgenţă permite recrutarea şi transferul forţat al lucrătorilor din sistemul sanitar, precum şi interzicerea reuniunilor.

O interdicţie de circulaţie este în vigoare de la începutul anului, însă aceasta este dificil de controlat din cauza caracterului confuz al excepţiilor.

Potrivit autorităţilor slovace în domeniul sănătăţii, Slovacia a înregistrat de la începutul pandemiei 303.420 de contaminări şi aproape 7.000 de decese cauzate de COVID-19. Ţara central-europeană are aproximativ 5,5 milioane de locuitori.

Potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), numărul de noi contaminări la 100.000 de locuitori este în Slovacia de 526 în ultimele 14 zile, mai mare de patru ori decât în Germania.

Cu 239,3 decese de COVID-19 la un milion de locuitori în ultimele 14 zile, Slovacia se află în prezent pe primul loc la acest capitol între ţările Europei. AGERPRES

Producătorul Alrosa, aflat sub controlul statului rus, va oferi spre vânzare un rar diamant brut de 242 de carate – una dintre cele mai mari pietre preţioase pe care le-a extras în acest secol – la o licitaţie din Dubai, la 22 martie, a anunţat vineri compania, relatează Reuters.

Diamantul clar are dimensiunea unui ou mic.

Alrosa, cel mai mare producător de diamante brute din lume, concurează cu compania anglo-americană De Beers.

“Diamante brute, ce pot permite tăierea unui diamant şlefuit mai mare de 100 de carate, sunt extrem de rare în natură. Chiar şi mai rar sunt oferite astfel de pietre preţioase la licitaţie”, a declarat Evgeny Agureev, director de vânzari în cadrul Alrosa, citat într-un comunicat.

Alrosa a oferit ultima dată un diamant brut de o asemenea dimensiune la o licitaţie deschisă origanizată în urmă cu cinci ani.

Legea rusă prevede că producătorul minier trebuie mai întâi să ofere diamantele sale brute mai mari de 50 de carate depozitului de metale şi pietre preţioase Gokhran.

Diamantul a fost reţinut până în prezent pentru a marca licitaţia internaţională Alrosa cu numărul 100.

Licitaţia va începe de la preţul de 2 milioane de dolari. AGERPRES

Foto:Tatyana Makeyeva / REUTERS

Grupul chinez Huawei intenţionează să producă vehicule electrice sub propriul brand şi ar putea lansa unele modele anul acesta, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

În 2019, Huawei a devenit o victimă a tensiunilor comerciale dintre SUA şi China, după ce Casa Albă a declarat producătorul chinez de echipamente de telecomunicaţii drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi ulterior i-a impus mai multe sancţiuni comerciale. Aceste sancţiuni i-au afectat creşterea şi au forţat Huawei să îşi vândă marca de telefoane low-cost Honor.

Huawei Technologies Co Ltd este în negocieri cu firma chineză de stat Changan Automobile şi alte companii auto pentru a utiliza fabricile lor în vederea producerii de vehicule electrice. De asemenea, Huawei discută cu BluePark New Energy Technology, sprijinit de grupul chinez BAIC, fabricarea de modele electrice, susţin mai multe surse.

Planul ar reprezenta o schimbare majoră a direcţiei pentru Huawei, după ce vânzările sale de smartphone-uri au scăzut cu 41% în trimestrul patru din 2020, în urma sancţiunilor impuse de autorităţile SUA. În topul principalilor producători de telefoane mobile inteligente, Huawei este acum pe locul cinci, în urma rivalilor chinezi Xiaomi şi Oppo.

Pentru prima dată din 2013, Huawei nu se mai află printre primii patru producători globali de smartphone-uri, conform datelor firmei de cercetare de piaţă Gartner.

Pe ansamblul anului trecut, Huawei s-a situat pe locul trei în topul principalilor producători de telefoane mobile inteligente, în urma Apple şi Samsung.

Vineri, un purtător de cuvânt al Huawei a dezminţit planurile companiei de a proiecta sau produce vehicule electrice sub propriul brand.

Alte surse au declarat că Richard Yu, directorul diviziei de consum a Huawei, care a ajutat compania să devină unul din cei mai mari producători globali de smartphone-uri, se va concentra pe vehiculele electrice, destinate pieţei de masă.

De ani de zile Huawei dezvoltă o gamă largă de tehnologii pentru vehiculele electrice şi a format parteneriate cu producători auto ca Daimler AG, General Motors şi SAIC pentru dezvoltarea în comun de tehnologii auto smart. Din 2018 Huawei a accelerat angajările de ingineri specializaţi în tehnologii auto.

Vânzările de automobile electrice şi hibride în China, cea mai mare piaţă auto din lume, au crescut anul trecut cu 11%, la 1,37 milioane de unităţi, iar pentru acest an Asociaţia Producătorilor Auto din China (CAAM) se aşteaptă la livrări de 1,80 milioane de unităţi. AGERPRES

Autorităţile sanitare canadiene au anunţat vineri că au autorizat al treilea vaccin împotriva COVID-19, cel al gigantului farmaceutic AstraZeneca, informează AFP.

Canada, care a autorizat deja serurile Pfizer/BioNTech şi Moderna, a comandat 20 de milioane de doze din vaccinul produs de AstraZeneca.

“O veste excelentă! Autoritatea în domeniul sănătăţii a Canadei a autorizat vaccinul AstraZeneca. Prin urmare, el este sigur, eficient şi gata să fie utilizat!”, şi-a exprimat satisfacţia Pablo Rodriguez, liderul guvernului în Camera Comunelor, pe Twitter.

Mai devreme luna aceasta, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că acest vaccin poate fi administrat persoanelor de peste 65 de ani şi utilizat chiar şi într-o ţară în care circulă variante mutante de coronavirus.

Acest vaccin cu vector viral, dezvoltat de Universitatea Oxford din Regatul Unit şi gigantul farmaceutic AstraZeneca, s-a confruntat cu mici probleme în ultimele săptămâni, eficienţa lui nefiind considerată suficient de concludentă în cazul persoanelor cu vârste peste 65 de ani şi în ţările în care circulă variante mutante.

Vaccinurile de la Pfizer/BioNTech şi de la Moderna se bazează pe tehnologia ARN mesager şi prezintă o rată de eficacitate mai mare de 90%, comparativ cu 60% pentru AstraZeneca. Însă, acesta din urmă are avantajul enorm că poate fi stocat cu ajutorul mijloacelor de refrigerare clasice. El este deja utilizat pe plan internaţional, începând cu Regatul Unit din luna decembrie, dar şi în Uniunea Europeană.

De asemenea, Canada trebuie să primească 1,9 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca până la sfârşitul lui iunie prin intermediul mecanismului COVAX al ONU, menit să ajute ţările sărace să-şi vaccineze populaţiile împotriva COVID-19.

Canada, ţară cu circa 38 de milioane de locuitori, a comandat sau rezervat peste 400 de milioane de doze de vaccin de la şapte grupuri farmaceutice.

La fel ca numeroase alte ţări, Canada s-a confruntat cu întârzieri în ceea ce priveşte livrările de doze de vaccin Pfizer/BioNTech şi Moderna, importate din Europa.

Vineri, Canada înregistra peste 858.000 de cazuri de contaminări şi 21.865 de decese cauzate de noul tip de coronavirus de la începutul pandemiei. AGERPRES