ECONOMIE
Sondaj: Aproximativ jumătate dintre investitorii români sunt îngrijorați de perspectivele economice în următoarele trei luni
Potrivit sondajului trimestrial eToro Retail Investors Beat, făcut public joi, aproape jumătate dintre investitorii români (47%) se simt îngrijorați în privința perspectivelor de recesiune ale economiei locale și globale pentru următoarele trei luni.
În ordinea ponderii, cea mai mare îngrijorare a respondenţilor din România, pentru următorul trimestru, este posibila recesiune a economiei locale (31%), urmată de starea economiei globale (16%), ratele ridicate ale dobânzilor (11%) şi inflaţia (9%).
Inflaţia anuală în România a ajuns la 10,3%, o decelerare anticipată de investitorii care s-au declarat mai puţin îngrijoraţi de aceasta, notează sursa citată.
Conform raportului, 75% dintre investitorii români au menţionat că nu au încredere în economia românească, însă un procent similar se declară încrezători în ceea ce priveşte siguranţa locului de muncă, în timp ce 65% sunt optimişti privind veniturile şi standardul de viaţă, în scădere de la peste trei sferturi la sfârşitul lunii martie 2023.
În ceea ce priveşte portofoliile, opt din zece investitori rămân încrezători în investiţiile lor, iar 9% au afirmat că şi-au redus portofoliile în ultimele trei luni. Totodată, peste jumătate au menţinut aceeaşi sumă, în timp ce mai mult de o treime (36%) şi-au mărit investiţiile.
„Pentru restul anului 2023, în ciuda creşterii preţurilor acţiunilor şi a indicelui S&P 500 care semnalează începutul unei pieţe bull, doar 33% dintre investitori au declarat că în acest an îşi vor creşte portofoliile prin cumpărarea mai multor active, în timp ce 8% spun că le vor diminua prin vânzarea de active iar 52% îşi vor menţine portofoliul la aceeaşi valoare”, se menţionează în documentul citat.
Sondaj: Aproximativ jumătate dintre investitorii români sunt îngrijorați de perspectivele economice în următoarele trei luni. Retail Investor Beat s-a bazat pe un sondaj realizat în rândul a 10.000 de investitori individuali
Sondajul eToro Retail Investor Beat evidenţiază faptul că 55% dintre investitorii individuali români subliniază că scopul investiţiilor lor este acela de a-şi suplimenta veniturile, în timp ce 49% investesc pentru a obţine independenţa financiară, iar 48% doresc ca investiţiile să le ofere siguranţă pe termen lung.
În plus, pentru 22% investiţiile sunt destinate suplimentării pensiei, alţi 11% investesc pentru a se putea pensiona mai devreme şi doar 3% alocă buget pentru a se distra.
În acelaşi timp, pentru mai mult de jumătate dintre investitori este prea devreme pentru a spune dacă sunt pe drumul cel bun pentru a-şi atinge obiectivele, dar pentru aproape 40% aceasta este o certitudine.
Retail Investor Beat s-a bazat pe un sondaj realizat în rândul a 10.000 de investitori individuali din 13 ţări şi trei continente, în perioada 2- 14 iunie 2023, efectuat de compania de cercetare Opinium.
eToro este o platformă socială de tranzacţionare şi investiţii unde se pot tranzacţiona, se poate face schimb de cunoştinţe despre investiţii. În prezent, platforma are peste 32 de milioane de utilizatori înregistraţi din mai mult de o sută de ţări. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
PASTORALA de Paști a mitropolitului Clujului, IPS Andrei Andreicuț
Sâmbăta Mare. Ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paşte 2024. Semnificații religioase, obiceiuri, tradiții, superstiții
Ziua naţională a inimii, 4 mai. Bolile cardiovasculare, principala problemă de sănătate
RADARE în weekendul de Paște, în ALBA: locații în care Poliția monitorizează traficul rutier. Atenționări pentru șoferi
Încep lucrările pe încă un lot al căii ferate Cluj-Oradea. A fost emisă autorizația de construire
VIDEO: Tocănița de intestine de miel, rețetă veche de câteva sute de ani, prezentată de bucătarul Călin Horvath
FOTO. Frumoasa fiică a unui lider PSD Cluj, Miss Tourism World 2024 România
