Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a anunţat joi că acoperirea vaccinală la nivel naţional este de aproape 25% din populaţia eligibilă.

Potrivit medicului militar, cea mai mare rată de acoperire vaccinală se înregistrează în Bucureşti – aproape 45% din populaţia eligibilă – şi Cluj – cu peste 41%.

“Este important să creştem numărul de cabinete de medicină de familie în care se vaccinează. Sunt, în momentul de faţă, peste 2.360 de cabinete de medicină de familie care au activitate de vaccinare, cele mai mult primind vaccin de la compania Johnson & Johnson şi s-au administrat până la acest moment peste 167.000 de doze de vaccin în cabinetele de medicină de familie. (…)

Municipiul București, cea mai mare rată de acoperire vaccinală

Municipiul Bucureşti are cea mai mare rată de acoperire vaccinală. Ne apropiem de 45% din populaţia eligibilă, urmat de Cluj, cu peste 41% rată de acoperire vaccinală din populaţia eligibilă şi vorbim de o rată de acoperire vaccinală la nivel naţional de aproape 25% din populaţia eligibilă”, a spus Valeriu Gheorghiţă la conferinţa online “Pandemia COVID-19: Vaccinuri. Vaccinare”, organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a arătat că vaccinarea reprezintă soluţia la “îndemână” până la o eventuală apariţie a unui tratament “care să îşi facă efectul”.

“Vaccinarea este soluția”

“Virusul va rămâne cu noi. Vaccinarea este soluţia la îndeamnă până la o eventuală apariţie a unui tratament care să îşi facă într-un fel sau altul efectul. (…)

Vaccinarea cu AstraZeneca, din cauza unor percepţii care au evoluat negativ, a ajuns să scadă. (…) Raportarea la corpul medical este principalul element la care trebuie să ne gândim în perioada următoare. (…)

Dacă vorbim de auditoriu – în România ştim că a fost întotdeauna o oarecare percepţie mai slabă faţă de media europeană cu privire la vaccinare. Avem câteva zone unde vaccinarea nu era la cotele cele mai ridicate.

Vorbim de etapele pre-COVID-19. (…) Faptul că a fost o acţiune şi o campanie de vaccinare sprijinită de toate autorităţile şi de mediul privat în egală măsură şi-a spus cuvântul”, a spus medicul.

AGERPRES

Compania Pfizer a anunțat că medicamentul său pentru artrita reumatoidă, Xeljanz, a redus decesul sau insuficienţa respiratorie la pacienţii spitalizaţi cu pneumonie Covid-19 din Brazilia.

Pfizer a spus că incidenţa decesului sau a insuficienţei respiratorii a fost de 18,1% la pacienţii trataţi cu acest medicament, comparativ cu 29% la ceilalţi. Efecte adverse grave au apărut la 20 de pacienţi trataţi cu medicament, potrivit Reuters.

Xeljanz, care aparţine unei clase de medicamente numite inhibitori JAK şi tratează, de asemenea, colita ulcerativă a bolii autoimune, nu a fost aprobat pentru utilizare în nicio ţară pentru tratamentul Covid-19 până în prezent.

Pfizer şi partenerul german BioNTech au creat unul dintre cele trei vaccinuri anti-Covid-19, aprobate şi folosite în prezent.

Rezultatele studiului, care a testat medicamentul în cazul a 289 de pacienţi adulţi spitalizaţi cu boli respiratorii cauzate de coronavirus, au fost publicate în New England Journal of Medicine.

sursa: mediafax.ro

Oraşul Umea din Suedia şi oraşul Tampere din Finlanda au cel mai curat aer din Europa, potrivit unui clasament recent al agenţiei de mediu a Uniunii Europene (EEA), transmite dpa.

Particulele fine, poluantul cu cel mai mare impact asupra sănătăţii în ceea ce priveşte moartea prematură şi îmbolnăvirile au fost, de asemenea, scăzute în aerul din Funchal (Madeira), Tallinn (capitala Estoniei) şi oraşul norvegian Bergen, conform sursei citate.

Lista calităţii aerului s-a bazat pe o evaluare a datelor din peste 320 de oraşe din Europa, publicată joi de EEA.

Dintre acestea, 127 de oraşe s-au dovedit a avea o bună calitate a aerului, în timp ce 123 au avut o poluare moderată şi 73 au fost clasificate ca având o calitate slabă sau foarte slabă.

Majoritatea oraşelor situate în partea inferioară a clasamentului se află în Polonia şi în nordul Italiei.

Agenţia europeană de mediu a evaluat poluarea cu particulele în suspensie PM2.5 în 323 de oraşe din 26 de ţări ale UE, dar şi din Islanda, Norvegia şi Elveţia.

Clasamentul a acoperit ultimii doi ani şi nu a inclus toate oraşele europene, omisiuni cauzate de lipsa unor date comparabile. AGERPRES

Sursa foto: (c) Clean Air Institute/facebook

Transportatorii de marfă din mai multe centre economice ale României vor circula, vineri, cu viteză redusă pe cele mai importante artere de trafic din ţară, aceasta fiind o formă de protest faţă de ceea ce ei numesc “hărţuirea” autorităţilor fiscale.

“După ce a fost lăsată pe cont propriu de ani de zile şi a dus greul economiei pe timpul pandemiei, industria transporturilor este hărţuită de autorităţile de control fiscale, care au decis reîncadrarea diurnelor acordate şoferilor ca venituri de natură salarială şi impozitarea acestora cu impozit pe venit şi contribuţii sociale.

Controalele se efectuează, în cele mai multe cazuri, pe ultimii cinci ani, astfel că valoarea deciziilor de impunere rezultate se ridică la câteva milioane de euro la firmele cu parcuri în jur de 100 de camioane, depăşind cu mult cifra de afaceri pe 2-3 ani a acestor firme.

Cu alte cuvinte, vorbim de sume imense, pe care în majoritatea cazurilor firmele sancţionate nu au fonduri din care să le achite”, se arată într-un comunicat al asociaţiilor patronale din sector.

Eliminarea tratamentului fiscal discriminatoriu

O altă revendicare o reprezintă eliminarea tratamentului fiscal discriminatoriu de care beneficiază angajaţii la stat faţă de privaţi. Este vorba de prevederile HG 714/2018, care oferă bugetarilor posibilitatea de a deconta, fără documente justificative, 230 de lei pe noapte pentru cheltuieli de cazare.

Vinietă pe kilometru

Transportatorii de marfă sunt preocupaţi şi de intenţia actualului ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, de a introduce vinieta pe kilometru, după principiul “poluatorul plăteşte”, promovată intens de Comisia Europeană de ani de zile, dar neintrodusă în practică de nicio ţară europeană, ca urmare a taxelor de drum care ar creşte exponenţial pentru transportatorii de mărfuri, subliniază comunicatul citat.

Potrivit transportatorilor, aceste creşteri s-ar reflecta în preţurile produselor la raft.

Penalizări suplimentare pentru firmele românești

“În timp ce alte state est-europene caută soluţii să menţină competitivitatea propriilor companii de transport pe piaţa comunitară, competitivitate redusă prin reglementările protecţioniste impuse de vest-europeni prin Pachetul Mobilitate, care va intra în vigoare complet în februarie 2022, Guvernul României se gândeşte să penalizeze suplimentar firmele româneşti prin supraimpozitare şi suprataxare.

Firmele de transport internaţional contribuie masiv la reducerea deficitului balanţei comerciale a României, care în 2020 a ajuns la peste 16 miliarde de euro.

Astfel, pare de neînţeles hotărârea cu care instituţiile statului român acţionează în direcţia punerii pe butuci a unui segment economic care angajează aproape 400.000 de oameni direct şi indirect.

Transportatorii români solicită Guvernului, aşadar, să fie consultaţi înainte de introducerea de noi reglementări care le vizează activitatea, aşa cum se cuvine unui sector economic care contribuie cu peste 7% la PIB-ul României”, se mai arată în comunicat.

În acest context, asociaţiile APTE2002, Apulum Alba Iulia, ATM Bucovina, ARTRI, COTAR, FORT şi UNTRR organizează joi o conferinţă de presă în cadrul căreia piaţa de transport anunţă începerea unor acţiuni de protest.

AGERPRES