ECONOMIE
Sondaj: Peste un sfert dintre angajaţi şi-ar schimba locul de muncă pentru bonusuri mai consistente
Conform rezultatelor unui sondaj de specialitate, 28% dintre angajații români ar fi dispuși să își schimbe locul de muncă în favoarea unuia care oferă un salariu atractiv și beneficii extra-salariale competitive. În același timp, aproape jumătate (48%) dintre respondenți nu ar fi dispuși să accepte un salariu mai mic în schimbul unui post cu un impact social mai mare.
În acest sens, sondajul realizat de Undelucram şi Sodexo Benefits and Rewards Services arată că 77% dintre cei chestionaţi se gândesc şi la impactul pe care îl au din rolurile lor în societate, iar 43% consideră că implicarea în societate este echivalentă cu impactul direct al muncii pe care o fac.
Totodată, 7% dintre angajaţi subliniază că ar vrea să devină antreprenori, iar aproximativ 24% au ales actualul loc de muncă datorită pachetului salarial, 17% au fost motivaţi de perspectivele de promovare şi dezvoltare profesională, 16% au apreciat flexibilitatea programului şi tot 16% posibilitatea de a lucra online.
De asemenea, 11% dintre respondenţi şi-au ales locul de muncă pentru domeniul în care activează compania, iar acelaşi procent pentru impactul pe care îl are jobul actual. În plus, aproape 10% dintre angajaţi şi-au ales locul de muncă în funcţie de brandul companiei, în timp ce 8% în raport de manageri şi de colegi.
Potrivit sursei citate, circa 28% dintre respondenţi şi-ar schimba actualul loc de muncă dacă ar primi o ofertă care poate include beneficii extra-salariale (card de masă, vouchere cadou/de vacanţă sau asigurări).
Sondaj: Peste un sfert dintre angajaţi şi-ar schimba locul de muncă pentru bonusuri mai consistente. Pachetul salarial este principalul aspect care îi determină pe 19% dintre angajaţii români să rămână la un loc de muncă
În acelaşi timp, 22% dintre salariaţi ar face acest lucru pentru oportunităţi mai bune de promovare sau dezvoltare profesională, iar aproximativ 13% şi-ar schimba locul de muncă pentru unul care oferă mai multă flexibilitate sau unul care are însemnătate pentru ei şi un impact benefic asupra societăţii.
O pondere mai mică, de 7%, dintre angajaţi ar vrea un alt loc de muncă din cauza volumului foarte mare de muncă şi pentru a nu mai lucra peste program, iar 6% şi-ar dori să aibă un alt manager.
Pachetul salarial este principalul aspect care îi determină pe 19% dintre angajaţii români să rămână la un loc de muncă, în timp ce 18% sunt motivaţi de faptul că au un loc de muncă stabil.
Pe de altă parte, 17% rămân la acelaşi loc de muncă datorită echipei cu care lucrează, iar 16% apreciază faptul că au un echilibru între carieră şi timpul liber.
În jur de 11% dintre angajaţi rămân la actualul loc de muncă pentru recunoaşterea pe care o primesc din partea echipei, 9% pentru impactul pe care munca lor îl are în societate, 8% pentru perspectivele de dezvoltare profesională şi tot 8% pentru proiectele în care sunt implicaţi.
Sondaj: Peste un sfert dintre angajaţi şi-ar schimba locul de muncă pentru bonusuri mai consistente. 23% dintre angajaţi simt că se implică în societate atunci când donează bani sau alte produse
Pentru 43% din totalul celor chestionaţi, implicarea în societate înseamnă să simtă că munca lor are un impact pozitiv în comunitatea din care fac parte.
Pe acest principiu, 23% dintre angajaţi simt că se implică în societate atunci când donează bani sau alte produse către persoane sau asociaţii, în timp ce 13% susţin că aduc o contribuţie în momentul în care fac voluntariat.
Dacă ar fi să aleagă strict între pachetul salarial şi impactul muncii lor în societate, 18% dintre cei intervievaţi ar alege un loc de muncă în funcţie de impactul avut.
Pe de altă parte, aproape jumătate (48%) dintre angajaţi nu ar accepta un salariu mai mic pentru un loc de muncă cu impact social mai mare.
Sondaj: Peste un sfert dintre angajaţi şi-ar schimba locul de muncă pentru bonusuri mai consistente. La sondaj au participat 2.186 de respondenţi
La sondajul realizat în luna mai a acestui an, au participat 2.186 de respondenţi, care sunt angajaţi în domenii precum: IT, retail, financiar-bancar, Business Process Outsourcing & servicii, telecomunicaţii, producţie bunuri de consum, servicii de sănătate, producţie industrială, HoRe-Ca, producţie-transport hidrocarburi/energie, servicii ştiinţifice/tehnice, construcţii/imobiliare, media & cultură.
Undelucram.ro face parte din reţeaua de platforme Wherewework, care are cea mai mare comunitate online a angajaţilor din România şi una dintre cele mai importante din zona Europa Centrală şi de Est, cu 1,5 milioane de angajaţi pe platformă la nivel regional.
Sodexo România este liderul pieţei locale de beneficii extra-salariale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii angajaţilor şi face parte din Grupul Sodexo, lider mondial în domeniul serviciilor de calitate a vieţii. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Tarife ANCPI 2024: Cât costă o intabulare, o copie de carte funciară și ce servicii sunt gratuite. Noutăți în lege
FOTO. Emil Boc, la deschiderea Jocurilor Olimpice, la invitația primarului Parisului, Anne Hidalgo
FOTO-VIDEO: Festivalul Internațional de Folclor la Aiud. Parada portului popular, pe străzi din oraș. Tradiții pline de culoare
FOTO: ISU Alba, locul I la proba de ștafetă, la etapa zonală a concursurilor serviciilor profestioniste pentru situații de urgență
FOTO. Clujeancă de la colegiul ”Emil Racoviță”, medalie de BRONZ la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Fete din Olanda
Zile libere 2024: când este următoarea minivacanță pentru români. Câte zile libere mai sunt până în anul 2025
Evenimente de weekend în Alba: Sărbătoarea Muzicii la Alba Iulia, folclor la Aiud și Abrud, spectacole de reenactment la Cugir
