EDUCATIE
Sondaj: Schimbările din noul an școlar dau peste cap planurile și bugetul părinților

Schimbările din noul an școlar dau peste cap planurile și bugetul părinților, arată un sondaj realizat de BestJobs. Mulți și-au modificat concediul, sunt mai atenți la cheltuieli și chiar fac împrumuturi pentru a fi gata de școală.
Noul an școlar, care începe cu aproximativ 10 zile mai devreme decât anul trecut, vine cu multe modificări pentru elevi, cadre didactice și părinți. Astfel, mai mult de jumătate dintre angajații care au copii spun că schimbările la nivelul structurii anului școlar le-au influențat planurile pentru finalul verii și pentru pregătirile de școală, potrivit celui mai recent sondaj BestJobs.
20% dintre angajații care sunt părinți spun că au fost nevoiți să își mute perioada de concedii, iar alți 17% și-au scurtat vacanța programată.
În același timp, cei mai mulți își regândesc bugetul pentru începerea școlii, în contextul inflației care erodează puterea de cumpărare, iar 7% spun că vor avea nevoie de un împrumut până primesc salariul, pentru a face față cheltuielilor necesare anul acesta mai devreme decât era prevăzut în bugetul familiei.
Sondaj: Schimbările din noul an școlar dau peste cap planurile și bugetul părinților: Care sunt veștile bune odată cu noua structură
Odată cu noua structură, anul școlar vine și cu vești bune din perspectiva modificărilor la nivel de organizare și programă. Astfel, 23% dintre părinți se bucură că dispare presiunea tezelor intersemestriale, alți 25% sunt încântați de stabilirea unui plan individualizat de învățare, iar 40% dintre părinți apreciază introducerea Săptămânii Verzi care să dezvolte interesul copiilor pentru natură și grija privind schimbările climatice.
Cu toate acestea, noile modificări nu mulțumesc toți părinții.
Peste 30% dintre ei se arată îngrijorați de faptul că elevii sunt în continuare supuși la schimbări, după ce în ultimii doi ani de școală nu s-a reușit menținerea unui ritm stabil și previzibil de învățare.
Totodată, părinții iau în calcul și impactul noilor modificări asupra programului lor la job, pe care vor fi nevoiți să îl adapteze în funcție de vacanțele copiilor (28%).
Alți 23% sunt de părere că aceste noutăți vor crea confuzii în rândul cadrelor didactice și de asemenea în rândul copiilor și părinților.
În plus, 40% dintre părinți se tem în continuare de riscurile de infectare cu Sars-Cov 2, iar 81% dintre ei se declară pregătiți pentru eventualitatea în care cursurile ar trece din nou în online în contextul unei incidențe crescute.
Sondaj: Schimbările din noul an școlar dau peste cap planurile și bugetul părinților: Ce probleme apar pentru părinți
„Odată cu începerea școlii, se pune din nou problema flexibilității la job și vine iarăși rândul angajaților să își negocieze programul.
Atât cei care au copii, pe care trebuie să îi lase sau să îi ia de la grădiniță sau școală, dar și cei care vor să evite traficul în orele de vârf se simt acum motivați să ceară mai multă flexibilitate în program sau în modul de lucru și tendința se îndreaptă din nou către un program remote sau hibrid cu mai multe zile remote”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.
Pe lângă toate aceste schimbări, inflația este cea care le dă părinților cele mai mari bătăi de cap.
Pentru a face față creșterii prețurilor, aceștia iau în calcul să cumpere mai puține rechizite (40%), să recondiționeze și să folosească din rechizitele de anul trecut (25%) sau să aleagă produse mai ieftine (25%). Doar 10% au spus că nu vor recurge la nicio măsură de reducere a efectelor inflației.
Chiar dacă introducerea uniformelor școlare în vestimentația elevilor nu este una dintre modificările noului an școlar, la nivel ipotetic, 65% dintre părinți ar fi de acord cu această regulă.
Sondaj: Schimbările din noul an școlar dau peste cap planurile și bugetul părinților: Care sunt motivele
Printre motivele lor se numără reducerea diferențelor financiare între copii (45%), faptul că elevii se pot concentra asupra învățării și mai puțin asupra vestimentației (37%), reducerea costurilor cu hainele pentru școală (13%).
Dintre cei care s-ar opune uniformei școlare, 25% consideră că reprezintă o idee învechită, care nu mai e valabilă pentru această generație de elevi, iar 12% au spus că o astfel de măsură ar limita creativitatea vestimentară a copiilor.
81% dintre părinți au făcut deja parțial sau chiar integral cumpărăturile pentru începerea școlii, în timp ce 19% așteaptă să vadă ce nevoi sunt comunicate de către cadrele didactice.
Aproape 40% dintre părinți se așteaptă ca bugetul total pentru rechizitele din acest an școlar să fie mai mai mare decât anul trecut.
64% speră însă că se vor putea încadra într-un buget de până în 500 de lei pentru toate cumpărăturile necesare copilului, în timp ce 36% se așteaptă la un cost total cuprins între 500 și 1.000 de lei.
Sondajul a fost efectuat în perioada 5 – 26 august pe un eșantion de 982 utilizatori de internet din România.
(sursa: Mediafax)
ACTUALITATE
Aproape 1,9 milioane de copii care merg la grădiniță sau școală vor primi fructe, legume, produse lactate şi de panificaţie

Aproximativ 1,9 milioane de copii care merg la grădiniţă sau la şcoală vor primi în anul şcolar 2024 – 2025 fructe, legume, produse lactate şi de panificaţie proaspete, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
„Guvernul a luat astăzi mai multe decizii luate care pregătesc viitorul an şcolar. Aproape 1,9 milioane de copii care merg la grădiniţă sau la şcoală vor primi în continuare fructe, legume, produse lactate şi de panificaţie proaspete.
Continuă astfel programul pentru şcoli al României de care au beneficiat aproximativ 1,8 milioane de copii în cursul anului precedent, iar acest program continuă şi se extinde. Bugetul total al programului depăşeşte 760 de milioane de lei din care peste 86 de milioane reprezintă ajutorul financiar alocat de către Uniunea Europeană”, a spus Mihai Constantin într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Acesta a adăugat că, săptămânal, copiii din grădiniţe şi şcoli până în clasa a opta inclusiv vor primi câte două porţii de fructe şi legume, trei porţii de lapte sau lactate, două porţii de produse lactate şi cinci produse de panificaţie.
„În plus, ei vor fi şi învăţaţi de ce este important să mâncăm sănătos prin acţiuni educative despre nutriţie incluse în acest program. Programul este finanţat de către Ministerul Agriculturii, dar derularea sa efectivă cade în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi în responsabilitatea directorilor grădiniţelor şi şcolilor care răspund de buna desfăşurare a acestui program”, a menţionat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
susa: Agerpres

Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, elevii din București vor intra în vacanță vineri, după încheierea cursurilor, și se vor întoarce la școală luni, 26 februarie.
Aceasta este vacanţa de o săptămână care se poate lua la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti în perioada 12 februarie – 3 martie.
Următoarele vacanţe sunt programate astfel:
* de sâmbătă, 27 aprilie, până marţi, 7 mai;
* de sâmbătă, 22 iunie, până duminică, 8 septembrie.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până pe 26 aprilie 2024, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.
Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Prin excepţie, se stabilesc următoarele: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.
Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie 2024. Agerpres

Pentru admiterea din acest an, Universitatea din București pune la dispoziție peste 21.000 de locuri, distribuite astfel: 11.200 pentru programele de licență, 8.986 pentru programele de masterat, 111 pentru programele de masterat didactic și 839 pentru programele de doctorat.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior transmis vineri AGERPRES, concursul admitere sesiunea iulie 2024 la facultăţile Universităţii Bucureşti se desfăşoară pentru programele de licenţă, masterat şi doctorat, în perioada 1 – 26 iulie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 31 iulie.
Pentru sesiunea de toamnă, facultăţile Universităţii din Bucureşti fac înscrieri pe locurile rămase neocupate în perioada 2 – 16 septembrie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 21 septembrie.
„Pentru admiterea 2024, majoritatea facultăţilor Universităţii din Bucureşti vor oferi viitorilor studenţi, masteranzi şi doctoranzi un proces online de înscriere şi admitere, precum şi posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere.
De asemenea, unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti vor organiza şi o sesiune online de preînscriere, oferind candidaţilor posibilitatea de a-şi manifesta interesul pentru facultăţile respective şi de a fi la curent cu ultimele noutăţi cu privire la procesul de admitere”, informează sursa citată.
Universitatea din București are astăzi 19 facultăţi
Universitatea din Bucureşti organizează în acest an, atât pentru programele de studii universitare de licenţă, cât şi pentru programe de studii universitare de masterat, o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaţionali şi sportivii medaliaţi la competiţii europene şi mondiale pentru sporturile olimpice şi şah şi la jocurile olimpice şi paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toţi candidaţii.
În perioada imediat următoare vor fi publicate pe www.unibuc.ro şi pe admitere.unibuc.ro atât oferta anuală de şcolarizare şi regulamentul de admitere, cât şi detaliile cu privire la calendarul acestei sesiuni speciale de admitere.
Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar astăzi are 19 facultăţi care oferă 95 de programe de licenţă, 223 de programe de masterat, 23 de şcoli doctorale pe domenii specifice şi o şcoală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre şi nouă staţiuni de cercetare. Agerpres
EDUCATIE
Timiş: Numărul studenţilor care vor să devină ingineri a scăzut cu 15 % în ultimul deceniu, potrivit rectorului UPT

Vineri, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan, a subliniat că în ultimii zece ani, la nivel național, interesul pentru cariera de inginer a înregistrat o scădere de aproape 15%, în ciuda cererii semnificative de pe piața muncii.
Un raport privind starea învăţământului superior din România, realizat de Ministerul Educaţiei, arată că la facultăţile de inginerie erau anul trecut înscrişi 75.331 de studenţi.
În 2014 erau cu 11.000 mai mulţi.
Deşi universităţile tehnice au reuşit să menţină în general cifrele de şcolarizare, universităţile generaliste care aveau şi specializări de inginerie au fost nevoite să reducă numărul de locuri pentru a creşte specializările considerate mai uşoare, arată un comunicat al UPT, remis AGERPRES.
Rectorul UPT, Florin Drăgan, consideră că este nevoie de o mai bună promovare a unor materii precum Matematică sau Fizică în licee. De asemenea, pentru a le face mai atractive profesorii trebuie să adopte metode interactive de predare.
„Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie.
Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţi de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste.
Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste care aveau şi facultăţi de inginerie au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei.
În perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar
În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar.
Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susţine rectorul Florin Drăgan, citat în comunicatul menţionat.
Raportul Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România.
În raport se poate observa o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de „tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor” (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie.
De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.
Conform sursei citate, multe companii multinaţionale nu mai fac în România doar producţie, ci acum au şi departamente cercetare, ceea ce a determinat o creştere a nevoii de ingineri pe piaţa muncii în ultimii ani.
De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.
Declarațiile rectorului Florin Drăgan
„Atât timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă.
În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România.
Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti.
Practic din acel moment problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă.
De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete.
Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii”, a mai evidenţiat rectorul Florin Drăgan. Agerpres