Connect with us

EVENIMENT

Spitalul din Alba, printre puţinele în care se realizează intervenţii de protezare totală a umărului

Publicat



interventie

Opt intervenţii chirurgicale de protezare totală a umărului, cu rezultate foarte bune, au fost efectuate anul trecut şi în ianuarie 2020 la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Alba Iulia, “printre puţinele” din România în care se realizează astfel de operaţii, potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES.

“În România, există puţine spitale – între care se numără şi SJU Alba Iulia – în care se efectuează artroplastii totale de umăr. Anul trecut şi în ianuarie 2020 au fost efectuate 8 intervenţii chirurgicale de protezare totală a umărului, cu rezultate foarte bune”, menţionează comunicatul citat.

În urma investiţiilor efectuate aici şi a cursurilor de specializare urmate în străinătate de medici, Secţia de Ortopedie-Traumatologie a spitalului din Alba Iulia a devenit “un puternic centru ortopedic”, cu peste 1.500 de intervenţii chirurgicale efectuate în anul 2019, la pacienţi din mai multe judeţe ale ţării.

O treime din totalul intervenţiilor chirurgicale efectuate în cadrul secţiei sunt artroplastiile – montarea de proteze de şold, genunchi sau umăr, operaţii de revizie şi intervenţii pentru fracturi periprotetice, cu ajutorul cărora pacienţilor le-a fost redată mobilitatea articulaţiilor.

Chirurgia artroscopică, tehnică revoluţionară minim invazivă, folosită pentru a trata şi examina leziunile din interiorul articulaţiilor, este abordată la spitalul din Alba Iulia din 2018.

“În urmă cu 2 ani, ca urmare a unei finanţări de la Consiliul Judeţean Alba, în subordinea căruia se află spitalul, a fost achiziţionat un artroscop ultraperformant, cu care au fost tratate artroscopic leziuni degenerative sau traumatisme. Pacienţii s-au prezentat la spital cu luxaţii recidivante de umăr, instabilitate de genunchi, ligamentoplastii, menisc, leziuni de cartilaj etc. În total în 2019, au fost efectuate peste 120 de operaţii artroscopice, la umăr şi genunchi”, se precizează în comunicat.

De menţionat că blocul operator al secţiei a fost dotat cu aparatură modernă, între care un aparat Roentgen (Rx) mobil, lămpi sciatice performante, mese de operaţie multifuncţionale, care se pot modifica pentru fiecare operaţie. De asemenea, blocul operator dispune de cele mai noi tipuri de materiale de osteosinteză – tije centromedulare blocate din titan, tije gama, plăci blocate etc. pentru fiecare os şi pentru fiecare fractură). “Spre exemplu, anul precedent, au fost efectuate peste 500 de intervenţii chirurgicale sub control Rx-TV (aparat Roentgen), cu focar închis, minim invazive”, arată sursa citată.

Astfel de intervenţii nu ar fi fost posibile “dacă medicii secţiei nu ar fi urmat numeroase cursuri de artroscopie şi artroplastie, la clinici din ţară şi străinătate”. Astăzi, în cadrul secţiei se pot rezolva peste 95% dintre cazurile patologiei osteoarticulare.

Şi Programul Naţional de Ortopedie, de unde se obţin fondurile pentru proteze de şold, genunchi sau umăr, funcţionează “foarte eficient şi transparent” la SJU Alba Iulia. “Astfel, fondurile alocate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate pentru acest program aproape s-au dublat în 2019 faţă de anul precedent, ceea ce a dus la creşterea numărului de artroplastii şi, automat, la reducerea timpului de aşteptare a pacientului”, se precizează în comunicat.

Secţia de Ortopedie şi Traumatologie dispune de 15 saloane, cu 35 de paturi. Aceasta urmează să beneficieze de reparaţii capitale, mai transmite Biroul de Presă al SJU Alba Iulia. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

DATE OFICIALE: 3.950 de cazuri COVID-19 confirmate în România și 106 decese, în ultimele 24 de ore. Situația pe județe

Publicat

Potrivit datelor oficiale furnizate de Grupul de Comunicare Strategică, până marți, 2 martie 2021, pe teritoriul României, au fost confirmate 808.040 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

744.040 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.950 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Nr. crt.

Județ

Număr de cazuri confirmate(total)

Număr de cazuri nou confirmate

Incidența înregistrată la 14 zile

1.

Alba

15655

76

2,38

2.

Arad

17442

61

1,72

3.

Argeș

21233

45

0,81

4.

Bacău

20466

52

1,27

5.

Bihor

21474

74

1,19

6.

Bistrița-Năsăud

8868

60

1,01

7.

Botoșani

11040

45

1,23

8.

Brașov

32439

179

2,94

9.

Brăila

9853

22

0,81

10.

Buzău

9611

27

0,70

11.

Caraș-Severin

8379

18

1,00

12.

Călărași

7660

17

0,71

13.

Cluj

40554

187

3,20

14.

Constanța

32396

188

1,67

15.

Covasna

5980

28

0,83

16.

Dâmbovița

17957

73

1,42

17.

Dolj

19725

57

1,74

18.

Galați

20539

84

1,29

19.

Giurgiu

7908

24

1,22

20.

Gorj

6993

81

1,83

21.

Harghita

6272

20

0,72

22.

Hunedoara

15916

126

2,52

23.

Ialomița

8277

33

1,02

24.

Iași

33828

91

1,23

25.

Ilfov

31645

111

3,01

26.

Maramureș

17105

122

3,07

27.

Mehedinți

6095

26

0,99

28.

Mureș

18017

21

0,96

29.

Neamț

14098

56

1,16

30.

Olt

11440

28

0,78

31.

Prahova

27395

43

0,72

32.

Satu Mare

9958

88

1,90

33.

Sălaj

8088

40

1,99

34.

Sibiu

20178

73

1,84

35.

Suceava

21123

87

1,17

36.

Teleorman

9957

58

1,21

37.

Timiș

39579

209

5,02

38.

Tulcea

6458

16

0,79

39.

Vaslui

13077

53

0,98

40.

Vâlcea

12012

49

1,50

41.

Vrancea

8316

27

0,78

42.

Mun. București

130175

454

2,56

43.

Cazuri noi nealocate pe județe

2859*

721

TOTAL

808.040

3.950

*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 952 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

 Nr. Crt.

JUDEȚ

Probe pozitive la retestare

1

ALBA

34

2

ARAD

20

3

ARGEŞ

21

4

BACĂU

13

5

BIHOR

11

6

BISTRIŢA-NĂSĂUD

5

7

BOTOŞANI

12

8

BRĂILA

4

9

BRAŞOV

40

10

BUZĂU

4

11

CĂLĂRAŞI

6

12

CARAŞ-SEVERIN

2

13

CLUJ

38

14

CONSTANŢA

110

15

COVASNA

13

16

DÂMBOVIŢA

10

17

DOLJ

8

18

GALAŢI

46

19

GIURGIU

8

20

GORJ

50

21

HARGHITA

5

22

HUNEDOARA

48

23

IALOMIŢA

6

24

IAŞI

50

25

ILFOV

20

26

MARAMUREŞ

12

27

MEHEDINŢI

28

MUNICIPIUL BUCUREŞTI

83

29

MUREŞ

9

30

NEAMŢ

22

31

OLT

31

32

PRAHOVA

12

33

SĂLAJ

16

34

SATU MARE

27

35

SIBIU

14

36

SUCEAVA

25

37

TELEORMAN

18

38

TIMIŞ

59

39

TULCEA

4

40

VÂLCEA

14

41

VASLUI

9

42

VRANCEA

13

TOTAL

952

Până astăzi, 20.509 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 01.03.2021 (10:00) – 02.03.2021 (10:00) au fost raportate 106 decese (62 bărbați și 44 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea și Vaslui.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 27 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 29 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 32 decese la categoria de peste 80 de ani.

105 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.536. Dintre acestea, 1.044 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.052.659 de teste RT-PCR și 315.789 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 23.392 de teste RT-PCR (15.539 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.853 la cerere) și 10.152 de teste rapide antigenice.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 4 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 2 martie a.c.

Pe teritoriul României, 42.716 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.347 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 49.375 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 131 de persoane.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Ioana Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare, în dosarul privind campania electorală

Publicat

Fiica președintelui Traian Băsescu, Ioana, a fost condamnată, marți, de magistrați Curții de Apel Bcuurești la 5 ani de închisoare, în dosarul privind campania electorală din 2009.

Ioana Băsescu a fost condamnată la 3 ani pentru instigare la delapidare, la încă 3 ani pentru instigare la spălare de bani. Contopind pedepsele, fiica președintelui a fost condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul privind campania electorală din 2009.

Citește și Elena Udrea, condamnată la 8 ani de închisoare cu EXECUTARE în dosarul privind campania din 2009

Decizia în cazul fiicei președintelui, la fel ca și cea în cazul Elenei Udrea, care a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare, este în primă instanță, aceasta putând fi atacată cu apel.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

Elena Udrea, condamnată la 8 ani de închisoare cu EXECUTARE în dosarul privind campania din 2009

Publicat

Elena Udrea a fost condamnată, marți, la 8 ani de închisoare cu executare în dosarul privind campania din 2009. Urmează ca instanța să se pronunțe și în cazul Ioanei Băsescu. Dan Andronic a fost achitat.

Curtea de Apel Bcuurești a contopit pedepsele în cazul Elenei Udrea, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani, sporită la 8 ani.

Urmează ca instanța să se pronunțe și în cazul fiicei președintelui, Ioana Băsescu.

Dan Andronic a fost achitat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

Vreme deosebit de schimbătoare în martie. Zilele reci şi umede vor alterna cu cele calde şi însorite. PROGNOZA METEO LUNARĂ

Publicat

primavara

Prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite, însă temperatura medie lunară va înregistra un salt evident faţă de luna februarie, potrivit caracterizării climatice a lunii martie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

“Această alternanţă se produce din cauza modificărilor ce survin în circulaţia aerului deasupra sud-estului Europei şi de asemenea din cauza retragerii dorsalei anticiclonului est-european spre răsărit, ceea ce favorizează pătrunderea aerului mai cald şi mai umed (venit dinspre bazinul Mediteranei sau dinspre Atlantic) în zona ţării noastre. Ca o consecinţă a acestor schimbări în distribuţia centrilor barici de pe continentul european, temperatura medie lunară înregistrează un salt evident faţă de luna februarie. Excepţie fac unele zone restrânse din depresiunile intramontane, aflate în estul Transilvaniei, unde mediile de temperatură se menţin scăzute, ajungând până la minus un grad Celsius”, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii martie are valori pozitive pe cea mai mare parte din suprafaţa ţării, fiind mai ridicate în Câmpia Română, Dobrogea şi Câmpia de Vest, între 4 şi 6 grade Celsius, şi mai reduse în Moldova, precum şi în interiorul arcului carpatic, respectiv între 2 şi 4 grade Celsius.

Pe suprafeţe reduse din vestul Banatului şi din sudul şi vestul Olteniei se vor înregistra valorile termice cele mai ridicate din ţară, de peste 6 grade Celsius. De la poalele munţilor, unde valorile se menţin în jur de zero grade, temperatura scade constant, ajungând să aibă valori cuprinse între minus 8 şi minus 6 grade Celsius, în masivele înalte din Carpaţii Meridionali şi Orientali.

Potrivit datelor ANM, temperatura maximă absolută a lunii martie în România este 32,8 grade Celsius, consemnată la Odobeşti, în 30 martie 1952.

“De altfel, sfârşitul lunii martie 1952 a fost foarte cald, în aceeaşi zi de 30 martie, înregistrându-se maxime absolute pe ţară de peste 25 de grade Celsius (31,2 grade la Medgidia; 30,6 grade la Sibiu; 30,5 grade la Griviţa; 30,4 grade la Constanţa; 30,1 grade la Cernavodă şi 29,9 grade Celsius la Focşani şi Boiţa)”, notează ANM.

În Capitală, maxima absolută este de 29 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa, în data de 30 martie 1947. În aceeaşi zi, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret s-au înregistrat 28,8 grade Celsius.

Meteorologii precizează că au existat şi ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime, la fel de neobişnuite pentru luna martie, majoritatea peste 22-24 grade Celsius, respectiv în 2019, 2001, 1994, 1991, 1990, 1977 şi 1975.

Temperatura minimă absolută a lunii martie, în România, este minus 33 de grade Celsius şi a fost înregistrată în 11 martie 2005, la staţia meteorologică Obârşia Lotrului. Tot în anul 2005, mai ales în zilele de 1 şi 2 martie, s-au înregistrat temperaturi minime absolute ale lunii martie, majoritatea sub minus 18 grade Celsius, la 24 staţii meteorologice (minus 31,7 grade Celsius la Bâlea Lac, minus 27,6 grade Celsius la Stâna de Vale, minus 26,6 grade la Sf. Gheorghe Munte).

De asemenea, temperaturi extreme foarte scăzute s-au mai înregistrat şi în alţi ani, cum ar fi în 1987, 1985 sau 1952. Anul 1987 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 95, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, cu precădere în perioada 3-5 martie, valorile fiind sub minus 15 grade Celsius (-30 grade Celsius la Poiana Stampei, minus 29,6 grade Celsius la Vf. Omu).

La Bucureşti, minima absolută a lunii martie este minus 21,7 grade Celsius, înregistrată pe data de 1 martie 2018, la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa. În aceeaşi zi a fost înregistrată şi minima absolută la Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Filaret, minus 19,7 grade Celsius, respectiv minus 15,9 grade Celsius.

“Este de remarcat că începutul lunii martie 2018, mai ales ziua de 1 martie 2018, a fost deosebit de geroasă, în această zi înregistrându-se temperaturi minime absolute pentru martie, la 10 staţii meteorologice, majoritatea situate în jumătatea de sud a ţării”, arată ANM.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, datele înregistrate în perioada 1961 – 2019 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna martie sunt, în general, mai abundente decât în lunile de iarnă. Acestea cresc semnificativ de la est şi sud-est către vest şi nord-vest, dar şi cu altitudinea.

Astfel, în cea mai mare parte a Dobrogei, Bărăganului, Moldovei, dar şi în zone din interiorul arcului carpatic, cantităţile de precipitaţii sunt reduse, mai mici de 30 mm. Cele mai mici valori, sub 10 mm, se înregistrează în estul Deltei Dunării.

Cantităţi de precipitaţii de peste 20 mm se întâlnesc în sudul şi vestul ţării, în Transilvania şi vestul Moldovei. În Oltenia precum şi în zona de dealuri şi în cea subcarpatică, acestea ating 50 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii, medii multianuale, de peste 75 mm, se înregistrează în nordul Carpaţilor Orientali, precum şi în masivele montane din Carpaţii Meridionali şi Occidentali.

Potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din martie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 375,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1988. La Bucureşti, cantitatea lunară de precipitaţii, maximă absolută este de 127,9 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1984. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa, 113,1 mm. Menţionăm şi câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna martie, multe
dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor respective: 2013, 2006, 1993, 1988, 1984, 1962.

De asemenea, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii, căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România este de 96,9 mm şi a fost înregistrată la Predeal, în data de 23 martie 2007. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de 57 mm, consemnată în 12 martie 1973, la Bucureşti – Băneasa. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate