Comisia Europeană şi-a reiterat marţi recomandarea ca trei state membre ale UE – Croaţia, Bulgaria şi România – să fie admise în Spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022, publicat marţi pe site-ul Executivului UE.

Este prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spaţiul Schengen adoptată anul trecut.

Documentul reiterează ”importanţa finalizării spaţiului Schengen şi invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile. Acelaşi lucru este valabil în cazul Ciprului odată ce această ţară finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen”.

Raportul privind starea spaţiului Schengen va constitui baza pentru discuţiile dintre deputaţii Parlamentului European şi miniştrii afacerilor interne care vor avea loc cu ocazia Forumului Schengen din 2 iunie şi a viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Comisia Europeană cere din nou admiterea Croaţiei, României şi Bulgariei în Spațiul Schengen: Ce stabilește raportul

Raportul stabileşte o listă de acţiuni prioritare pentru perioada 2022-2023 care urmează să fie abordate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, cum ar fi punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice şi a noului cadru de interoperabilitate pentru gestionarea frontierelor; valorificarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră; asigurarea efectuării de verificări sistematice la frontierele externe în cazul tuturor călătorilor; asigurarea faptului că Frontex îşi atinge întregul potenţial al mandatului său; eliminarea tuturor controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne şi adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne este o realizare istorică a integrării europene. De la crearea sa, în 1985, spaţiul Schengen a adus o schimbare în viaţa de zi cu zi a milioane de oameni. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen şi lucrează în altul. Oamenii şi-au organizat viaţa în funcţie de libertăţile oferite de spaţiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul. Agerpres

Procuratura Anticorupție a făcut publice marți mai multe detalii despre perchezițiile efectuate în dosarul fostului președinte Igor Dodon. Procurorii au anunțat că în urma descinderilor au fost reținute două persoane, printre care și fostul președinte, potrivit Moldpres.

Procurorul-șef interimar al Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov, a spus, în cadrul unui briefing, că de dimineață oamenii legii au făcut percheziții în 10 imobile și trei automobile, unde au depistat sume impunătoare de bani în lei și valută străină, contracte și recipise, dar și mai multe bunuri de lux care au fost ridicate pentru verificări.

Potrivit sursei citate, unul din cei doi reținuți a fost depistat chiar în timp ce încerca să înghită un document.

Procuratura Anticorupție din Republica Moldova, detalii despre reținerea fostului președinte Igor Dodon: Ce susțin procurorii

De asemenea, procurorii susțin că mai multe bunuri dobândite ilegal au fost ascunse, iar în una dintre locații într-un plic cu simbolul unui partid politic, au fost depistați 17 mii de euro, 1000 de dolari, dar și 600 mii de lei.

Printre probele ridicate de oamenii legii se numără și mai multe foi turistice achiziționate în valută rusească.

Perchezițiile au fost efectuate în cadrul dosarului penal pornit pe numele lui Igor Dodon, în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.324 (coruperea pasivă) art.181/2 (acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală), art.337 (trădare de patrie) și art.330/2 (îmbogățire ilicită).

(sursa: Mediafax)

sursa foto: Facebook / Igor Dodon 

Secţia pentru judecători a CSM a transmis, marţi, că afirmaţia ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, în sensul că deciziile definitive ale instanţelor de judecată subminează munca poliţiştilor este „inacceptabilă” şi „reprezintă o imixtiune nepermisă în actul de justiţie”.

„Secţia pentru judecători îşi exprimă îngrijorarea şi dezacordul profund faţă de poziţia publică exprimată de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, în sensul că deciziile definitive ale instanţelor de judecată subminează munca poliţiştilor. Critica hotărârilor judecătoreşti de o asemenea manieră din partea unui înalt oficial al statului român este, fără îndoială, inacceptabilă şi nesocoteşte principiul separaţiei puterilor în stat”, se arată într-un comunicat al Secţiei transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, poziţia publică menţionată exprimă o lipsă de încredere nejustificată în ceea ce priveşte modul în care puterea judecătorească îşi exercită competenţele prevăzute de Constituţie şi de lege şi „reprezintă o imixtiune nepermisă în actul de justiţie, prin ignorarea completă a împrejurării că soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti au la bază probatoriul administrat în cauză şi sunt rezultatul procesului deliberativ, inerent actului de judecată, care nu poate fi decât atributul exclusiv al judecătorului”.

În egală măsură, spun judecătorii din CSM, o astfel de poziţie ignoră şi cadrul normativ în vigoare referitor la atribuţiile organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare, ale căror acte sunt, în conformitate cu legea, supuse controlului judecătoresc.

„În acest context, abordările de natura celei în discuţie nu pot fi acceptate, cu atât mai mult cu cât acestea emană de la ministrul Afacerilor Interne, care are îndatorirea de a veghea la respectarea legii, inclusiv din perspectiva exercitării atribuţiilor care revin organelor de poliţie”, se menţionează în comunicat.

Secţia pentru judecători, reiterând apelul la echilibru în declaraţiile publice, subliniază că nu va abdica de la susţinerea necondiţionată a independenţei justiţiei, ca valoare fundamentală a statului de drept. Agerpres

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani a făcut plăţi de peste 1,3 milioane de lei către persoanele fizice şi cele juridice care au cerut decontarea hranei şi cazării oferite, în lunile martie şi aprilie, refugiaţilor din Ucraina, potrivit unor date transmise, marţi, de ISU.

Situaţia centralizată de ISU arată că, din suma totală de 1.338.953 lei, 795.960 lei au reprezentat plăţi către persoane fizice, în timp ce 642.993 lei au însemnat deconturile persoanelor juridice.

„Pentru martie şi aprilie, 85 de persoane fizice care au găzduit 404 cetăţeni ucraineni au încasat 661.380 lei, dintre care 484.100 lei pentru cazare pentru lunile martie şi aprilie şi 177.280 pentru hrană în aprilie”, precizează ISU.

Potrivit OUG nr. 15/2022, statul acordă 20 de lei pe zi pentru hrană şi 50 de lei pe zi pentru cazare, în cazul fiecărei persoane din Ucraina care a fugit din calea războiului.

Cererile se depun în primele trei zile lucrătoare ale fiecărei luni, pentru luna precedentă. Agerpres