Connect with us

ECONOMIE

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Cine sunt cei care vor beneficia de ajutor

Publicat

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat sâmbătă că va oferi, în anul 2023, românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin în valoare de 1.400 de lei, pentru plata facturilor la energie.

Potrivit unui comunicat al MIPE, sprijinul acordat populației vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie va fi în valoare nominală de 1.400 lei, poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe, astfel:

-700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
-700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, publicat în consultare pe site-ul MIPE, vor beneficia de această măsură pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

De asemenea, vor mai beneficia persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social.

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Ce susține MIPE

MIPE anunță că, pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzire, au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei.

„Lista cu cei care vor beneficia de acest sprijin va fi întocmită de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar sprijinul va fi acordat sub forma unui voucher tipărit și distribuit de către Compania Națională „Poșta Română”, fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României, prin care se conferă titularului dreptul de a beneficia de sprijin pentru compensarea prețului la energie, indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Beneficiarii ajutorului vor putea plăti cu cardul de energie, prin serviciul de mandat poștal asigurat de CN Poșta Română SA, datorii curente și/sau restante către furnizorii de energie”, se arată în comunicat.

De asemenea, MIPE anunță că, tot din fonduri europene, va continua să finanțeze și măsura de acordare a voucherelor sociale pentru achiziția de alimente și mese calde în valoare de 250 lei, o dată la două luni, pe întreg anul 2023

„Este un moment în care România, ca și multe alte state europene, se confruntă în cu provocări acute, cu multiple crize care se suprapun. Tocmai de aceea este vital să venim în sprijinul persoanelor vulnerabile, pentru ca toți românii să treacă cu bine peste acestă perioadă.

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Aproximativ 3.000 de lei pe fiecare beneficiar

Sunt aproximativ 3.000 de lei pe care fiecare beneficiar îi va primi cu siguranță anul viitor, din fonduri europene, într-un efort al Guvernului de a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

Această iniţiativă este cea mai importantă de acest gen derulată până acum în țara noastră, cu un impact deosebit la nivelul grupurilor vulnerabile, măsurile luate contribuind in mod real si direct la creșterea calității vieții lor și la diminuarea considerabilă a riscului de excluziune socială, prin asigurarea capacitatii gospodăriilor de a‑și asigura nevoile imediate”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Conform comunicatului MIPE, în această perioadă, prețul final pentru consumatorii casnici a crescut cu peste 600% la energia electrică și cu peste 535% la gazele naturale. În cazul energiei termice în sistem centralizat, tarifele au ajuns la peste 400 lei/Gcal.

În aceste condiții, peste 30% din bugetul unei gospodării cu un venit mediu de 2.000 lei/membru/lună se alocă pentru achitarea facturilor la energie.

Concomitent, din cauza creșterii prețurilor la energie s‑au majorat și prețurile bunurilor de consum, iar peste 50% din bugetul unei astfel de familii este alocat pentru asigurarea hranei.

(sursa: Mediafax)

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Duminică dimineaţă, România exporta cam o treime din electricitatea produsă, în special de eoliene

Publicat

duminică dimineaţă, românia exporta cam o treime din electricitatea produsă,


Duminică dimineaţă, România exporta cam o treime din electricitatea produsă, în condiţiile în care energia eoliană şi cea hidro asigurau mai mult de jumătate din producţie.
Citește mai mult pe mediafax.ro

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministrul Energiei, despre embargoul pentru motorina din Rusia: Nu există motive de îngrijorare

Publicat

virgil popescu ministrul energiei
Arhivă foto

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat că duminică a intrat în vigoare un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei care se referă la interdicția importului de produse petroliere, în principal, motorină. Totodată ministrul a declarat că nu există motive de îngrijorare pentru români.

Ministrul Energiei spune că s-a consultat cu marii importatori de carburanți.

„Da, România este o țară care importă motorină. Nu, nu există motive de îngrijorare.

Am purtat discuții cu toți marii importatori de pe piață și concluzia este că fiecare și-a diversificat sursele de aprovizionare, astfel încât să nu existe sincope în aprovizionare.

Veți vedea că, la fel cum am depășit cu bine embargoul asupra țițeiului rusesc care a început pe 5 decembrie 2022, vom depăși cu bine și embargoul asupra motorinei rusești”, a anunțat ministrul Popescu, pe Facebook.

Ministrul Energiei mai spune că România are destule rezerve de gaz pentru a trece iarna.

Ministrul Energiei, despre embargoul pentru motorina din Rusia. România are astăzi în depozite 1.866.300.000 metri cubi de gaze naturale

„În plus, în contextul discuțiilor despre un vârf al temperaturilor reci care va afecta România, vreau să știți că țara noastră nu are nicio problemă în asigurarea cu gaze naturale pentru sezonul rece.

Avem gaze în depozite și vom depăși fără probleme eventualele vârfuri de consum generate de temperaturi negative.

România are astăzi în depozite 1.866.300.000 metri cubi de gaze naturale.

Mai mult cu aproape 780 de milioane de metri cubi de gaze decât aveam în perioada similară a anului trecut.

În plus, față de importurile care se realizează în prezent, mai avem posibilitatea de a importa un volum adițional de 300 de milioane de metri cubi de gaz azer, posibilitate pe care o putem folosi oricând ar fi nevoie”, a precizat Popescu.

Estimarea ministrului este că la finalul iernii, România va mai avea gaze în depozite. Pentru iarna următoare România avea la dispoziție 1 miliard de metri cubi de gaz din Republica Azerbaidjan, potrivit contractului semnat zilele acestea.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

”LISTA RUȘINII”: ANAF a publicat lista cu datornicii care nu și-au plătit obligațiile fiscale în trimestrul patru al anului 2022

Publicat

anaf 590x354

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în trimestrul 4 al anului 2022, conform legislaţiei în vigoare.

”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016, potrivit ZF.

Obligaţiile fiscale pentru trimestrul patru al anului 2022 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2022.

Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării.

Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

Citește mai departe

ECONOMIE

Peste 6.000 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în anul 2022

Publicat

Arhivă foto

Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă a crescut cu 8,22% în anul 2022, față de anul 2021. Astfel că au fost înregistrate 6.649 de insolvenţe, potrivit datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.153, în creştere cu 4,16% faţă de 2021.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor, cu 545 de insolvenţe (plus 20,04%), Cluj – 477 (minus 3,05%), Timiş – 280 (minus 8,50%) şi Ilfov – 276 (plus 56,82%).

Cele mai puţine insolvenţe s-au înregistrat în judeţele Botoşani, respectiv 26, în scădere cu 35% faţă de anul anterior, Harghita – 29 (plus 31,82%), Covasna – 29 (plus 38,1%) şi Gorj – 33 (minus 45,9%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.826 (plus 2,30% comparativ cu 2021), construcţii – 1.284 (plus 22,99%) şi industria prelucrătoare – 848 (plus 13,37%). Agerpres

Citește mai departe