Connect with us

ACTUALITATE

Sprijin financiar de 3.000 euro/hectar, pentru producţia de usturoi. Proiect al Ministerului Agriculturii

Publicat

Autorităţile intenţionează să majoreze la 3.000 de euro/hectar sprijinul financiar acordat pentru susţinerea producţiei de usturoi, în condiţiile în care cuantumul de 1.000 de euro/ha acordat până în prezent reprezintă aproximativ 10% din totalul cheltuielilor, un procent insuficient pentru susţinerea cheltuielilor legate de tehnologiile aplicate în cultivarea usturoiului, se arată într-un proiect de hotărâre publicat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR).

Potrivit proiectului de act normativ, valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor va fi de 13.950 lei/hectar, echivalentul în lei a 3.000 euro/hectar, fără a depăşi valoarea maximă de 15.000 euro/trei exerciţii financiare/beneficiar, prevăzută în Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

“Cultura de usturoi are un potenţial nevalorificat pe deplin în sensul existenţei unor premise care să ofere producătorilor posibilitatea funcţionării în condiţii de piaţă echitabile în context concurenţial. În România, suprafaţa cultivată cu usturoi, în anul 2017, a fost de 9.974 hectare, obţinându-se o producţie de 55.673 tone. Majoritatea suprafeţelor sunt exploatate de către micii fermieri constituiţi în ferme de familie. În perioada 2010-2017, trendul general al producţiei a fost descrescător. În anii 2016 şi 2017 producţia de usturoi a înregistrat un declin. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producţia de usturoi a scăzut cu 11,5 mii tone”, se arată în Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de hotărâre.

Judeţele cu cele mai mari suprafeţe cultivate cu usturoi sunt: Botoşani, Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Suceava, Teleorman şi Timiş. Circa 62% din totalul exploataţiilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0.004 hectar şi un hectar.

În România, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezintă 2,2 kg, respectiv 1,41% din consumul total de legume.

Conform MADR, deficitul de producţie la cultura de usturoi cultivat în câmp este cauzat de costurile mari de producţie, deficitul de sămânţă din soiuri autohtone, lipsa gamei de maşini şi utilaje necesare aplicării tehnologiei precum şi slaba asociere a producătorilor agricoli.

În plus, lipsa spaţiilor destinate condiţionării (sortare, ambalare etc.) şi păstrării corespunzătoare a usturoiului a creat dificultăţi în valorificarea producţiei către piaţă, ceea ce a condus la creşterea importului de usturoi.

“Pentru a se asigura necesarul de consum al populaţiei trebuie menţinute suprafeţele dedicate acestei culturi, motivarea producătorilor existenţi să nu abandoneze această cultură, precum şi încurajarea fermierilor noi să cultive usturoiul în zonele cu tradiţie”, arată iniţiatorii proiectului.

Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108/2019, prin care s-a prevăzut ca sprijin financiar suma de 1.000 de euro/hectar, reprezentând contravaloarea a 4.650 lei/hectar.

După intrarea în vigoare a actului normativ, în program s-au înscris 159 beneficiari, cu o suprafaţă de aproximativ 119 hectar, în condiţiile în care, prin HG 108, se preconiza înscrierea a circa 2.000 de beneficiari cu o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 hectare, constatându-se astfel că scopul actului normativ nu a fost îndeplinit, subliniază sursa citată.

În acest context, producătorii agricoli s-au adresat ministerului pentru găsirea unor soluţii de creştere a valorii sprijinului financiar, reclamând cheltuielile mari privind achiziţia de seminţe, forţă de muncă, input-uri, utilajele agricole folosite etc.

În cadrul întâlnirilor cu cultivatorii de usturoi, la care au participat şi formele asociative reprezentative ale acestora, s-au realizat analize şi calcule privind cheltuielile şi veniturile rezultate din această cultură, reieşind necesitatea unui sprijin mai mare de la bugetul de stat, în sensul creşterii cuantumului de la 1.000 euro/hectar la 3.000 euro/hectar, noul sprijin venind în susţinerea şi menţinerea culturii de usturoi în zonele cu tradiţie, precum şi înfiinţarea de noi suprafeţe.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de maxim 9,3 milioane de lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de maxim două milioane euro, şi se asigură din bugetul pe anul 2019 repartizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La începutul acestei luni, MADR anunţa că producătorii agricoli se mai pot înscrie în programul de susţinere a producţiei de usturoi până la data de 15 mai, inclusiv.

Pentru a accesa acest program, solicitanţii sprijinului trebuie să depună o cerere de înscriere până la data menţionată, urmând ca Direcţiile Agricole Judeţene să verifice existenţa culturii şi să înregistreze cererea în Registrul unic dedicat Programului.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii: să deţină o suprafaţă cultivată cu usturoi de minim 3.000 metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum 3 kilograme de usturoi/10 mp, să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi în anul de cerere şi să facă dovada producţiei realizate, prin documente justificative.

Valorificarea producţiei se face în perioada 1 iulie – 29 noiembrie, inclusiv, a anului de cerere.

Schema de ajutor de minimis se desfăşoară pe o perioadă de 3 ani, respectiv în intervalul 2019 – 2021. AGERPRES

ACTUALITATE

Standarde mai stricte privind emisiile de dioxid de carbon pentru autoturisme și camionete, în Uniunea Europeană

Publicat

noxe

Standarde mai stricte privind emisiile de dioxid de carbon pentru autoturisme și camionete au fost adoptate de Consiliul Uniunii Europene, potrivit Ministerului Transporturilor.

Între 2025 și 2029, atât autoturismele, cât și camionetele vor avea obligația de a emite cu 15% mai puțin CO2. De asemenea, ținta este ca din 2030, autoturismele noi să emită, în medie, cu 37,5% mai puțin dioxid de carbon, iar camionetele cu 31% mai puțin, comparativ cu 2021.

Acestea sunt obiectivele privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE. Eforturile de reducere a emisiilor de CO2 se vor distribui între producători pe baza masei medii a parcului lor de vehicule, se mai arată în comunicat.

sursă: legestart.ro, Alba24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Atentat de Paște în Sri Lanka. Aproape 300 de morți şi 500 de răniţi

Publicat

Aproximativ 290 de persoane au fost ucise şi 500 rănite în atentatele sinucigaşe comise duminică de Paşte în Sri Lanka, potrivit unui nou bilanţ anunţat luni de poliţia locală şi citat de France Presse.

“Bilanţul este de în jur de 290 (de morţi) şi 500 de răniţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei Ruwan Gunasekera. 24 de persoane au fost arestate în legătură cu acest val de atacuri, care nu au fost revendicate în acest stadiu, a adăugat el.

Duminică, în câteva ore, mai multe bombe au provocat moarte şi dezolare în patru hoteluri şi trei biserici, în timpul liturghiei de Paşte, în câteva locuri din insula situată în Asia de Sud, care nu a mai cunoscut o asemenea izbucnire de violenţă de la sfârşitul războiului civil în urmă cu zece ani.

Opt explozii în total au lovit duminică Sri Lanka. Câteva zeci de străini au fost ucişi în această ţară care atrage turiştii cu plajele sale idilice şi natura luxuriantă.

Numărul lor exact “este dificil de determinat. Aproximativ 37 (de străini) au murit, dintre care 11 au fost identificaţi. Unele dintre corpuri sunt mutilate şi greu de identificat”, a declarat pentru AFP un responsabil al Afacerilor Externe.

Poliţia a anunţat luni că o bombă “artizanală” a fost găsită duminică noapte pe un drum ce duce la terminalul principal al aeroportului Colombo şi că a fost dezamorsată cu succes de forţele aeriene srilankeze. Aeroportul rămâne deschis în condiţii de înaltă securitate în urma atentatelor.

Aproximativ 1,2 milioane de catolici trăiesc în Sri Lanka, o ţară de 21 milioane de locuitori, unde creştinii reprezintă 7% din populaţie, în mare parte budistă (70%). Ţara numără de asemenea 12% hinduşi şi 10% musulmani. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Două vagoane de marfă au deraiat, între Moniom-Reşiţa Nord. Circulaţie feroviară oprită

Publicat

tren
arhiva foto

Circulaţia feroviară este oprită luni dimineaţa pe secţia 922 între staţiile Moniom şi Reşiţa Nord, în judeţul Caraş-Severin, după ce două vagoane ale unui tren de marfă încărcate cu zgură au deraiat, nefiind înregistrate victime.

Potrivit Centrului Infotrafic din cadrul IGPR, trenul de marfă circula dinspre Moraviţa către Reşiţa Nord.

Se acţionează pentru îndepărtarea vagoanelor din gabaritul căii ferate şi reluarea traficului feroviar. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

După Florii, începe Săptămâna Patimilor. Ce nu este bine să faci în Săptămâna Mare. Semnificaţiile Deniilor

Publicat

joia-mare-rugaciune-gradina-ghetsima

După Florii, credincioşii intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare. Începând din seara de Florii, până în Vinerea Mare, în biserici se săvârşesc deniile.

Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie specială în desfăşurarea evenimentelor premergătoare Învierii Domnului.

Potrivit rânduielilor canonice, în această săptămână, se ajunează (nu se mănâncă nimic) până spre seară.

Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamna priveghere sau slujbă nocturnă. În Transilvania, denia se mai numeşte „straste”, ce înseamnă „patimă”. Aceste slujbe se săvârşesc seara.

 

saptamana-patimilor

Citește și MESAJE de PAŞTI: Cele mai frumoase gânduri pentru urări și felicitări la prieteni, familie şi colegi

Luni, marţi şi miercuri se oficiază Liturgia darurilor mai înainte sfinţite. În Joia Mare se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare, unită cu Vecernia. În unele mănăstiri, în Joia Patimilor are loc ritualul spălării picioarelor, care aminteste de gestul de smerenie făcut de Hristos înainte de Cina cea de Taină, care a spălat picioarele ucenicilor. În mănăstiri, stareţul este cel care spală picioarele monahilor.

În Vinerea Mare, fiind o zi aliturgică, nu se săvârşeşte Sânta Liturghie. Dimineaţa, se scoate Epitaful din Sfantul Altar şi se aşează pe o masă, în mijlocul bisericii, cu Sfânta Cruce în faţă, scoasă din Joia Mare. Seara se oficiază slujba Prohodului Domnului, în timpul căreia se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf (o pânză ce reprezinta scena punerii în mormânt a Mântuitorului). După aceasta procesiune, preoţii aşează Epitaful pe Sfânta Masă din Altar, unde ramane până în miercurea din ajunul Înălţării Domnului.

oua-rosii

În ajunul Învierii Domnului, de-a lungul timpului s-au împământenit o mulţime de obiceiuri şi tradiţii, prin care oamenii se pregătesc, în interior şi exterior, pentru a întâmpina Marea Sărbătoare aşa cum se cuvine. Dacă la oraş, aceste pregătiri se rezumă în mare parte la mâncăruri şi prăjituri dintre cele mai rafinate, la îmbrăcăminte nouă, curăţenie sau chiar redecorare a caselor, în mediul tradiţional, oamenii păstrează „ochiul inimii” deschis la regulile Bisericii sau la mici superstiţii, menite să le ofere un altfel de confort, unul interior, al conştiinţei.

în zilele din Săptămâna Mare, regulile Bisericii le impun creştinilor postul negru, abstinenţa conjugală şi rugăciunea, pentru a intra în atmosfera sărbătorii Paştilor. Unii creştini ţin post negru începând din Joia Mare până la slujba de Înviere, când se împărtăşesc. Aceste zile ale postului îşi au originea în vremea Mântuitorului şi sunt relatate în Evanghelia după Marcu (2: 20). Este momentul când fariseii L-au întrebat de ce ucenicii lor şi ai lui Ioan Botezătorul postesc şi ai Lui nu? Răspunsul lui Iisus a fost că atâta vreme cât Mirele este cu ei, ucenicii nu pot posti, însă  „vor veni zile când se va lua Mirele de la ei şi atunci vor posti”. În Săptămâna Mare nu este bine să fie consumate mâncăruri care conţin oţet, pentru că Mântuitorului i s-a dat să bea oţet.

Semnificaţiile Deniilor – pilde pentru credincioşi şi obiceiuri

Iosif-vandut-frati-Egipt

LUNI: Din această zi încep Sfintele Patimi ale Domnului Iisus Hristos. Biserica aduce aminte de Patriarhul Iosif, care a fost vândut de fraţii săi, în Egipt. El este o preînchipuire a lui Hristos, vândut de Iuda.

Acuzat de desfrânare, ajunge în temniţă. În urma tălmăcirii unor vise, este scos din închisoare şi pus administrator peste tot Egiptul. Stăpânirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruinţei lui Hristos asupra păcatelor lumii.

În timpul deniei de luni se face şi pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru ca nu avea rod. Este o pildă dată omului, din care trebuie să reţină că Dumnezeu este atât iubire, cât şi dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va răsplăti, ci va şi pedepsi pe cei care nu au rodit.

zece-fecioare

MARŢI: pomenirea celor zece fecioare. Aceasta este o pildă care spune povestea fecioarelor “cuminţi” şi a celor “nebune”: la întâmpinarea lui Hristos, cinci fecioare L-au aşteptat cu candela plină cu ulei, iar celelalte cinci au avut candela fără ulei. Candela fără ulei reprezintă realizarea de sine în totala nepăsare faţă de ceilalţi, iar candela cu ulei reprezintă evlavia însoţită de milostenie.

Astfel pe cinci dintre fecioare le numește înțelepte căci împreună cu fecioria au avut și minunatul și îmbelșugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numește nebune pentru că deși și ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeași măsură milostenie. Pe când se scurgea noaptea acestei vieți au adormit toate fecioarele, adică au murit.

Cu adevărat moartea se numește somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopții; cele care au avut undelemn din belșug au intrat cu mirele la deschiderea ușilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul îl căutau după ce s-au sculat din somn.

Pentru aceasta deci, au rânduit Părinții pilda celor zece fecioare, împreună cu cea a talanților, ca să ne îndemne să veghem necontenit și să fim gata să ieșim în întâmpinarea adevăratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seamă prin milostenie, pentru că neștiută este ziua și ceasul sfârșitului vieții.

Dacă vom săvârși o singură virtute, cea mai mare chiar, și nu ne vom îngriji de celelalte, și mai cu seamă de milostenie, nu vom intra cu Hristos în odihna veșnică, ci vom fi întorși rușinați. Și într-adevãr nu-i lucru mai rușinos ca fecioria să fie biruitã de bani.

pomenirea-femeii-pacatoase-300x268

MIERCURI: pomenirea femeii păcătoase care, în dorinţa de a i se ierta păcatele, a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului păcătos.

Când Iisus s-a suit în Ierusalim și era în casa lui Simon cel lepros, o femeie păcătoasă s-a apropiat de El și a turnat pe capul Lui acel mir de mare preț. Pomenirea ei s-a pus în acea zi pentru că, după cuvântul Mântuitorului, să se predice pretutindeni și tuturor fapta ei cea cu multă căldură. A îndemnat-o dragostea pe care ea a văzut că o are Hristos pentru toți, dar mai cu seamă faptul de acum, când L-a văzut că intră în casa unui lepros. Se gândea deci femeia că îi va vindeca boala după cum l-a vindecat și pe acela. Și într-adevăr Hristos a tămăduit-o dându-i iertare de păcate.

Miercuri este ziua în care Iuda L-a vândut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginţi.

cina-cea-de-taina

JOI: În Joia Mare se prăznuiesc patru evenimente din viaţa Mântuitorului: Spălarea picioarelor, Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi Vânzarea şi prinderea Domnului.

Înainte de a începe Cina, Hristos S-a sculat, Şi-a dezbrãcat hainele şi El singur a spălat picioarele tuturor. A vrut să îl facă pe Iuda să se ruşineze, iar celorlalţi sã le aducã aminte sã nu umble dupã întâietãţi: “Cel care vrea să fie întâiul să fie slujitorul tuturor” (Marcu 9, 35), dându-Se El însuşi pildã”.

La sfârşitul mesei aduce vorbă şi despre vânzarea Lui. Dupã puţin timp, luând pâinea a zis: “Luaţi mâncaţi”; la fel si paharul, zicând: “Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi. Aceasta sã o faceţi întru pomenirea Mea” (Matei 26, 26-28).

iuda-tradare-iisus

VINERI: Vinerea Mare este ziua de pomenire a înfricoşătoarelor Patimi ale Mântuitorului şi de mărturisire a tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul. Patimile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare: “sfinte” pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, “mântuitoare” pentru că şterg păcatele întregii lumi şi “înfricoşătoare” din cauza coordonatelor naturii, care s-au schimbat la răstignirea lui Hristos. “Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat”.

În această zi nu se săvârșește Liturghia pentru că însuși Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile împărătești care ne pun înainte nemărginita smerenie a Domnului, Crucea cea dătătoare de viață și credința tâlharului.

Seara se săvârșește Denia Prohodului Domnului, care este ultima treaptã a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoarã de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormânt.

Obiceiuri şi superstiţii: Tradiţia spune că aceia care îşi vor tunde părul în Vinerea Mare nu vor avea nevoie să meargă la stomatolog pe parcursul întregului an, pentru că tăierea părului în această zi are puterea de a-l feri pe om de dureri de dinţi.

În Vinerea Mare este interzis pescuitul. Pescarilor li se recomandă să îşi ţină năvoadele şi undiţele pe uscat, căci altfel vor avea ghinion tot anul, iar, dacă pescuiesc din barcă, aceasta este în pericol de a se scufunda.

În Vinerea Mare se vopsesc ouăle roşii. Despre acestea se spune că au puteri miraculoase, că pot fi păstrate mult timp fără să se strice. De asemenea, se spune că fetele care vor să fie frumoase, să se spele pe faţă cu apa în care pun cojile de la ouăle roşii ciocnite în ziua de Paşti şi vor avea un ten luminos şi curat tot anul.

SÂMBĂTĂ: În Sâmbăta Mare se prăznuieşte îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad pentru a ridica la viaţa veşnică pe cei adormiţi. Iosif cel din Arimateea, coborând de pe cruce Sfântul trup al Domnului, l-a îngropat în mormânt nou, punând o piatrã mare la intrarea lui:“Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând prea curat trupul Tãu, cu giulgiu curat înfãsurându-l si cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus”.

Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul lui curat și dumnezeiesc Se pogoară în iad. Sufletul a fost despărțit prin moarte de trup și l-a dat în mâinile Tatălui. Și-a dat și propriul Său sânge, preț de răscumpărare pentru noi. Trupul Domnului a suferit și despărțirea sufletului de trup, dar nicidecum stricăciunea în înțelesul unei putreziri a trupului.

Sâmbătă seara, începe slujba Învierii. Ajunşi în ziua Sfintei Învieri, DUMINICĂ, Biserica ne cere: „În Ziua Invierii să ne luminăm cu prăznuirea şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm şi să le zicem fraţi şi celor ce ne urăsc pe noi şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

Pasti

Obiceiuri şi superstiţii din ziua de Paşti: se spune că aceia care vor ciocni ouă, se vor întâlni în viaţa de apoi şi se vor recunoaşte, iar cei care sunt singuri şi descoperă în această zi un ou cu două gălbenuşuri, îşi vor găsi perechea.

În prima zi de Paşti, este interzis să se lucreze sau să se însămânţeze pâmântul. Totodată, este de rău augur să se străpungă pământul cu obiecte de fier.

surse: crestinortodox.ro, calauzaortodoxa.ro, Alba24.ro

Citește mai departe