Connect with us

ACTUALITATE

Sprijin financiar de 3.000 euro/hectar, pentru producţia de usturoi. Proiect al Ministerului Agriculturii

Publicat



Autorităţile intenţionează să majoreze la 3.000 de euro/hectar sprijinul financiar acordat pentru susţinerea producţiei de usturoi, în condiţiile în care cuantumul de 1.000 de euro/ha acordat până în prezent reprezintă aproximativ 10% din totalul cheltuielilor, un procent insuficient pentru susţinerea cheltuielilor legate de tehnologiile aplicate în cultivarea usturoiului, se arată într-un proiect de hotărâre publicat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR).

Potrivit proiectului de act normativ, valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor va fi de 13.950 lei/hectar, echivalentul în lei a 3.000 euro/hectar, fără a depăşi valoarea maximă de 15.000 euro/trei exerciţii financiare/beneficiar, prevăzută în Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

“Cultura de usturoi are un potenţial nevalorificat pe deplin în sensul existenţei unor premise care să ofere producătorilor posibilitatea funcţionării în condiţii de piaţă echitabile în context concurenţial. În România, suprafaţa cultivată cu usturoi, în anul 2017, a fost de 9.974 hectare, obţinându-se o producţie de 55.673 tone. Majoritatea suprafeţelor sunt exploatate de către micii fermieri constituiţi în ferme de familie. În perioada 2010-2017, trendul general al producţiei a fost descrescător. În anii 2016 şi 2017 producţia de usturoi a înregistrat un declin. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producţia de usturoi a scăzut cu 11,5 mii tone”, se arată în Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de hotărâre.

Judeţele cu cele mai mari suprafeţe cultivate cu usturoi sunt: Botoşani, Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Suceava, Teleorman şi Timiş. Circa 62% din totalul exploataţiilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0.004 hectar şi un hectar.

În România, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezintă 2,2 kg, respectiv 1,41% din consumul total de legume.

Conform MADR, deficitul de producţie la cultura de usturoi cultivat în câmp este cauzat de costurile mari de producţie, deficitul de sămânţă din soiuri autohtone, lipsa gamei de maşini şi utilaje necesare aplicării tehnologiei precum şi slaba asociere a producătorilor agricoli.

În plus, lipsa spaţiilor destinate condiţionării (sortare, ambalare etc.) şi păstrării corespunzătoare a usturoiului a creat dificultăţi în valorificarea producţiei către piaţă, ceea ce a condus la creşterea importului de usturoi.

“Pentru a se asigura necesarul de consum al populaţiei trebuie menţinute suprafeţele dedicate acestei culturi, motivarea producătorilor existenţi să nu abandoneze această cultură, precum şi încurajarea fermierilor noi să cultive usturoiul în zonele cu tradiţie”, arată iniţiatorii proiectului.

Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108/2019, prin care s-a prevăzut ca sprijin financiar suma de 1.000 de euro/hectar, reprezentând contravaloarea a 4.650 lei/hectar.

După intrarea în vigoare a actului normativ, în program s-au înscris 159 beneficiari, cu o suprafaţă de aproximativ 119 hectar, în condiţiile în care, prin HG 108, se preconiza înscrierea a circa 2.000 de beneficiari cu o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 hectare, constatându-se astfel că scopul actului normativ nu a fost îndeplinit, subliniază sursa citată.

În acest context, producătorii agricoli s-au adresat ministerului pentru găsirea unor soluţii de creştere a valorii sprijinului financiar, reclamând cheltuielile mari privind achiziţia de seminţe, forţă de muncă, input-uri, utilajele agricole folosite etc.

În cadrul întâlnirilor cu cultivatorii de usturoi, la care au participat şi formele asociative reprezentative ale acestora, s-au realizat analize şi calcule privind cheltuielile şi veniturile rezultate din această cultură, reieşind necesitatea unui sprijin mai mare de la bugetul de stat, în sensul creşterii cuantumului de la 1.000 euro/hectar la 3.000 euro/hectar, noul sprijin venind în susţinerea şi menţinerea culturii de usturoi în zonele cu tradiţie, precum şi înfiinţarea de noi suprafeţe.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de maxim 9,3 milioane de lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de maxim două milioane euro, şi se asigură din bugetul pe anul 2019 repartizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La începutul acestei luni, MADR anunţa că producătorii agricoli se mai pot înscrie în programul de susţinere a producţiei de usturoi până la data de 15 mai, inclusiv.

Pentru a accesa acest program, solicitanţii sprijinului trebuie să depună o cerere de înscriere până la data menţionată, urmând ca Direcţiile Agricole Judeţene să verifice existenţa culturii şi să înregistreze cererea în Registrul unic dedicat Programului.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii: să deţină o suprafaţă cultivată cu usturoi de minim 3.000 metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum 3 kilograme de usturoi/10 mp, să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi în anul de cerere şi să facă dovada producţiei realizate, prin documente justificative.

Valorificarea producţiei se face în perioada 1 iulie – 29 noiembrie, inclusiv, a anului de cerere.

Schema de ajutor de minimis se desfăşoară pe o perioadă de 3 ani, respectiv în intervalul 2019 – 2021. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Schimbări în Italia din 26 aprilie. Revin zonele galbene

Publicat

În Italia revin zonele galbene din 26 aprilie. Restaurantele ar urma să se redeschidă și seara, dar numai în aer liber. Premierul italian vorbește despre un permis special pentru circulația între regiunile de diferite culori.

Începând cu 26 aprilie, zonele galbene revin în Italia, odată cu deschiderea tuturor activităților de catering, sport și divertisment în zonele cu puține cazuri COVID-19, însă numai în aer liber.

Inițial, informația a apărut pe surse guvernamentale, după care premierul Mario Draghi a confirmat-o, potrivit Agenției ANSA, citată de Mediafax.

Premierul italian a vorbit despre un permis special pentru circulația între regiunile de diferite culori.

Draghi a spus că prioritatea va fi dată activităților în aer liber, dar și școlilor, care se redeschid complet cu prezență fizică în zonele galbene și portocalii, în timp ce în zona roșie elevii se vor împărți între cei care merg în prezență și alții în online.

Apoi, restaurantele ar trebui să se redeschidă și seara, dar numai în aer liber.

Interdicția ieșirii din case după ora 22.00 ar urma să rămână în vigoare.

Din 26 aprilie, teatrele, cinematografele și spectacolele ar urma să se redeschidă în aer liber. Spectacolele în interior ar urma să fie permise cu capacitate redusă.

Va fi permis sportul în aer liber, în timp ce piscinele în aer liber ar trebui redeschise pe 15 mai, iar sălile de sport ar trebui să se redeschidă în interior în 1 iunie.

Între timp, Trentino deschide, începând de luni, barurile și restaurantele în aer liber de la ora 5.00 la ora 18.00.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bruxellesul contestă carantina impusă în Irlanda călătorilor din cinci ţări ale UE

Publicat

Comisia Europeană a trimis vineri o scrisoare autorităţilor irlandeze prin care contestă măsura de carantină obligatorie la hotel impusă călătorilor din anumite ţări, între care cinci membre ale UE, a anunţat vineri un purtător de cuvânt, citat de France Presse.

Această măsură, aplicată călătorilor ce vin din Austria, Belgia, Franţa, Italia şi Luxemburg, suscită “îngrijorările” Comisiei în ceea ce priveşte “principiile generale ale dreptului european de proporţionalitate şi nediscriminare”, a declarat acest purtător de cuvânt, Christian Wigand, în timpul briefing-ului de presă cotidian.

În total 71 de ţări considerate cu risc sunt vizate de această carantină la hotel de minimum 10 zile destinată luptei împotriva importului de noi variante ale coronavirusului, potrivit guvernului irlandez.

După contactele din ultimele zile cu autorităţile irlandeze, executivul european i-a trimis o scrisoare “cerând clarificări cu privire la criteriile utilizate pentru a stabili ţările” vizate de această carantină obligatorie.

“Comisia consideră că obiectivul urmărit de Irlanda (…) poate fi atins cu măsuri mai puţin restrictive”, se adaugă în scrisoare, notând de asemenea că ar trebui făcute excepţii pentru călătoriile esenţiale, în conformitate cu o recomandare a Consiliului UE asupra căreia statele membre s-au pus de acord.

Autorităţile irlandeze au la dispoziţie zece zile pentru a răspunde la această scrisoare, a precizat executivul european.

Comisia Europeană a trimis deja scrisori de acest tip mai multor ţări din UE, ale căror măsuri de restricţionare a circulaţiei legate de COVID-19 le consideră disproporţionate.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bode: În noaptea de 1 spre 2 mai, circulaţia persoanelor este permisă doar în cazul participanţilor la slujbele religioase

Publicat

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a subliniat vineri că, în noaptea de 1 spre 2 mai, circulaţia persoanelor este permisă doar în cazul participării la slujbele religioase de Paşte.

“Sunt convins că milioanele de credincioşi care vor participa la procesiunile religioase vor da dovadă de echilibru, de simţ civic crescut, înţelegând că încă traversăm o perioadă critică, comportamentul fiecăruia dintre noi fiind decisiv în lupta pentru stoparea acestei pandemii. În noaptea de 1 spre 2 mai, circulaţia persoanelor este permisă doar pentru participanţii la slujbele religioase. Subliniez acest lucru pentru a ruga toţi cetăţenii care nu participă la slujba de Înviere să rămână acasă. Nu de alta, dar chiar nu vor avea ce activităţi să desfăşoare în noaptea de 1 spre 2 mai, alta decât participarea la slujba religioasă”, a afirmat Bode, într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca.

El a reamintit că, în baza hotărârii de guvern adoptate pe 8 aprilie, în cazul celor care vor merge la slujba de Paşte, circulaţia pe timpul nopţii va fi permisă în intervalul orar 22,00 – 5,00.

“Magazinele vor rămâne deschise până la ora 20,00 şi în Vinerea Mare. Aşa cum ştiţi, staţiunile de pe litoral, respectiv staţiunile montane vor fi deschise respectând toate regulile în vigoare, dar cu o capacitate de maxim 70% cazare din tot ce înseamnă capacitatea de cazare pe care ei o oferă”, a menţionat el.

Ministrul de Interne a estimat că procesiunile religioase din zilele de Paşte vor strânge un număr mare de credincioşi, subliniind că rolul forţelor de ordine va fi să se asigure că oamenii respectă măsurile de protecţie sanitară şi să ia cele mai bune măsuri pentru prevenirea tulburării ordinii şi liniştii publice.

“Prevenţia, echilibrul şi calmul sunt coordonatele după care se vor ghida structurile Ministerului Afacerilor Interne care se vor afla pe teren în perioada sfintelor sărbători de Paşte. Astfel, echipajele îşi vor îndeplini cu profesionalism, responsabilitate şi eficienţă misiunile referitoare la menţinerea unui climat de ordine şi siguranţă publică. Românii trebuie să se bucure de cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii în tihnă şi totodată să le fie create condiţiile pentru a participa la aceste ceremonii religioase”, a susţinut el.

Lucian Bode a declarat că, în ultima perioadă, a efectuat mai multe vizite în teritoriu, pentru a cunoaşte la faţa locului problemele cu care se confruntă structurile Ministerului Afacerilor Interne. În cadrul vizitei de la Cluj a dorit să se asigure că pregătirea structurilor MAI este adecvată gestionării eficiente a situaţiei din perioada sărbătorilor pascale.

“Am solicitat ca prezenţa forţelor de ordine pe teren să fie organizată, planificată şi să se desfăşoare impecabil din punct de vedere operativ. Pregătirea operativă trebuie susţinută de o bună coordonare şi colaborare cu autorităţile locale. De asemenea, această colaborare trebuie să fie impecabilă cu reprezentanţii bisericii, astfel încât oamenii să se simtă în siguranţă şi protejaţi”, a precizat Bode. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

USR și PLUS au fuzionat. Decizia Curții de Apel București, definivă

Publicat

Fuziunea dintre USR și PLUS a fost aprobată, vineri, de către Curtea de Apel București: „Voința membrilor celor două partide devine realitate: suntem, de astăzi, un singur partid”.

„Este încă un pas important înainte pentru USR PLUS, în ceea ce privește proiectul care aduce reformă și schimbare în România. Decizia de astăzi (vineri – n.r.) a instanței ne așază în logica unui partid puternic, care a adunat împreună cele mai importante energii de schimbare și reformă din societatea românească. Le mulțumesc colegilor mei din USR și PLUS care au avut tăria și înțelepciunea de a trece peste toate dificultățile inerente pentru a construi o alternativă cu adevărat credibilă pentru ceea ce înseamnă acea Românie modernă și europeană pe care o așteptăm. Îi mulțumesc lui Dacian Cioloș pentru echilibrul și perseverența de a fi parteneri în acest proiect și de a construi împreună o forță politică credibilă“, spune Dan Barna, copreședinte USR PLUS.

La rândul său, Dacian Cioloș afirmă că, de doi ani, cele două partide, USR și PLUS, au fost „în logica unei singure echipe”.

„Aprobarea fuziunii de astăzi doar formalizează ceea ce noi simțeam deja natural. Suntem de azi un sigur partid, unul puternic, cu cea mai mare dorință de reformare a țării, un partid cu aleși locali, naționali, europeni și cu membri în Guvern. Fuziunea este, de astăzi, definitivă, în ciuda multora care au încercat să împiedice acest moment. Îi mulțumesc lui Dan Barna pentru că am reușit să aducem proiectul politic în acest punct“, adaugă Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS.

Delegaţii USR şi ai PLUS au adoptat pe 15 august 2020, într-un Congres desfăşurat online, protocolul de fuziune a celor două partide.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe