ECONOMIE
Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană
România a primit asigurări că toate programele aferente perioadei 2021-2027 vor fi aprobate în cursul acestui an. Astfel că a fost eliminat astfel riscul ca ţara noastră să piardă aproximativ 5,2 miliarde euro din totalul alocării de peste 30 de miliarde de euro, susţine Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, într-un comunicat remis, vineri seara, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, Comisia Europeană a agreat posibilitatea alocării de fonduri pentru a sprijini populaţia vulnerabilă prin suportarea unei părţi din costurile cu facturile la energie (termică, gaz, curent electric).
De asemenea, urmare a discuţiilor, programul „Sprijin pentru România” prin care se oferă vouchere sociale în valoare de 250 de lei o dată la două luni persoanelor vulnerabile, pentru achiziţia de alimente şi mese calde, va fi prelungit.
O delegaţie a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condusă de ministrul Marcel Boloş, a efectuat în cursul săptămânii trecute o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a discuta cu înalţi reprezentanţi ai Comisiei Europene.
Scopul deplasării a fost clarificarea ultimelor aspecte privind închiderea negocierilor cu Executivul European pentru Politica de Coeziune aferentă perioadei de programare 2021-2027, astfel încât toate cele 16 Programe Operaţionale să fie aprobate până la finele anului.
Pe durata vizitei, au avut loc întrevederi cu comisarul european pentru politica regională, Elisa Ferreira, care a fost însoţită de Marc Lemaître, director general politică regională şi urbană, şi cu Andriana Sukova, director general adjunct pentru Directoratul General Ocuparea forţei de muncă şi Afacerile Sociale.
Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. „Negocierile alvează practic Romania de pierderea a circa 5,2 miliarde de euro”
„Reprezentanţii Comisiei Europene ne-au oferit garanţii că până la finalul acestui an vom avea toate cele 16 programe aferente perioadei 2021-2027 aprobate. Negocierile la care am luat parte salvează practic Romania de pierderea a circa 5,2 miliarde de euro din totalul alocării de aproximativ 30 de miliarde de euro din Politica de Coeziune.
Aceasta reprezintă alocarea aferentă anului 2022, precum şi un sfert din alocarea comunicată iniţial României pentru anul 2021.
De asemenea, am convenit să implementăm sprijinul pentru plata facturilor în rândul persoanelor vulnerabile şi continuarea programului ‘Sprijin pentru România’. (…)
Mai departe, trebuie să capacităm toţi actorii – administraţie publică centrală şi locală, instituţii publice, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile – pentru a fi sigur că maximizăm rezultatele oferite de aceste oportunităţi, prin care putem schimba cu adevărat România”, a transmis ministrul de resort, Marcel Boloş.
În cadrul întrevederii cu comisarul pentru politică regională şi reforme, Elisa Ferreira, s-a agreat transmiterea oficială, în această perioadă, a variantelor finale pentru Programul Sănătate – componenta Fondului European de Dezvoltare Regională, Programul Bucureşti-Ilfov, Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare, Programul Operaţional Transport şi Programul Operaţional Tranziţie Justă.
Astfel, vor fi transmise programe în valoare de peste 23 de miliarde de euro ce sunt finanţate integral din Fondul European de Dezvoltare Regională – 17,8 miliarde euro, Fondul de Coeziune – 3,53 miliarde euro şi Fondul de Tranziţie Justă – 2,1 miliarde de euro.
Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. Ce a solicitat ministrul Marcel Boloș
De asemenea, ministrul Marcel Boloş a solicitat modificarea Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 pentru a mobiliza proiecte de investiţii în zona infrastructurii rutiere, feroviare, portuare şi a mediului privat din sectorul de transport, prin mobilizarea a peste 125 milioane lei pentru proiecte care să faciliteze dezvoltarea coridoarelor de solidaritate pentru bunuri şi mărfuri, în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.
Ulterior discuţiilor, în cursul zilei de marţi, 15 noiembrie, modificarea a fost aprobată.
„Separat de acestea, o reuşită importantă a delegaţiei României a fost faptul că Executivul European a agreat forma propusă de MIPE cu privire la Programul Sănătate, pentru a putea sprijini cu finanţare din fonduri europene, cofinanţare naţională şi finanţare rambursabilă din partea Băncii Europene de Investiţii infrastructură spitalicească.
Astfel, prin intermediul Programului Sănătate vor putea fi finanţate investiţii în construcţia, modernizarea şi reabilitarea spitalelor judeţene, municipale şi orăşeneşti, precum şi infrastructurilor medicale de specialitate”, precizează MIPE.
Un alt aspect punctat de ministrul Marcel Boloş a fost necesitatea de a continua măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, în contextul inflaţiei ridicate şi creşterii preţurilor la facturile pentru utilităţi.
Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. Comisia este de acord ca România să vină cu o serie de propuneri
În acest sens, Comisia este de acord ca România să vină cu o serie de propuneri pentru a sprijini cu granturi pentru capital de lucru întreprinderile afectate de criză.
România vă putea identifica la nivelul fondurilor europene disponibile din actualul exerciţiul financiar alocări în marja a 10% din totalul bugetului României (aproximativ 2 miliarde de euro) pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de criza preţurilor la energie.
În ceea ce priveşte întâlnirea cu Andriana Sukova, director general adjunct DG EMPL, cele două părţi au discutat despre posibilitatea prelungirii programului „Sprijin pentru România” şi în anul 2023.
„S-a discutat posibilitatea alocării din fondurile politicii de coeziune a sprijinului pentru populaţia vulnerabilă în vederea suportării unei părţi din costurile cu facturile de energie (termică, gaz, curent electric).
Mecanismul va fi construit în următoarea perioadă la nivel naţional, astfel încât fondurile europene să sprijine populaţia vulnerabilă (aproximativ 4 milioane de beneficiari conform estimărilor) pe parcursul sezonului rece.
Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. Ce programe operaționale va avea aprobate în acest an România
Alocarea pentru acest sprijin poate merge până la 10% din valoarea politicii de coeziune din exerciţiul financiar 2021-2027, iar Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va realiza în perioada următoare o analiză cu privire la alocările disponibile de la nivelul programelor operaţionale pe care le gestionează astfel încât Guvernul să reuşească să sprijine în mod ţintit persoanele vulnerabile, vârstnicii cât şi să combată problematica sărăciei energetice”, se mai spune în comunicat.
România va avea aprobate în acest an trei programe operaţionale cu componentă socială: Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare 2021-2027 – cu o alocare de 4,3 miliarde de euro pentru valorificarea potenţialului tinerilor pe piaţa muncii, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, reducerea abandonului şcolar, economie socială şi creşterea accesibilităţii, atractivităţii şi calităţii învăţământului profesional şi tehnic/dual; Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 – cu o alocare de 4,1 miliarde de euro pentru sprijinirea persoanelor defavorizate prin vouchere sociale, programe de tip „masă caldă”, servicii sociale pentru persoane cu dizabilităţi şi copii aflaţi în risc de separare faţă de familie, vârstnici şi alte grupuri vulnerabile, inclusiv investiţii în infrastructură socială şi locuinţe sociale şi Programul Sănătate – cu o alocare de aproximativ 2,8 miliarde de euro fonduri europene + cofinanţare naţională şi împrumut al Băncii Europene de Investiţii (în total peste 5 miliarde de euro) pentru formarea şi specializarea de înaltă calificare a personalului medical, activităţi de cercetare şi dezvoltare în domeniu medical, precum şi prevenţie medicală pentru diferite categorii de grupuri vulnerabile.
Inovarea componentei sociale a Programelor din exerciţiul 2021-2027 este oferită de caracterul multi-fond al două programe: Programul Sănătate şi Programul Incluziune şi Demnitate Socială, unde se va pune la dispoziţia beneficiarilor intervenţii cu caracter complementar, fiind o premieră în România.
Astfel, acelaşi program o să finanţeze atât componenta de infrastructură educaţională şi a dotărilor cu echipamente, cât şi elementele ce ţin de dezvoltarea curriculei şi costurile cu formarea. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Revelion 2025 în costum de baie, la Băile Sărate de la Ocna Mureș. Prețul unui bilet și meniul
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
Program de formare pentru profesorii de gimnaziu, pentru a putea preda educație media digitală. Când și unde se pot înscrie
Un obsedat a urmărit pe străzile din Sebeș două adolescente: Pe una a agresat-o cu mâna sub fustă. Ce a făcut tatăl victimei
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
10 pentru Alba Iulia! 10 pentru România! Pe 1 Decembrie, trimitem profesioniști în Parlamentul României (PE)
Ședință la CJSU Alba, în contextul Codului Roșu și Portocaliu de viscol puternic și ninsori. MĂSURI adoptate de autorități
