Connect with us

ECONOMIE

Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană

Publicat

comisia europeana minster investitii surda foto fb
sursa foto: Facebook / Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene

România a primit asigurări că toate programele aferente perioadei 2021-2027 vor fi aprobate în cursul acestui an. Astfel că a fost eliminat astfel riscul ca ţara noastră să piardă aproximativ 5,2 miliarde euro din totalul alocării de peste 30 de miliarde de euro, susţine Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, într-un comunicat remis, vineri seara, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană a agreat posibilitatea alocării de fonduri pentru a sprijini populaţia vulnerabilă prin suportarea unei părţi din costurile cu facturile la energie (termică, gaz, curent electric).

De asemenea, urmare a discuţiilor, programul „Sprijin pentru România” prin care se oferă vouchere sociale în valoare de 250 de lei o dată la două luni persoanelor vulnerabile, pentru achiziţia de alimente şi mese calde, va fi prelungit.

O delegaţie a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condusă de ministrul Marcel Boloş, a efectuat în cursul săptămânii trecute o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a discuta cu înalţi reprezentanţi ai Comisiei Europene.

Scopul deplasării a fost clarificarea ultimelor aspecte privind închiderea negocierilor cu Executivul European pentru Politica de Coeziune aferentă perioadei de programare 2021-2027, astfel încât toate cele 16 Programe Operaţionale să fie aprobate până la finele anului.

Pe durata vizitei, au avut loc întrevederi cu comisarul european pentru politica regională, Elisa Ferreira, care a fost însoţită de Marc Lemaître, director general politică regională şi urbană, şi cu Andriana Sukova, director general adjunct pentru Directoratul General Ocuparea forţei de muncă şi Afacerile Sociale.

Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. „Negocierile alvează practic Romania de pierderea a circa 5,2 miliarde de euro”

„Reprezentanţii Comisiei Europene ne-au oferit garanţii că până la finalul acestui an vom avea toate cele 16 programe aferente perioadei 2021-2027 aprobate. Negocierile la care am luat parte salvează practic Romania de pierderea a circa 5,2 miliarde de euro din totalul alocării de aproximativ 30 de miliarde de euro din Politica de Coeziune.

Aceasta reprezintă alocarea aferentă anului 2022, precum şi un sfert din alocarea comunicată iniţial României pentru anul 2021.

De asemenea, am convenit să implementăm sprijinul pentru plata facturilor în rândul persoanelor vulnerabile şi continuarea programului ‘Sprijin pentru România’. (…)

Mai departe, trebuie să capacităm toţi actorii – administraţie publică centrală şi locală, instituţii publice, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile – pentru a fi sigur că maximizăm rezultatele oferite de aceste oportunităţi, prin care putem schimba cu adevărat România”, a transmis ministrul de resort, Marcel Boloş.

În cadrul întrevederii cu comisarul pentru politică regională şi reforme, Elisa Ferreira, s-a agreat transmiterea oficială, în această perioadă, a variantelor finale pentru Programul Sănătate – componenta Fondului European de Dezvoltare Regională, Programul Bucureşti-Ilfov, Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare, Programul Operaţional Transport şi Programul Operaţional Tranziţie Justă.

Astfel, vor fi transmise programe în valoare de peste 23 de miliarde de euro ce sunt finanţate integral din Fondul European de Dezvoltare Regională – 17,8 miliarde euro, Fondul de Coeziune – 3,53 miliarde euro şi Fondul de Tranziţie Justă – 2,1 miliarde de euro.

Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. Ce a solicitat ministrul Marcel Boloș

De asemenea, ministrul Marcel Boloş a solicitat modificarea Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 pentru a mobiliza proiecte de investiţii în zona infrastructurii rutiere, feroviare, portuare şi a mediului privat din sectorul de transport, prin mobilizarea a peste 125 milioane lei pentru proiecte care să faciliteze dezvoltarea coridoarelor de solidaritate pentru bunuri şi mărfuri, în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Ulterior discuţiilor, în cursul zilei de marţi, 15 noiembrie, modificarea a fost aprobată.

„Separat de acestea, o reuşită importantă a delegaţiei României a fost faptul că Executivul European a agreat forma propusă de MIPE cu privire la Programul Sănătate, pentru a putea sprijini cu finanţare din fonduri europene, cofinanţare naţională şi finanţare rambursabilă din partea Băncii Europene de Investiţii infrastructură spitalicească.

Astfel, prin intermediul Programului Sănătate vor putea fi finanţate investiţii în construcţia, modernizarea şi reabilitarea spitalelor judeţene, municipale şi orăşeneşti, precum şi infrastructurilor medicale de specialitate”, precizează MIPE.

Un alt aspect punctat de ministrul Marcel Boloş a fost necesitatea de a continua măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, în contextul inflaţiei ridicate şi creşterii preţurilor la facturile pentru utilităţi.

Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. Comisia este de acord ca România să vină cu o serie de propuneri

În acest sens, Comisia este de acord ca România să vină cu o serie de propuneri pentru a sprijini cu granturi pentru capital de lucru întreprinderile afectate de criză.

România vă putea identifica la nivelul fondurilor europene disponibile din actualul exerciţiul financiar alocări în marja a 10% din totalul bugetului României (aproximativ 2 miliarde de euro) pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de criza preţurilor la energie.

În ceea ce priveşte întâlnirea cu Andriana Sukova, director general adjunct DG EMPL, cele două părţi au discutat despre posibilitatea prelungirii programului „Sprijin pentru România” şi în anul 2023.

„S-a discutat posibilitatea alocării din fondurile politicii de coeziune a sprijinului pentru populaţia vulnerabilă în vederea suportării unei părţi din costurile cu facturile de energie (termică, gaz, curent electric).

Mecanismul va fi construit în următoarea perioadă la nivel naţional, astfel încât fondurile europene să sprijine populaţia vulnerabilă (aproximativ 4 milioane de beneficiari conform estimărilor) pe parcursul sezonului rece.

Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. Ce programe operaționale va avea aprobate în acest an România

Alocarea pentru acest sprijin poate merge până la 10% din valoarea politicii de coeziune din exerciţiul financiar 2021-2027, iar Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va realiza în perioada următoare o analiză cu privire la alocările disponibile de la nivelul programelor operaţionale pe care le gestionează astfel încât Guvernul să reuşească să sprijine în mod ţintit persoanele vulnerabile, vârstnicii cât şi să combată problematica sărăciei energetice”, se mai spune în comunicat.

România va avea aprobate în acest an trei programe operaţionale cu componentă socială: Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare 2021-2027 – cu o alocare de 4,3 miliarde de euro pentru valorificarea potenţialului tinerilor pe piaţa muncii, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, reducerea abandonului şcolar, economie socială şi creşterea accesibilităţii, atractivităţii şi calităţii învăţământului profesional şi tehnic/dual; Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 – cu o alocare de 4,1 miliarde de euro pentru sprijinirea persoanelor defavorizate prin vouchere sociale, programe de tip „masă caldă”, servicii sociale pentru persoane cu dizabilităţi şi copii aflaţi în risc de separare faţă de familie, vârstnici şi alte grupuri vulnerabile, inclusiv investiţii în infrastructură socială şi locuinţe sociale şi Programul Sănătate – cu o alocare de aproximativ 2,8 miliarde de euro fonduri europene + cofinanţare naţională şi împrumut al Băncii Europene de Investiţii (în total peste 5 miliarde de euro) pentru formarea şi specializarea de înaltă calificare a personalului medical, activităţi de cercetare şi dezvoltare în domeniu medical, precum şi prevenţie medicală pentru diferite categorii de grupuri vulnerabile.

Inovarea componentei sociale a Programelor din exerciţiul 2021-2027 este oferită de caracterul multi-fond al două programe: Programul Sănătate şi Programul Incluziune şi Demnitate Socială, unde se va pune la dispoziţia beneficiarilor intervenţii cu caracter complementar, fiind o premieră în România.

Astfel, acelaşi program o să finanţeze atât componenta de infrastructură educaţională şi a dotărilor cu echipamente, cât şi elementele ce ţin de dezvoltarea curriculei şi costurile cu formarea. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Avertisment. Europa s-ar putea confrunta cu o criză a gazelor în iarna 2023-2024

Publicat

aragaz gaz.jpg

Europa va fi nevoită să facă faţă unei crize a aprovizionării cu gaze în următoarele luni, datorită rezervelor considerabile, asta deși continentul s-ar putea confrunta cu o criză energetică mai mare în următoarea iarnă, a avertizat şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), Fatih Birol, transmite AP.

Excluzând evenimentele neprevăzute, „Europa va depăşi această iarnă cu unele dificultăţi economice şi sociale”, în urma rezultatului eforturilor de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti şi a majorării costurilor cu energia, din cauza războiului din Ucraina.

Dar „următoarea iarnă va fi dificilă”, a apreciat directorul general al IEA la o conferinţă organizată la Berlin.

Acesta susţine că livrările de gaze ruseşti către Europa ar putea fi oprite complet anul viitor, în timp ce cererea din China pentru gaze naturale lichefiate (GNL) pare să se redreseze, în urma revenirii economiei după pandemie.

IEA previzionează că noile capacităţi de gaze care vor fi disponibile în 2023 se vor situa la cel mai redus nivel din ultimele două decenii.

„Acesta este motivul pentru care Europa trebuie să se pregătească acum pentru anul viitor”, a declarat Birol, adăugând că solidaritatea în rândul statelor europene reprezintă cheia.

Avertisment. Rusia se poate aştepta să simtă unele efecte costisitoare ale opririi achiziţiilor de energie

Şeful IEA consideră că Rusia se poate aştepta să simtă unele efecte costisitoare ale opririi achiziţiilor de energie de către cumpărătorii din Europa, în urma invadării Ucrainei.

Înainte de război, Rusia livra 75% din gaze şi 55% din petrolul de care avea nevoie Europa, de aceea Moscova este nevoită să găsească acum alte pieţe pentru exporturile sale de energie, a explicat Birol.

Acesta crede că „Rusia va pierde bătălia cu energia”, iar calculele IEA arată că până în 2030 Moscova va pierde venituri de aproximativ 1.000 miliarde de dolari din cauza războiului declanşat în Ucraina.

Deşi criza din energie afectează sever statele în curs de dezvoltare, şeful IEA susţine că le va ajuta să accelereze tranziţia la soluţii alternative pentru combustibilii fosili, dar va fi necesară majorarea investiţiilor. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Cine sunt cei care vor beneficia de ajutor

Publicat

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat sâmbătă că va oferi, în anul 2023, românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin în valoare de 1.400 de lei, pentru plata facturilor la energie.

Potrivit unui comunicat al MIPE, sprijinul acordat populației vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie va fi în valoare nominală de 1.400 lei, poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe, astfel:

-700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
-700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, publicat în consultare pe site-ul MIPE, vor beneficia de această măsură pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

De asemenea, vor mai beneficia persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social.

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Ce susține MIPE

MIPE anunță că, pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzire, au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei.

„Lista cu cei care vor beneficia de acest sprijin va fi întocmită de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar sprijinul va fi acordat sub forma unui voucher tipărit și distribuit de către Compania Națională „Poșta Română”, fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României, prin care se conferă titularului dreptul de a beneficia de sprijin pentru compensarea prețului la energie, indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Beneficiarii ajutorului vor putea plăti cu cardul de energie, prin serviciul de mandat poștal asigurat de CN Poșta Română SA, datorii curente și/sau restante către furnizorii de energie”, se arată în comunicat.

De asemenea, MIPE anunță că, tot din fonduri europene, va continua să finanțeze și măsura de acordare a voucherelor sociale pentru achiziția de alimente și mese calde în valoare de 250 lei, o dată la două luni, pe întreg anul 2023

„Este un moment în care România, ca și multe alte state europene, se confruntă în cu provocări acute, cu multiple crize care se suprapun. Tocmai de aceea este vital să venim în sprijinul persoanelor vulnerabile, pentru ca toți românii să treacă cu bine peste acestă perioadă.

Sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie, în 2023. Aproximativ 3.000 de lei pe fiecare beneficiar

Sunt aproximativ 3.000 de lei pe care fiecare beneficiar îi va primi cu siguranță anul viitor, din fonduri europene, într-un efort al Guvernului de a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

Această iniţiativă este cea mai importantă de acest gen derulată până acum în țara noastră, cu un impact deosebit la nivelul grupurilor vulnerabile, măsurile luate contribuind in mod real si direct la creșterea calității vieții lor și la diminuarea considerabilă a riscului de excluziune socială, prin asigurarea capacitatii gospodăriilor de a‑și asigura nevoile imediate”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Conform comunicatului MIPE, în această perioadă, prețul final pentru consumatorii casnici a crescut cu peste 600% la energia electrică și cu peste 535% la gazele naturale. În cazul energiei termice în sistem centralizat, tarifele au ajuns la peste 400 lei/Gcal.

În aceste condiții, peste 30% din bugetul unei gospodării cu un venit mediu de 2.000 lei/membru/lună se alocă pentru achitarea facturilor la energie.

Concomitent, din cauza creșterii prețurilor la energie s‑au majorat și prețurile bunurilor de consum, iar peste 50% din bugetul unei astfel de familii este alocat pentru asigurarea hranei.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

Noua lege a Registrului Comerţului: Înmatricularea societăţilor se va putea face prin proceduri exclusiv electronice

Publicat

contabilitate

Înmatricularea societăţilor va fi posibilă şi prin proceduri exclusiv electronice, conform noii legi a Registrului Comerţului, care a intrat joi în vigoare, informează un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), transmis AGERPRES.

„Cea mai importantă modificare a noii legi a Registrului Comerţului se referă la faptul că înmatricularea societăţilor va fi posibilă şi prin proceduri exclusiv electronice. Dacă până acum, documentaţia de înfiinţare se putea depune online, certificatul de înregistrare însă se emitea numai în format tipărit. Noua lege şi, implicit, noua procedură vor permite emiterea certificatului de înregistrare direct în format electronic, astfel că aceasta se va putea derula şi online”, se menţionează în comunicat.

Noua lege a Registrului Comerţului. Ce modificări aduce noul act normativ

Noul act normativ – Legea nr. 265/2022 – aduce modificări esenţiale atât infrastructurii Registrului comerţului şi regimului publicităţii comercianţilor şi a activităţilor lor esenţiale, cât şi unor legi esenţiale pentru economia şi societatea românească, cum este de exemplu Legea societăţilor.

„CCIR este întemeietorul registrului comerţului, instituţie care a plecat de la zero, după evenimentele din 1989. La momentul respectiv, nou înfiinţatele camere de comerţ au primit o lege şi atât. Nu s-a primit absolut nimic şi practic totul a fost clădit de la zero cu aportul agenţilor economici care începeau să se înfiinţeze după Revoluţie. (…) de câţiva ani sesizăm discrepanţe între cei care depun bilanţul la Fisc şi cei care figurează ca fiind înregistraţi şi în funcţiune la Registrul Comerţului.

Adică avem 1.106.206 milioane firme, dintre care au depus bilanţul numai 802.243. Aproape jumătate, care nu se regăsesc nicăieri, ca fiind în realitate active. Sper ca acest lucru să se reglementeze prin digitalizarea administrativă, să vedem bazele de date ale Fiscului şi Ministerului Justiţiei corelate astfel încât să aibă o marjă de eroare de doar câteva mii de firme, dar nu cifre de această dimensiune”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban.

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea a susţinut că prin noua lege se înlocuieşte judecătorul delegat la Registrul Comerţului cu registratorul comercial. Totodată, s-a operat o distincţie majoră cu privire la competenţa judecării plângerii împotriva deciziilor registratorul comercial: la comercianţii persoane fizice plângerile depuse de aceştia se judecă la judecătorii, iar plângerile depuse de persoanele juridice se judecă la tribunal.

„Tot aşa, căile de atac se mută la tribunal, respectiv la curtea de apel. Sunt multe lucruri care sunt de criticat în această lege, care conţine ciudăţenii care compun un puzzle ce nu e bine asamblat. De exemplu, la constituirea electronică a SRL-urilor, se renunţă la probarea capitalului subscris şi la dovada deţinerii actelor privitoare la titlurile de proprietate, comparativ cu legea spălării banilor unde este nevoie de această probă”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea.

CCIR şi SCA Piperea şi Asociaţii au organizat joi conferinţa „Noua lege a Registrului Comerţului”.

Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Reabilitat acum 15 ani, podul Grant intră din nou în lucrări

Publicat

pod

Podul Grant intră în reabilitare și consolidare, anunță primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Podul, finalizat în 1982, a mai fost reabilitat în urmă cu 15 ani. Lucrările vor viza, printre altele, structura de rezistență, reabilitarea liniei de tramvai și a căii rutiere.

„Procedura pentru reluarea lucrărilor de reabilitare și consolidare a Podului Grant a fost lansată în SEAP de Administrația Străzilor București (ASB). Invit operatorii economici interesați să depună oferte până pe 3 ianuarie 2023”, transmite Nicușor Dan.

El precizează că lucrările vor fi demarate anul viitor, după realizarea proiectului tehnic.

„Finalizarea acestui proiect reprezintă o prioritate pentru Municipalitate în condiţiile în care obiectivul a fost finalizat în anul 1982 şi reabilitat în urmă cu 15 ani. Lucrările ce urmează a fi executate vizează structura de rezistență a pasajului, reabilitarea liniei de tramvai, a căii rutiere, dar și refacerea celor 6 bretele și a trotuarului pietonal. Valoarea estimată a lucrărilor este de 57.820.005,09 lei, iar durata de execuţie este de 24 de luni”, încheie edilul. Mediafax

Citește mai departe