Connect with us

ECONOMIE

Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană

Publicat

comisia europeana minster investitii surda foto fb
sursa foto: Facebook / Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene

România a primit asigurări că toate programele aferente perioadei 2021-2027 vor fi aprobate în cursul acestui an. Astfel că a fost eliminat astfel riscul ca ţara noastră să piardă aproximativ 5,2 miliarde euro din totalul alocării de peste 30 de miliarde de euro, susţine Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, într-un comunicat remis, vineri seara, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană a agreat posibilitatea alocării de fonduri pentru a sprijini populaţia vulnerabilă prin suportarea unei părţi din costurile cu facturile la energie (termică, gaz, curent electric).

De asemenea, urmare a discuţiilor, programul „Sprijin pentru România” prin care se oferă vouchere sociale în valoare de 250 de lei o dată la două luni persoanelor vulnerabile, pentru achiziţia de alimente şi mese calde, va fi prelungit.

O delegaţie a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condusă de ministrul Marcel Boloş, a efectuat în cursul săptămânii trecute o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a discuta cu înalţi reprezentanţi ai Comisiei Europene.

Scopul deplasării a fost clarificarea ultimelor aspecte privind închiderea negocierilor cu Executivul European pentru Politica de Coeziune aferentă perioadei de programare 2021-2027, astfel încât toate cele 16 Programe Operaţionale să fie aprobate până la finele anului.

Pe durata vizitei, au avut loc întrevederi cu comisarul european pentru politica regională, Elisa Ferreira, care a fost însoţită de Marc Lemaître, director general politică regională şi urbană, şi cu Andriana Sukova, director general adjunct pentru Directoratul General Ocuparea forţei de muncă şi Afacerile Sociale.

Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. „Negocierile alvează practic Romania de pierderea a circa 5,2 miliarde de euro”

„Reprezentanţii Comisiei Europene ne-au oferit garanţii că până la finalul acestui an vom avea toate cele 16 programe aferente perioadei 2021-2027 aprobate. Negocierile la care am luat parte salvează practic Romania de pierderea a circa 5,2 miliarde de euro din totalul alocării de aproximativ 30 de miliarde de euro din Politica de Coeziune.

Aceasta reprezintă alocarea aferentă anului 2022, precum şi un sfert din alocarea comunicată iniţial României pentru anul 2021.

De asemenea, am convenit să implementăm sprijinul pentru plata facturilor în rândul persoanelor vulnerabile şi continuarea programului ‘Sprijin pentru România’. (…)

Mai departe, trebuie să capacităm toţi actorii – administraţie publică centrală şi locală, instituţii publice, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile – pentru a fi sigur că maximizăm rezultatele oferite de aceste oportunităţi, prin care putem schimba cu adevărat România”, a transmis ministrul de resort, Marcel Boloş.

În cadrul întrevederii cu comisarul pentru politică regională şi reforme, Elisa Ferreira, s-a agreat transmiterea oficială, în această perioadă, a variantelor finale pentru Programul Sănătate – componenta Fondului European de Dezvoltare Regională, Programul Bucureşti-Ilfov, Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare, Programul Operaţional Transport şi Programul Operaţional Tranziţie Justă.

Astfel, vor fi transmise programe în valoare de peste 23 de miliarde de euro ce sunt finanţate integral din Fondul European de Dezvoltare Regională – 17,8 miliarde euro, Fondul de Coeziune – 3,53 miliarde euro şi Fondul de Tranziţie Justă – 2,1 miliarde de euro.

Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. Ce a solicitat ministrul Marcel Boloș

De asemenea, ministrul Marcel Boloş a solicitat modificarea Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 pentru a mobiliza proiecte de investiţii în zona infrastructurii rutiere, feroviare, portuare şi a mediului privat din sectorul de transport, prin mobilizarea a peste 125 milioane lei pentru proiecte care să faciliteze dezvoltarea coridoarelor de solidaritate pentru bunuri şi mărfuri, în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Ulterior discuţiilor, în cursul zilei de marţi, 15 noiembrie, modificarea a fost aprobată.

„Separat de acestea, o reuşită importantă a delegaţiei României a fost faptul că Executivul European a agreat forma propusă de MIPE cu privire la Programul Sănătate, pentru a putea sprijini cu finanţare din fonduri europene, cofinanţare naţională şi finanţare rambursabilă din partea Băncii Europene de Investiţii infrastructură spitalicească.

Astfel, prin intermediul Programului Sănătate vor putea fi finanţate investiţii în construcţia, modernizarea şi reabilitarea spitalelor judeţene, municipale şi orăşeneşti, precum şi infrastructurilor medicale de specialitate”, precizează MIPE.

Un alt aspect punctat de ministrul Marcel Boloş a fost necesitatea de a continua măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, în contextul inflaţiei ridicate şi creşterii preţurilor la facturile pentru utilităţi.

Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. Comisia este de acord ca România să vină cu o serie de propuneri

În acest sens, Comisia este de acord ca România să vină cu o serie de propuneri pentru a sprijini cu granturi pentru capital de lucru întreprinderile afectate de criză.

România vă putea identifica la nivelul fondurilor europene disponibile din actualul exerciţiul financiar alocări în marja a 10% din totalul bugetului României (aproximativ 2 miliarde de euro) pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de criza preţurilor la energie.

În ceea ce priveşte întâlnirea cu Andriana Sukova, director general adjunct DG EMPL, cele două părţi au discutat despre posibilitatea prelungirii programului „Sprijin pentru România” şi în anul 2023.

„S-a discutat posibilitatea alocării din fondurile politicii de coeziune a sprijinului pentru populaţia vulnerabilă în vederea suportării unei părţi din costurile cu facturile de energie (termică, gaz, curent electric).

Mecanismul va fi construit în următoarea perioadă la nivel naţional, astfel încât fondurile europene să sprijine populaţia vulnerabilă (aproximativ 4 milioane de beneficiari conform estimărilor) pe parcursul sezonului rece.

Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, aprobate de Comisia Europeană. Ce programe operaționale va avea aprobate în acest an România

Alocarea pentru acest sprijin poate merge până la 10% din valoarea politicii de coeziune din exerciţiul financiar 2021-2027, iar Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va realiza în perioada următoare o analiză cu privire la alocările disponibile de la nivelul programelor operaţionale pe care le gestionează astfel încât Guvernul să reuşească să sprijine în mod ţintit persoanele vulnerabile, vârstnicii cât şi să combată problematica sărăciei energetice”, se mai spune în comunicat.

România va avea aprobate în acest an trei programe operaţionale cu componentă socială: Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare 2021-2027 – cu o alocare de 4,3 miliarde de euro pentru valorificarea potenţialului tinerilor pe piaţa muncii, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, reducerea abandonului şcolar, economie socială şi creşterea accesibilităţii, atractivităţii şi calităţii învăţământului profesional şi tehnic/dual; Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 – cu o alocare de 4,1 miliarde de euro pentru sprijinirea persoanelor defavorizate prin vouchere sociale, programe de tip „masă caldă”, servicii sociale pentru persoane cu dizabilităţi şi copii aflaţi în risc de separare faţă de familie, vârstnici şi alte grupuri vulnerabile, inclusiv investiţii în infrastructură socială şi locuinţe sociale şi Programul Sănătate – cu o alocare de aproximativ 2,8 miliarde de euro fonduri europene + cofinanţare naţională şi împrumut al Băncii Europene de Investiţii (în total peste 5 miliarde de euro) pentru formarea şi specializarea de înaltă calificare a personalului medical, activităţi de cercetare şi dezvoltare în domeniu medical, precum şi prevenţie medicală pentru diferite categorii de grupuri vulnerabile.

Inovarea componentei sociale a Programelor din exerciţiul 2021-2027 este oferită de caracterul multi-fond al două programe: Programul Sănătate şi Programul Incluziune şi Demnitate Socială, unde se va pune la dispoziţia beneficiarilor intervenţii cu caracter complementar, fiind o premieră în România.

Astfel, acelaşi program o să finanţeze atât componenta de infrastructură educaţională şi a dotărilor cu echipamente, cât şi elementele ce ţin de dezvoltarea curriculei şi costurile cu formarea. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe