Spune-mi cum ai dormit, ca să-ţi spun cât de sănătoasă este inima ta – studiu

Atunci când nu dormi suficient de bine, consecinţele pe termen scurt sunt vizibile – poate că te concentrezi mai greu la serviciu sau eşti irascibil/ă cu cei dragi.
Dar, în fond, modelele de somn neregulate şi de calitate slabă ar putea creşte riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, arată un studiu publicat săptămâna aceasta în Journal of the American Heart Association.
La ce afecţiuni devii predispus/ă?
Cum „arată” un somn odihnitor?
Somnul este important pentru sănătatea cardiovascularea, prevenirea cancerelor, a demenţei şi a multor alte boli cronice ale îmbătrânirii.
Este de preferat ca în fiecare noapte adulţii să doarmă între şapte şi nouă ore.

FOTO AP/MEDIAFAX

Este important şi cum dormim, nu doar să dormim. Un somn odihnitor ne oferă energie, claritate şi ne menţine sănătoşi. 

Somnul deficitar – inclusiv calitatea slabă, durata scurtă şi somnul fragmentat – a mai fost legat de bolile cardiovasculare şi de decesele legate de bolile cardiovasculare, dar se ştia mai puţin despre asocierile specifice dintre regularitatea somnului şi ateroscleroză.

„Acest studiu este una dintre primele investigaţii care oferă dovezi ale unei legături între durata neregulată a somnului şi sincronizarea neregulată a somnului şi ateroscleroza”, a declarat autoarea principală a studiului, Kelsie Full, profesoară asistentă de medicină în cadrul diviziei de epidemiologie de la Vanderbilt University Medical Center din Nashville.

Ateroscleroza reprezintă acumularea de plăci în artere, explică American Heart Association. Plăcile sunt alcătuite din colesterol, substanţe grase, deşeuri celulare, calciu şi fibrină, un agent de coagulare a sângelui. „Pe măsură ce placa se acumulează, pereţii vaselor de sânge se îngroaşă, ceea ce reduce fluxul sanguin şi, prin urmare, diminuează cantitatea de oxigen şi alte substanţe nutritive care ajung în restul corpului. Ateroscleroza poate duce la afecţiuni cardiovasculare, inclusiv boli coronariene, angină pectorală, atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale şi boli ale arterelor carotide sau periferice”, se arată în cercetare.

Cum „arată” un somn benefic pentru organism?

Regularitatea somnului, au definit autorii noului studiu, este estimată prin variaţii ale duratei somnului (cât timp doarme cineva în fiecare noapte) şi ale orei de somn (momentul în care cineva adoarme în fiecare noapte) – cu cât mai puţine variaţii, cu atât mai bine.

„Somnul este esenţial pentru ca inima să se poată odihni, deoarece atunci ritmul cardiac încetineşte şi tensiunea arterială scade în mod normal”, a adăugat cercetătoarea, care spune că „fără această odihnă regulată, inima şi sistemul vascular sunt stresate în timp”.   Apoi, orice întrerupe somnul unei persoane ar putea duce la schimbări care afectează inima, a declarat Dr. Andrew Freeman, director de prevenire cardiovasculară şi wellness la National Jewish Health din Denver, acesta nefiind implicat în cercetare.   „Somnul întrerupt – în special (la) cei cu apnee în somn – eliberează de obicei catecolamine precum adrenalina, care poate agrava diverse afecţiuni, mai ales dacă este o problemă cronică”, a spus Freeman. Întreruperile de somn pot fi, de asemenea, un semn de stres crescut sau de anxietate, a adăugat el.   „Aceste rezultate sugerează că menţinerea unor durate de somn regulate sau obişnuite, sau dormitul aproape de aceeaşi cantitate totală de timp în fiecare noapte (…) poate juca un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare”, explică autoarea studiului. Somnul de calitate slabă ne îmbolnăveşte

Autorii şi-au propus să afle mai multe despre somn analizând somnul adulţilor mai în vârstă – în medie 69 de ani – care au participat la Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis, un studiu de cohortă longitudinal conceput pentru a investiga prevalenţa şi evoluţia bolilor cardiovasculare şi factorii de risc pentru acestea. Mai mult de 2.000 de participanţi au fost recrutaţi între anii 2000 şi 2002 din Minnesota, Maryland, Illinois, Carolina de Nord, California şi statul New York.

Concret, în timpul evaluărilor de somn efectuate între 2010 şi 2013, participanţii au ţinut un jurnal de somn timp de şapte zile consecutive şi au purtat un ceas de mână care a urmărit istoricul somnului şi al trezirii. De asemenea, participanţii au fost supuşi unui studiu de somn la domiciliu pentru a măsura respiraţia, etapele de somn, trezirea în timpul nopţii şi ritmul cardiac.

Pe scurt, după ce sănătatea cardiovasculară a participanţilor a fost evaluată în acelaşi interval de timp, cercetătorii au descoperit că cei cu durate neregulate ale somnului – cele care variau de la 90 de minute la mai mult de două ore într-o săptămână – aveau o probabilitate de aproximativ 1,4 ori mai mare de a avea scoruri ridicate ale calciului coronarian în comparaţie cu cei cu durate de somn mai regulate. (Acest scor de calciu măsoară cantitatea de placă calcificată din artere; un număr mai mare creşte riscul unor afecţiuni cardiovasculare). Primul grup a fost, de asemenea, mai probabil să aibă plăci carotide şi rezultate anormale la un test care evaluează rigiditatea vaselor de sânge.

Sursa Mediafax.ro