Connect with us

ECONOMIE

Statul a plătit în luna iulie peste 44 milioane lei pentru ajutorul social. Numărul total al beneficiarilor: aproape 170.000

Publicat

bani

Suma totală plătită în iulie 2019 de statul român pentru ajutorul social (venit minim garantat) s-a ridicat la 44,278 milioane de lei, valoarea medie plătită fiind de 262,09 lei, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

În iulie 2019, au beneficiat de acest ajutor social 168.947 persoane. Cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj – 11.147 persoane, Buzău – 9.156 şi Bacău – 8.996.

La finele lunii iulie, erau suspendaţi de la plată 17.592 beneficiari, cei mai mulţi din Dolj – 1.459, Bacău – 1.104 şi Botoşani – 1.091.

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj – 332,87 lei, Braşov – 310,49 lei şi Mureş – 304,3 lei.

De asemenea, în iulie 2019, au fost efectuate alte plăţi (restanţe, reluări în plată, plăţi neachitate, corecţii etc.) în contul acestui ajutor în sumă de 114.698 lei.

Venitul minim garantat (VMG), este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost modificată în luna iulie 2018 prin Legea nr.192/2018, în principal cu scopul de a facilita integrarea pe piaţa forţei de muncă a membrilor de familie beneficiari ai ajutorului social.

Astfel, în situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, dreptul la ajutorul social încetează. În cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului.

A fost prevăzută de asemenea obligaţia primarului de a întocmi planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă precum şi stabilirea condiţiilor de efectuare a activităţilor sezoniere de către beneficiarii de ajutor social, inclusiv remunerarea acestor activităţi sezoniere.

În situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză de două ori participarea la aceste activităţi sezoniere, dreptul la ajutorul social încetează, urmând să poată fi solicitat un nou drept doar la un interval de 12 luni, ca şi în cazul refuzului unui loc de muncă. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Sprijin pentru marii consumatori de energie. Au fost plătiți peste 130 milioane de euro

Publicat

Peste 130 milioane de euro au fost alocați marilor consumatori de energie. „Vom trece iarna cu bine”, spune Virgil Popescu, ministrul Energiei.

„Vom trece iarna cu bine. Schema de ajutor de stat pentru energointensivi a fost finalizată, iar marii angajatori au primit bani pentru a-și putea susține activitatea. Așa cum am mai spus prin acest ajutor financiar susținem 15 ramuri din industria României. Vorbim despre producători care au angajați direct și pe orizontala economiei de peste 100.000 de angajați. Totodată, prin această schemă evităm riscul de relocare al unor companii care contribuie la economia României.

Aș vrea să reamintesc că nu oferim sprijin doar marilor consumatori de energie. De compensare beneficiază și IMM-urile, dar și consumatorii casnici, măsurile fiind prevăzute în legea nr.259/2021. Suntem în discuții cu Comisia Europeană pentru a prelungi schema de ajutor de stat prevăzută prin OUG nr. 81 pentru a-i susține în continuare pe energointensivi”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Conform unui comunicat transmis de Ministerul Energiei, suma plătită în anul 2021 sub forma ajutorului de stat aferent anului 2020 este de 637.623.005,82 lei echivalentul a 131.819.273,08 Euro, la cursul mediu de referință pentru anul 2020 de 4,8371 lei/Euro.

Numărul total al societăților care au beneficiat de ajutorul de stat conform OUG nr. 81/2019 este de 33, toate cu capital 100% privat, dintre care 12 societăți cu răspundere limitată și 21 societăți pe acțiuni;

Numărul societăților cărora li s-a respins cererea de acordare a finanțării este de 3, deoarece nu s-au încadrat în condițiile cumulative impuse de OUG 81/2019 pe perioda de implementare.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

România şi Slovacia au avut cea mai scăzută creştere economică din UE în trimestrul al treilea

Publicat

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 2,2% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul al doilea, iar în Uniunea Europeană PIB-ul a urcat cu 2,1% de la un trimestru la altul, în ambele cazuri fiind vorba de un avans identic cu cel consemnat în trimestrul II raportat la primele trei luni din an, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Cu excepţia Lituaniei, unde PIB-ul a stagnat, toate statele membre UE au consemnat o creştere a PIB în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent. Însă, în timp ce Austria a avut cea mai mare creştere a PIB de la un trimestru la altul (3,8%), cele mai mici ritmuri de creştere au fost consemnate în România şi Slovacia (ambele cu un avans de 0,4%).

În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 4,1% în UE în trimestrul al treilea, după un avans de 14,4% în zona euro şi unul de 13,8% în UE în trimestrul al doilea. În cazul României, ritmul de creştere a încetinit până la 8,1% în al treilea trimestru, de la 13,8% în trimestrul al doilea.

Tot marţi, Eurostat a anunţat că numărul persoanelor ocupate a urcat cu 0,9%, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta după ce în trimestrul al doilea ocuparea a crescut cu 0,8%, atât în zona euro, cât şi în UE.

În perioada iulie-septembrie 2021, ţările membre cu cea mai puternică majorare a ocupării au fost Irlanda (4%), Spania (2,6%) şi Lituania (2,1%), iar ţările cu cele mai modeste creşteri au fost Slovacia şi Croaţia (ambele cu 0,3%), precum şi Suedia, Cehia, Germania, Italia şi România (toate cu 0,4%). Eurostat estimează că în al treilea trimestru din 2021 erau 210 milioane persoane ocupate în Uniunea Europeană, din care 161 de milioane în zona euro.

În ceea ce priveşte România, Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică din trimestrul III al acestui an, la 0,4%, de la 0,3% cât estima anterior, iar faţă de perioada similară din 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 7,4% pe seria brută şi 8,1% pe seria ajustată sezonier. Pe data de 16 noiembrie, INS anunţa că economia României a încetinit la 0,3% în trimestrul III faţă de trimestrul anterior, în timp ce raporta la aceeaşi perioadă a anului trecut avansul PIB a fost de 7,2% pe serie brută şi 8% pe serie ajustată. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Economiei: Am deblocat bugetele operatorilor din industria de apărare. Până la sfârşitul anului, oamenii vor primi salariile

Publicat

florin spataru ministrul economiei
sursa foto: Facebook / Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Bugetele majorităţii operatorilor economici cu capital de stat din industria de apărare au fost deblocate, în cursul serii de luni, astfel încât plăţile salariale aferente nucleului industriei de apărare să poată fi realizate până la sfârşitul anului, informează marţi Ministerul Economiei (ME).

Potrivit unui comunicat al ME, ministrul de resort, Florin Spătaru, a avut o întrevedere cu membrii Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA) pentru a găsi soluţii la problemele urgente ale acestui sector industrial. Cel mai important aspect ridicat în cadrul întâlnirii a fost neaprobarea de la începutul anului a bugetelor de venituri şi cheltuieli a majorităţii operatorilor economici din portofoliul Ministerului Economiei, fapt ce a dus la zero investiţii şi, mai grav, la imposibilitatea plăţii salariilor.

„Am decis ca, imediat după întâlnirea cu liderii sindicatelor, să semnez aprobarea bugetelor care erau blocate fără niciun motiv întemeiat, de la începutul acestui an. Nu putem cere performanţă de la oameni care nu-şi primesc nici măcar salariile. Fără bugete aprobate, banii pentru nucleu, adică banii prevăzuţi prin lege pentru personalul din industria naţională de apărare, nu puteau să ajungă la oameni. Astfel de situaţii nu sunt admisibile şi cei responsabili pentru situaţia asta ar trebui să răspundă. Anul 2021 este primul an din istoria acestui minister când în industria de apărare s-au făcut ZERO investiţii. A fost cu adevărat un an negru pentru industria naţională de apărare”, a spus ministrul Economiei.

Florin Spătaru a subliniat că industria naţională de apărare reprezintă un capitol important din noul program de guvernare şi a anunţat că, în urma analizării capabilităţilor acesteia, va propune Guvernului un plan investiţional strategic.

Totodată, acesta a adăugat că va demara discuţii cu MApN pentru a identifica noi oportunităţi de colaborare.

„Industria de apărare din România este supusă unor provocări şi probleme stringente”

„Industria de apărare din România este supusă unor provocări şi probleme stringente, în această perioadă, fără precedent. Finanţarea acestui sector lăsat până acum în eşalonul doi este esenţială, dacă ne dorim o industrie de apărare competitivă şi performantă”, a susţinut şeful de la Economie.

La rândul lor, liderii sindicatelor au subliniat necesitatea unei strategii de atragere de forţă de muncă tânără şi specializată în industrie, precum şi crearea unei grile de salarizare, în conformitate cu condiţiile speciale de muncă.

„Veniturile din industria de apărare trebuie corelate cu oportunităţile de dezvoltare pe care aceste companii le pot oferi tinerilor, astfel încât aceştia să fie motivaţi să rămână şi să se specializeze pe domeniile lor de activitate”, este de părere ministrul.

Necesitatea unui cadru legislativ special dedicat industriei de apărare

De asemenea, întâlnirea a evidenţiat necesitatea unui cadru legislativ special dedicat industriei de apărare. În plus, Florin Spătaru s-a pronunţat în favoarea unui plan sustenabil de atragere de comenzi din partea statului român.

„Avem nevoie de o schimbare de atitudine în relaţiile parteneriale şi o mai strânsă colaborare între companiile româneşti din industria de apărare şi instituţiile statului român care beneficiază de aceste produse”, a afirmat ministrul Economiei. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministrul Energiei: Estimăm o scădere a prețurilor la gaze după această iarnă

Publicat

gaz

Prețul gazelor a crescut după ce au fost reduse livrările prin Ucraina, din Rusia, pentru a se presa operaționalizarea conductei Nord Stream 2, a declarat ministrul Energiei Virgil Popescu. Potrivit acestuia, specialiștii estimează că prețul gazelor va scădea după această iarnă.

Virgil Popescu a declarat marți că, după accidentul din vară de la Azomureș, combinatul a funcționat la jumătate din capacitate.

„A funcționat doar cu linia 4 pentru că, dacă vă aduceți aminte, a fost un accident la Azomureș pe linia 3. Deci funcționa la jumătate din capacitate. Contractul lor de gaze la un preț foarte bun expira la 31 decembrie și au luat decizia să oprească o lună sau două luni de zile și să-și mute reviziile care erau planificate în vară tocmai pentru a preîntâmpina această turbulență pe piața gazelor naturale, să o mute în perioada aceasta de iarnă”, a spus Virgil Popescu.

De ce a crescut prețul gazelor naturale

Despre motivul creșterii prețurilor la gaze, Popescu a spus că „toți știm motivul”: „este o speculație pe piața gazelor naturale făcută de către Federația Rusă prin Gazprom. S-au redus livrările prin Ucraina, se presează practic operaționalizarea conductei Nord Stream 2”.

După această iarnă, estimările sunt că prețul gazelor va scădea.

„Noi estimăm că după perioada de iarnă, odată cu pornirea conductei prețurile vor scădea”

„Noi estimăm că după perioada de iarnă, odată cu pornirea conductei prețurile vor scădea. Așa se vede și pe piața futures a contractelor de vânzare de gaz pe bursele europene prețurile sunt la jumătate pentru primăvară, vară și chiar iarna anului viitor. Estimăm o scădere a prețurilor la gaze naturale după această iarnă. Iar întreprinderile mici și mijlocii, prin legea pe care am adoptat-o în Parlament au o schemă de ajutor de stat. Primesc, practic, o subvenție atât la energie electrică, cât și la gaze naturale pentru a trece cu bine această iarnă”, a mai spus ministrul Energiei.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe