Poliţia din Belarus a făcut uz miercuri seară de tunuri cu apă împotriva miilor de manifestanţi adunaţi în centrul Minskului după anunţul privind învestirea pentru un nou mandat a lui Aleksandr Lukaşenko, care se confruntă cu o mişcare de contestare fără precedent, relatează AFP şi Reuters.

Forţele de ordine au început să disperseze mai multe mii de persoane aflate pe un bulevard din centrul Minskului şi au efectuat zeci de arestări.

Poliţişti anti-revoltă cu cagule i-au arestat pe manifestanţi şi i-au dus în dube. Mulţimea s-a comasat apoi în faţa unei stele funerare, în memoria morţilor din Al Doilea Război Mondial.

Mai multe persoane au fost rănite când s-a tras cu tunurile cu apă, a relatat agenţia rusă de presă Interfax, preluată de Reuters.

Mii de persoane au protestat pe străzi purtând steagurile roşii şi albe ale opoziţiei, în timp ce maşinile claxonau în jur. Numeroşi protestatari purtau coroane de carton pe cap, aluzie la depunerea jurământului de către preşedintele Lukaşenko.

“Noi nu te-am ales!”, “Nu ţi-ai început mandatul, pur şi simplu ai devenit senil!” sau “Dacă ai 80%, de ce ţi-e frică de noi?” – sunt doar câteva dintre mesajele de pe pancartele agitate de protestatari.

Ignorând apelurile de a renunţa la putere după 26 de ani, Lukaşenko a fost învestit miercuri pentru un al şaselea mandat în secret, după o victorie cu peste 80% în scrutinul prezidenţial de la 9 august, despre care opoziţia susţine că a fost fraudat.

Din punctul de vedere al opozanţilor şi media independente, această ceremonie, care trebuia să aibă loc înainte de 9 octombrie, a fost organizată în secret pentru a nu servi drept catalizator pentru o nouă mare manifestaţie.

Statele europene au denunţat obstinaţia lui Aleksandr Lukaşenko, Berlinul declarând că “nu îl recunoaşte”, din cauza lipsei “legitimităţii democratice”. AGERPRES

Cel mai prestigios bal din Austria, desfăşurat anual la Opera de Stat din Viena, nu va avea loc în luna februarie din cauza riscului pentru sănătate reprezentat de noul coronavirus, a anunţat miercuri guvernul austriac, citat de DPA.

Anunţul urmează unor anulări similare care au afectat calendarul aglomerat al balurilor organizate în acest oraş.

Vestea pune o presiune suplimentară pe sectorul turistic, vital pentru Viena, în condiţiile în care mai multe guverne europene au emis avertismente de călătorie pe fondul creşterii numărului de cazuri de COVID-19.

“Această decizie nu a fost uşoară”, a declarat cancelarul Sebastian Kurz într-o declaraţie. “Am optat însă pentru anulare, în contextul în care contagierile au loc mai ales la petreceri şi la festivităţi”, a completat el.

Balul Operei de Stat din Viena este un eveniment anual care atrage circa 7.000 de persoane, printre care numeroase vedete, politicieni şi oameni de afaceri, şi marchează apogeul sezonului de baluri al capitalei austriece, care începe în luna ianuarie.

Valsul aduce venituri importante Vienei, deoarece dansatorii nu cheltuiesc bani doar pe biletele la baluri, ci şi pe haine şi coafuri scumpe, pe lecţii de dans şi mese la restaurante.

Peste 500.000 de persoane au participat la balurile vieneze din sezonul trecut, generând venituri de 140 de milioane de euro, potrivit camerei locale de comerţ.

Săptămâna trecută, alte câteva baluri populare organizate de medici, farmacişti, avocaţi, jurnalişti şi militari din Viena au fost anulate. AGERPRES

Guvernul britanic a atenţionat miercuri că până la 7.000 de camioane ar putea fi blocate în comitatul Kent, cu până la două zile de aşteptare pentru a traversa Canalul Mânecii la 1 ianuarie, dacă Londra şi Bruxellesul nu vor ajunge să încheie un acord de comerţ liber, transmit Reuters şi AFP.

„Nu este vorba despre o predicţie sau o previziune”, ci despre un „exerciţiu prudent pentru a stabili ce s-ar putea întâmpla în cel mai pesimist scenariu”, a declarat ministrul britanic Michael Gove în parlament.

În pofida ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, survenită oficial pe 31 ianuarie, ţara urmează totuşi regulile UE în timpul unei perioade de tranziţie care se va încheia pe 31 decembrie.

Scenariul evocat de Michael Gove se bazează pe estimări conform cărora doar ”50% până la 70% din marile companii şi numai 20-40% dintre IMM-uri ar fi pregătite pentru aplicarea strictă a noilor cerinţe europene”.

Astfel, doar ”30% până la 60%” dintre camioane ar ajunge la frontieră cu îndeplinirea formalităţilor necesare pentru mărfurile transportate, potrivit ministrului britanic, care a avertizat că traversarea Canalului Mânecii cu feriboturile între porturile Dover şi Calais ar fi blocată şi s-ar crea o coadă de ”7.000 de camioane în Kent”, ceea ce ar crea o întârziere de două zile.

Londra susţine că face eforturi pentru a ajunge la un acord cu Bruxellesul, dar îşi menţine poziţia conform căreia orice acord trebuie să respecte suveranitatea ţării, în timp ce Uniunea Europeană afirmă că, dată fiind proximitatea Regatului Unit faţă de blocul comunitar, britanicii trebuie să accepte condiţii simetrice care să garanteze o concurenţă loială.

Principalele divergenţe între UE şi Regatul Unit sunt legate de solicitarea Bruxellesului ca în schimbul unui acord de liber schimb fără cote şi taxe vamale Regatul Unit să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar, pentru a evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană. Un dosar sensibil este şi cel referitor la pescuit.

Regatul Unit a părăsit oficial UE la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea unui acord de retragere care cuprinderea condiţiile despărţirii. Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. În cazul absenţei unui asemenea acord, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Viitoarea rundă de negocieri oficiale între UE şi Regatul Unit este prevăzută pentru săptămâna viitoare, înaintea summitului extraordinar al UE din 1-2 octombrie consacrat evaluării progreselor şi eventualei adoptări a unei decizii de accelerare a pregătirilor blocului comunitar pentru scenariul absenţei unui acord.AGERPRES

Numărul cazurilor noi de infectare cu coronavirus a atins un nivel record în Israel, la câteva zile după ce în întreaga ţară a fost instituită carantina, transmite dpa.

Potrivit unui comunicat emis miercuri de Ministerul Sănătăţii, în ziua precedentă au fost înregistrate 6.861 de cazuri noi.

Precedentul record a fost consemnat săptămâna trecută, când într-o singură zi au fost confirmate 5.533 de cazuri.

Marţi au fost efectuate 59.159 de teste, ceea ce înseamnă o rată de pozitivare de 11,6%, aceeaşi din ziua precedentă.

Carantina naţională a început vineri, în ajunul Anului Nou Evreiesc, dar mulţi israelieni au găsit căi de a ocoli regulile, unii sărbătorind cu o noapte mai devreme împreună cu familiile lărgite, alţii luând cine festive cu prieteni sau rude care locuiesc în apropiere.

În cele trei săptămâni de izolare, care acoperă întreaga perioadă a sărbătorilor evreieşti tradiţionale, israelienilor li se cere să nu se îndepărteze la o distanţă mai mare de 1 km de casă, exceptând deplasările la lucru, pentru cumpărarea de produse esenţiale sau pentru a face sport.

Adunările sociale sunt limitate la cel mult 10 persoane în interior şi 20 în exterior.

Şcolile şi grădiniţele sunt închise de joi. Multe afaceri – precum hoteluri, mall-uri, saloane de înfrumuseţare, centre de relaxare, săli de sport, piscine – au interdicţie de funcţionare.

Supermagazinele, farmaciile şi serviciile de livrare de alimente sunt în continuare deschise.

Cabinetul de criză urmează să decidă miercuri noi restricţii.

Israelul a impus prima carantină naţională la mijlocul lunii martie, apoi a relaxat măsurile în mai, iar de atunci traversează un al doilea val de infectări cu coronavirus. AGERPRES