Connect with us

ECONOMIE

Strategia Energetică: Circa 3,2 milioane gospodării vor utiliza în principal gaze naturale pentru încălzire, în 2030

Publicat


Gazele naturale vor rămâne combustibilul preferat pentru încălzire în mediul urban în România, cel puţin până în 2030, când, potrivit proiecţiilor, aproape 3,2 milioane gospodării vor utiliza în principal această resursă energetică pentru încălzire, conform proiectului “Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicată de ministerul de resort.

Documentul semnalează că în ultimii 20 de ani centralele termice individuale pe bază de gaze naturale au crescut considerabil în popularitate, fiind preferate de gospodăriile rămase fără încălzire centralizată, fie prin falimentul SACET la care erau branşate, fie prin debranşare voluntară. De asemenea, o bună parte a locuinţelor noi, atât case cât şi blocuri de locuinţe, aleg centrala termică pe bază de gaze naturale.

“În prezent, există în România mai mult de 2,2 milioane gospodării cu centrale termice individuale, majoritatea în mediul urban. Deşi astfel de centrale pot asigura fără probleme confortul termic al întregii locuinţe în sezonul rece, o parte a gospodăriilor optează pentru încălzirea parţială a locuinţei, din raţiuni economice – în special cele cu locuinţe individuale, unde costurile cu încălzirea sunt mai mari. Gospodăriile ce utilizează gaze naturale pentru încălzire, dar care nu deţin centrale termice individuale, dispun fie de convectoare pe bază de gaze naturale, fie de sobe tradiţionale de teracotă. În mediul urban şi semi-urban, o practică obişnuită este utilizarea, în paralel, a gazelor naturale şi a lemnului de foc în sobele de teracotă. Peste 250.000 de gospodării folosesc astfel de instalaţii de încălzire”, se menţionează în proiectul de strategie.

Acesta subliniază că majoritatea locuinţelor noi, care urmează a fi construite până în 2030, vor adopta gazele naturale pentru încălzire, în defavoarea SACET, a biomasei şi a energiei electrice (pompe de căldură). În plus, o parte a locuinţelor existente urmează să treacă de la SACET sau încălzirea pe bază de lemn de foc la încălzirea pe bază de gaze naturale. Tranziţia este de aşteptat să aibă loc în special în mediul urban şi semi-urban, cu acces la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, chiar dacă va continua extinderea reţelei şi în mediul rural.

Consumul total de gaze naturale pentru încălzirea directă a locuinţelor este de aşteptat să crească uşor în următorii ani, influenţat de următorii factori: creşterea numărului de locuinţe ce utilizează în principal gaze naturale pentru încălzire cu 700.000; creşterea confortului termic în locuinţele încălzite cu gaze naturale, concomitent cu creşterea nivelului de trai; scăderea consumului prin creşterea eficienţei energetice a locuinţelor, determinată inclusiv de liberalizarea preţului la gaze naturale şi de creşterea treptată a preţului pe pieţele internaţionale.

Totodată, preţul gazelor naturale pentru gospodării este de aşteptat să crească de la 42 euro/MWh în prezent la 55 euro/MWh în 2030. Modelarea prevede o creştere a nivelului de trai al gospodăriilor, într-un ritm cel puţin egal cu cel al creşterii preţurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va creşte din pricina preţului gazelor naturale, se mai precizează în proiectul de Strategie.

Ministerul Energiei a anunţat vineri publicarea proiectului de strategie, finalizarea raportului de mediu şi a studiului de evaluare adecvată, dezbaterea publice a acestor documente urmând să aibă loc în data de 15 octombrie.AGERPRES/

ACTUALITATE

Consumatorii casnici de electricitate au continuat să migreze în piaţa liberă, cu toate că au fost reintroduse preţurile reglementate

Publicat

Numărul consumatorilor casnici deserviţi de furnizorul tradiţional, de ultimă instanţă, a scăzut cu 14,77% în primul trimestru al acestui an, faţă de perioada similară din anul 2018, ca urmare a migrării către piaţa concurenţială, se arată în raportul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) privind piaţa reglementată de energie electrică în primul trimestru al acestui an.

În total, 6,5 milioane de consumatori au fost alimentaţi în primul trimestru de către furnizorii de ultimă instanţă.

“Numărul total de locuri de consum aferente clienţilor finali deserviţi de FUI a scăzut cu 14,77% în trimestrul I 2019 faţă de perioada similară din anul 2018 şi cu 2,88% faţă de trimestrul IV 2018. Aceasta tendinţă este determinata, cu precădere, de clienţii casnici care au migrat în piaţa concurenţială, ca urmare a ofertelor specifice dedicate acestui segment promovate de furnizorii activi pe piaţa concurenţială”, explică autorii raportului.

Aceasta deşi, în decembrie 2018, Guvernul a aprobat OUG 114/2018, care a reintrodus, de la 1 martie 2019, tarifele reglementate la electricitate.

Cei mai mulţi au trecut în piaţa concurenţială în luna februarie, adică peste 80.000 de consumatori casnici, însă şi în martie, după reintroducerea preţurilor reglementate, circa 70.000 de utilizatori casnici au migrat în piaţa liberă.

Totodată, experţii ANRE au remarcat “creşterea cu 68,35% a numărului de locuri de consum a noncasnicilor preluaţi în regim de UI (ultimă instanţă – n.r.) în trimestrul I 2019 faţă de trimestrul I 2018, ca rezultat al restrângerii activităţii mai multor furnizori concurenţiali”.

Cu alte cuvinte, dacă furnizorul unui utilizator noncasnic nu mai poate livra energia, utilizatorul este preluat automat de furnizorul de ultimă instanţă din zona respectivă.

ANRE a remarcat faptul că achiziţia de energie electrica pentru clienţii finali s-a realizat cu preponderenta pe platformele bursei de profil OPCOM: pieţele centralizate (56,21%), Piaţa centralizata pentru serviciul universal (20,08%), PZU (19,31%) şi o mică parte, 9,8%, pe contracte reglementate.

În primul trimestru din 2019, producătorii care au livrat energie în piaţa reglementată au fost Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi OMV Petrom (centrala de la Brazi).

Specialiştii ANRE au menţionat, în raport, apariţia OUG 114/2018 şi efectele ei.

“Cadrul de reglementare aplicabil în trimestrul I 2019 a suferit modificări semnificative faţă de perioada precedentă, modificări impuse de implementarea prevederilor OUG nr. 114/2018. Transpunerea prevederilor acestui act normativ s-a concretizat prin adoptarea de Ordine, Decizii şi Avize ale presedintelui ANRE cu incidenta asupra pieţei de energie electrica pentru clienţii finali deserviţi de FUI, aplicabile în perioada analizată”, au arătat reprezentanţii reglementatorului.

Principalele modificări au constat în introducerea de tarife reglementate pentru energia electrică vândută consumatorilor casnici în perioada perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022; stabilirea de ANRE a tarifelor reglementate şi a preţurilor aplicate de furnizorii de ultima instanţa clienţilor finali; încheierea de către furnizorii de ultimă instanţă de contracte reglementate cu producătorii de energie electrica pentru achiziţia de energie electrica destinata acoperirii consumului consumatorilor casnici;
stabilirea de ANRE a cantităţilor şi preţurilor aferente energiei electrice vândute pe baza contractelor reglementate.

Liberalizarea pieţei de energie a început la 1 iulie 2013, când 10% din cantitatea de energie furnizată consumatorilor casnici a fost achiziţionată din piaţa liberă, iar întregul proces de liberalizare a fost finalizat la 31 decembrie 2017.

În ianuarie, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), declara, pentru AGERPRES, că nicio ţară din Uniunea Europeană nu a revenit la preţurile reglementate de energie, după liberalizarea pieţei, atât de brusc şi fără niciun fel de consultare cu specialiştii din piaţă, cum se întâmplă în România.

Potrivit acestuia, piaţa liberalizată de energie din România funcţiona destul de bine până acum, cu o concurenţă din ce în ce mai mare între furnizori. Aceştia, în efortul de a-şi atrage cât mai mulţi clienţi casnici, practicau reduceri de preţuri şi tot felul de oferte, precum energie la pachet cu alte servicii, gaze, telefonie mobilă şi mentenanţă.

Întrebat dacă au mai fost cazuri în Uniunea Europeană când s-a revenit la preţuri reglementate după liberalizarea totală a pieţei, Lungu a răspuns: “Au mai fost intervenţii, dar nu de această amploare, adică nu atât de brusc şi fără a fi consultaţi specialiştii din piaţă şi operatorii”. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Pensii majorate de la 1 septembrie. Ministrul Muncii promite că primele plăți către Poșta Română se fac săptămâna viitoare

Publicat

Majorarea de pensii pentru luna septembrie este deja calculată şi de săptămâna viitoare vor fi făcute primele plăţi către Poşta Română, astfel încât de la 1 septembrie noile valori ale pensiilor să fie deja plătite, a declarat, sâmbătă, la Antena 3, ministrul Muncii, Marius Budăi.

“Majorarea de pensii pentru luna septembrie este deja calculată, deja tot ce înseamnă fluturaş de pensii este tipărit şi deja săptămâna viitoare vom face către Poşta Română primele plăţi, pentru ca începând din data de 1 septembrie noile valori şi noile cuantumuri ale pensiilor să fie deja plătite. Am tipărit (fluturaşii n.r.) şi pentru indemnizaţia minimă. Noi suntem pregătiţi cu orice variantă. Aţi văzut când am anticipat că vom avea atac la Curtea Constituţională la Legea pensiilor şi eram în pericol să nu majorăm pensiile de la 1 septembrie, am prevăzut în OUG 114 aceste măsuri, aceste noi valori, pentru a putea să le prindem şi în Legea bugetului”, a precizat ministrul Muncii.

Întrebat când vor apărea normele la Legea pensiilor, în condiţiile în care baza acestora trebuie organizată, precum şi licitaţia pentru un nou sistem informatic, Budăi a dat asigurări că acestea vor fi gata “într-o săptămână, maxim două”.

“Noi suntem extrem de determinaţi şi hotărâţi, cu toate că implementarea acestei legi este o provocare foarte mare, îţi trebuie foarte multă dorinţă, şi din punctul meu de vedere – fără a spune cuvinte mari – îţi trebuie foarte multă iubire de români, să îţi doreşti să le îmbunătăţeşti viaţa. Nu e o lege de pus uşor în practică şi mă refer şi financiar, dar avem determinarea şi hotărârea. Dacă un Guvern îşi doreşte să implementeze această lege are foarte mult de muncă. Normele sunt pe final. Săptămâna aceasta am avut o întâlnire cu colegii mei de la Casa Naţională de Pensii Publice, avem calendarul foarte bine stabilit a tot ceea ce înseamnă şi următorii paşi, pentru că pe lângă software avem nevoie de o altă structura informatică, alte servere securizate, cu spaţii mai de stocare. (…) Normele vor fi gata într-o săptămână, maxim două. Lucrăm în paralel, la norme şi la caietul de sarcini, astfel încât să lansăm cum trebuie licitaţia. (…) Atunci când începem, începem cu motoarele turate la maxim. Eu vreau ca atât cât sunt în funcţie să măsor de 10 ori şi să trasez o singură dată, să nu ne întoarcem înapoi”, a explicat şeful de la Muncă.

Acesta a subliniat că pentru a demara aplicarea Legii pensiilor, recalcularea acestora, va avea nevoie în prima etapă de nu mai puţin de 500 de oameni, iar ulterior “văzând şi făcând voi da cifra exactă” .

“Am deblocat prin discuţii cu doamna premier şi cu ministrul Finanţelor Publice şi anumite locuri vacante şi le-am scos la concurs. Începem să ne mărim echipa, dar aşteptăm şi analiza celorlalte ministere să vedem dacă avem oamenii şi avem unde să-i preluăm, dar în prima fază avem nevoie de 500 de persoane pentru a demara, ulterior văzând şi făcând voi da cifra exactă”, a menţionat Budăi.

Întrebat care este varianta finală în privinţa impozitării pensiilor de lux, Budăi a afirmat că încă se mai fac simulări la MFP pe variantele anunţate deja, iar când ” vom avea decizia finală, vom anunţa clar, exact, ce avem de întreprins în continuare”.

În ultimii doi ani, guvernarea PSD a asigurat o creştere a punctului de pensie, de la 816 lei în 2016, la 1.100 lei în 2018 şi la 1.265 lei în septembrie 2019, dar şi o majorare a pensiei minime garantate, la 640 de lei în prezent, până la 704 lei în septembrie 2019 şi până la 775 lei în 2020.

Valoarea punctului de pensie creşte începând cu 1 septembrie 2019, de la 1.100, la 1.265 de lei.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Legea care îi lasă pe corupți fără pensiile de serviciu, depusă în Parlament de către deputatul Florin Roman. Ce categorii sunt vizate

Publicat

pensii

Deputatul de Alba, Florin Roman, a depus o inițiativă legislativă prin care toate categoriile de salariați ai statului care sunt condamnați pentru corupție sau infracțiuni asimilate ar uma să își piardă piardă pensiile. În cazul în care va fi adoptată, legea va viza foarte multe categorii de beneficiari de pensii de stat, de la magistrați, la foști ofițeri din serviciile de informații, din poliție, angajați ai Curții de Conturi, parlamentari, angajați ai Parlamentului și alții, informează ziarul Alba24.ro.

Modificările legislative propuse, conform proiectului inițiat de Roman:

Articolul I: Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial, numărul 1197 din data de 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La Art. 685, după alin. (15) se introduce un nou alineat, alin. (16), cu următorul cuprins:

„(16) Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul II: Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial, numărul 556 din data de 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 29, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Nu beneficiază de pensia de serviciu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul III: Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicat în Monitorul Oficial, numărul 35 din 16 ianuarie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 731, după alin.(12) se introduce un nou alineat, alin.(121), cu următorul cuprins:

„(121) Nu beneficiază de pensia de serviciu funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul IV: Legea 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic si consular al României, publicată în Monitorul Oficial, numărul 546 din data de 22 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 6, după alin. (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:

„(7) Nu beneficiază de pensia de serviciu membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul V: Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22 mai 1992, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 71, după alin. (4), se introduce un nou alineat, alin. (41) cu următorul cuprins:

„(41) Nu beneficiază de pensia de serviciu Judecătorii Curţii Constituţionale care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul VI:  Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial, nr.481 din data de 18 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

După art. 428 se introduce un nou articol, art. 429, cu următorul cuprins:

„Art.429.- Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul aeronautic civil navigant profesionist care a fost condamnat definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul VII:  Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial, nr. 224 din 9 septembrie 1992, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 51, după alin.(18) se introduce un nou alineat, alin. (19), cu următorul cuprins:

„(19) Nu beneficiază de pensia de serviciu membrii Curţii de Conturi, persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi, precum și persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

”Societatea românească, atât prin reprezentanții săi din Parlament, dar și prin intermediul formatorilor de opinie din mass-media și din societatea civilă, în ultima vreme a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la faptul că, în materia pensiilor de serviciu acordate persoanelor care sunt remunerate din fonduri publice, este nevoie de existența unei interdicții, astfel încât să nu poată beneficia de acest tip de pensie cei care au fost condamnați definitiv pentru infracţiuni de corupţie, precum luarea și darea de mită traficul și cumpărarea de influență.

Prin această măsură s-ar descuraja comiterea unor astfel de fapte de către anumite categorii profesionale, precum personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea, militarii, polițiștii şi funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cei ai Curții Constituționale sau ai Curții de Conturi” se arată în expunerea de motive.

Alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu au deja reglementată situația în care sunt condamnați definitiv:

Trebuie precizat faptul că Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prevede la art.50 că „Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 49, deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.”

De asemenea, conform Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la art. 832, alin.(1), se prevede că „Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, precum şi una din infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, «Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei» săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.

Chiar și în OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, la Art. 210, care reglementează Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, există o interdicție la alin.(15) care prevede că „De indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută la alin. (1) nu beneficiază primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene, a unei infracţiuni de corupţie.”

Așadar, pentru alte categorii profesionale, precum și pentru aleșii locali sau pentru parlamentari, există interdicția acordării unei pensii de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice care au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupție.

Prin adoptarea acestei inițiative legislative nu va mai exista o inechitate între beneficiarii pensiilor de serviciu sau așa-numitele pensii speciale pentru diferite categorii profesionale; condițiile de acordare a acestor pensiei de serviciu trebuie să fie la fel. Apreciem că impunerea unei astfel de rigori va reprezenta o responsabilizare în plus a celor care își desfășoară activitatea în domenii remunerate din fonduri publice.

Sursa: Alba24.ro

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor Publice a publicat procedura pentru restructurarea datoriilor bugetare mai mari de un milion de lei

Publicat

Ministerul Finanţelor Publice a publicat un proiect de Ordin pentru aprobarea procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 în cazul debitorilor care au datorii principale în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion lei.

 Conform documentului, procedură se aplică debitorilor, persoane juridice de drept public sau privat, care se află în stare de dificultate financiară şi înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018 în cuantum mai mare sau egal cu un milion lei, nestinse până la data emiterii certificatului de atestare fiscală de către organul fiscal central, precum şi obligaţii bugetare accesorii indiferent de cuantumul acestora.

Potrivit proiectului de ordin, obligaţiile bugetare care pot face obiectul restructurării reprezintă sumele de orice fel care se cuvin bugetului general consolidat constând în obligaţii fiscale, precum şi obligaţii bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii, existente în evidenţa organului fiscal central competent în vederea recuperării.

Restructurarea obligaţiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri, respectiv: prin înlesniri la plata obligaţiilor bugetare; conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare principale; stingerea obligaţiilor bugetare principale prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului; anularea unor obligaţii bugetare principale. AGERPRES

Citește mai departe