Connect with us

ECONOMIE

Strategia Energetică: Circa 3,2 milioane gospodării vor utiliza în principal gaze naturale pentru încălzire, în 2030

Publicat



Gazele naturale vor rămâne combustibilul preferat pentru încălzire în mediul urban în România, cel puţin până în 2030, când, potrivit proiecţiilor, aproape 3,2 milioane gospodării vor utiliza în principal această resursă energetică pentru încălzire, conform proiectului “Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicată de ministerul de resort.

Documentul semnalează că în ultimii 20 de ani centralele termice individuale pe bază de gaze naturale au crescut considerabil în popularitate, fiind preferate de gospodăriile rămase fără încălzire centralizată, fie prin falimentul SACET la care erau branşate, fie prin debranşare voluntară. De asemenea, o bună parte a locuinţelor noi, atât case cât şi blocuri de locuinţe, aleg centrala termică pe bază de gaze naturale.

“În prezent, există în România mai mult de 2,2 milioane gospodării cu centrale termice individuale, majoritatea în mediul urban. Deşi astfel de centrale pot asigura fără probleme confortul termic al întregii locuinţe în sezonul rece, o parte a gospodăriilor optează pentru încălzirea parţială a locuinţei, din raţiuni economice – în special cele cu locuinţe individuale, unde costurile cu încălzirea sunt mai mari. Gospodăriile ce utilizează gaze naturale pentru încălzire, dar care nu deţin centrale termice individuale, dispun fie de convectoare pe bază de gaze naturale, fie de sobe tradiţionale de teracotă. În mediul urban şi semi-urban, o practică obişnuită este utilizarea, în paralel, a gazelor naturale şi a lemnului de foc în sobele de teracotă. Peste 250.000 de gospodării folosesc astfel de instalaţii de încălzire”, se menţionează în proiectul de strategie.

Acesta subliniază că majoritatea locuinţelor noi, care urmează a fi construite până în 2030, vor adopta gazele naturale pentru încălzire, în defavoarea SACET, a biomasei şi a energiei electrice (pompe de căldură). În plus, o parte a locuinţelor existente urmează să treacă de la SACET sau încălzirea pe bază de lemn de foc la încălzirea pe bază de gaze naturale. Tranziţia este de aşteptat să aibă loc în special în mediul urban şi semi-urban, cu acces la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, chiar dacă va continua extinderea reţelei şi în mediul rural.

Consumul total de gaze naturale pentru încălzirea directă a locuinţelor este de aşteptat să crească uşor în următorii ani, influenţat de următorii factori: creşterea numărului de locuinţe ce utilizează în principal gaze naturale pentru încălzire cu 700.000; creşterea confortului termic în locuinţele încălzite cu gaze naturale, concomitent cu creşterea nivelului de trai; scăderea consumului prin creşterea eficienţei energetice a locuinţelor, determinată inclusiv de liberalizarea preţului la gaze naturale şi de creşterea treptată a preţului pe pieţele internaţionale.

Totodată, preţul gazelor naturale pentru gospodării este de aşteptat să crească de la 42 euro/MWh în prezent la 55 euro/MWh în 2030. Modelarea prevede o creştere a nivelului de trai al gospodăriilor, într-un ritm cel puţin egal cu cel al creşterii preţurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va creşte din pricina preţului gazelor naturale, se mai precizează în proiectul de Strategie.

Ministerul Energiei a anunţat vineri publicarea proiectului de strategie, finalizarea raportului de mediu şi a studiului de evaluare adecvată, dezbaterea publice a acestor documente urmând să aibă loc în data de 15 octombrie.AGERPRES/

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Producţia de cărbune a scăzut cu peste 37% în primele şapte luni din 2020

Publicat

Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele şapte luni ale anului în curs, 1,357 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 37,1% (800.200 tep), mai mică faţă de cea din perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada menţionată, România a importat 226.200 tep cărbune net, cu 198.500 tep (46,7%) mai puţin faţă de cantitatea importată în ianuarie – iulie 2019.

Principalele resurse de energie primară în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2020 au totalizat 17,7 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 2,647 milioane tep faţă de perioada similară a anului trecut.

Producţia internă a însumat 10,322 milioane tone, în scădere cu 1,472 milioane tep, iar importul a fost de 7,383 milioane tep.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Din cauza pandemiei, vânzările de autovehicule vor scădea anul acesta cu 20%, la nivel mondial

Publicat

Vânzările de autovehicule vor scădea cu 20% anul acesta, la nivel mondial, din cauza efectelor pandemiei de COVID-19, conform unui studiu S&P Global, care estimează că în 2021 şi 2022 piaţa se va recupera cu procente cuprinse între 7% şi 9%, relatează agenţia EFE.

Această creştere estimată, semnalează firma de consultanţă, va situa vânzările de autovehicule în aceşti doi ani cu 6% sub nivelul din 2019.

Singurul factor care poate modifica previziunile S&P este comportamentul pieţei din China, cea mai dinamică, dar şi cea mai imprevizibilă, fiind singura ce ar putea atinge în 2022 nivelul de vânzări din 2019, dinainte de pandemie.

Analistul Vittoria Ferraris explica în raport că perspectivele S&P privind sectorul auto sunt mai conservatoare, din cauza dificultăţilor prin care trec posibilii cumpărători şi a preţurilor ridicate la maşinile hibrid şi electrice.

Cele mai multe firme auto şi furnizori de componente vor produce sub posibilităţi pe parcursul acestui an, menţionează studiul, şi mulţi dintre ei vor încheia exerciţiul financiar foarte îndatoraţi.

S&P estimează că rentabilitatea şi fluxul de numerar al producătorilor vor fi în 2021 mai slabe faţă de 2019 şi, în plus, companiile vor trebui să facă investiţii semnificative pentru a se adapta la noile cerinţe ale pieţei, cu autovehicule mai puţin poluante.

În acest context, S&P menţine la negativă perspectiva sectorului, mai scrie EFE. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bulgaria şi România, cea mai redusă utilizare a comerţului electronic din Uniunea Europeană

Publicat

laptop calculator

Mai mult de jumătate (60%) dintre adulţii din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit internetul pentru a comanda bunuri şi servicii în anul 2018, cel mai scăzut procent fiind în principal în Bulgaria, România şi sudul Italiei, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul regiunilor NUTS 2 (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică) din UE, cel mai ridicat procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online a fost în regiunile din Danemarca, Olanda şi Suedia, în fiecare din ele cel puţin trei sferturi dintre adulţi folosind internetul pentru a comanda bunuri şi servicii. Acest procent depăşeşte 85% în Utrecht (Olanda), 87% în Övre Norrland (Suedia) şi 86% în Hoevdstaden (Danemarca).

În contrast, cel mai scăzut procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online s-a înregistrat în regiunile Severen tsentralen (14%) din Bulgaria, Nord-Est (18%) şi Sud-Est (19%) din România, şi Yuzhen tsentralen (19%) în Bulgaria.

În privinţa nivelului de educaţie terţiară, cea mai ridicată proporţie în regiunile UE era în 2019 în Sostines (Lithuania) şi cea mai scăzută în Nord-Est (România), în condiţiile în care la nivelul UE 40,3% din cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani şi-au finalizat anul trecut educaţie terţiară, prin urmare au atins ţinta de 40% din planul “Europa 2020”.

În majoritatea statelor membre UE, regiunile capitalelor înregistrau cel mai ridicat procent al nivelului de educaţie terţiară, exceptând Belgia (unde cel mai ridicat procent e în provincia Brabantul Flamand), Spania (País Vasco), Croaţia (Jadranska Hrvatska), Italia (Emilia-Romagna) şi Olanda (Utrecht).

În 2019, proporţia nivelului de educaţie terţiară era egală sau peste ţinta de 40% în 101 din cele 237 regiuni NUTS 2 pentru care sunt disponibile datele, iar printre acestea sunt nouă care depăşesc 60%: Sostines în Lituania (70,4%), Warszawski stołeczny în Polonia (69,2%) şi Hovedstaden în Danemarca (64,2%), urmate de Utrecht în Olanda (64,1%), şi regiunile capitalelor din Stockholm în Suedia (63,4%), Île-de-France în Franţa (63,2%), Noord-Holland în Olanda (62,1%), Bratislavský kraj în Slovacia (62,1%) şi Praga în Cehia (60,9%).

În contrast, patru din şase regiuni din UE unde nivelul de educaţie terţiară este sub 20% sunt în România: Nord-Est (15,5%), Sud-Muntenia (16,3%), Sud-Est (17,8%) şi Sud-Vest Oltenia (18,6%), una în Bulgaria, Severozapaden (17,1%) şi una în Italia, Calabria (19,9%). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Euro ajunge la un nou maxim istoric. Cursul afişat de BNR: 4,8595 lei/euro

Publicat

fonduri europene

Leul s-a depreciat, joi, cu 0,09 bani faţă de euro (0,02%), moneda europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,8595 lei/euro.

BNR a cotat miercuri euro la 4,8586 de lei.

Pe piaţa interbancară, moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,8559 şi 4,8622 de lei pentru un euro.

De asemenea, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,1198 lei, în urcare cu 2,90 de bani (0,71%), faţă de cursul de miercuri, respectiv 4,0908 lei/dolar.

Totodată, moneda naţională s-a depreciat faţă de francul elveţian, cu 0,72 bani (0,15%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,5228 lei, comparativ cu 4,5156 de lei/franc miercuri.

Aurul s-a ieftinit cu 1,13 de lei (-0,44%), până la 257,1520 de lei, de la 258,2908 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă. AGERPRES

Citește mai departe