Connect with us

ECONOMIE

Studiu: Care sunt cele mai apreciate aeroporturi din România

Publicat

aeroport cluj avion cluj

Toate aeroporturile din țară au fost sancționate de participanții la un studiu realizat în lunile septembrie și octombrie pentru prețurile mari din magazine și restaurante. Totuși, unele au obținut puncaje maxime în ceea ce privește varietatea de rute oferite sau amabilitatea personalului.

Una dintre noutățile aduse de pandemie pentru domeniul turismului și al călătoriilor cu avionul este creșterea interesului pentru zborurile interne, în special pe rute a căror alternativă rutieră ar însemna foarte multe ore petrecute în trafic, dar și creșterea numărului de rute externe operate de pe aeroporturi secundare din România.

Astfel, comparativ cu anul 2019 când la nivel național aeroporturile au înregistrat peste 23 de milioane de pasageri, dintre care peste 60% au sosit / plecat de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București, în perioada post-pandemică se observă o creștere a rutelor și a numărului de pasageri ce optează pentru a ateriza / decola folosind aeroporturile mai mici din România.

Vola.ro a făcut un studiu cu privire la situația aeroporturilor din România, pe baza opiniilor și preferințelor pasagerilor.

Studiul a fost făcut printr-un sistem de notare a celor mai reprezentative caracteristici pentru un aeroport: curățenie, aspect, semnalizare, amabilitatea personalului, accesibilitate, calitate și prețurile facilităților (magazine, restaurante, parcare).

Aeroportul Internațional Henri Coandă București

Aeroportul Internațional Henri Coandă București gestionează cel mai mare volum al traficului aerian, operând atât curse interne, cât și externe, și este principalul punct de conexiune între România și nenumărate destinații din Europa și restul lumii. Grație portofoliului mare de companii aeriene și a varietății de rute pe care le asigură, acesta a fost ales de 70.6% dintre participanții la studiu.

„În același timp, însă, călătorii au remarcat aglomerația care se formează pe Otopeni, cozile și lipsa personalului suficient, factori care îngreunează procedurile din aeroport, cauzând întârzieri, probleme cu bagajele, modificări de program de zbor. Prin urmare, respondenții au observat că, din acest punct de vedere, aeroportul Henri Coandă are nevoie mai multă atenție, astfel încât să funcționeze la standardele aeroporturilor din marile capitale europene”, au transmis realizatorii studiului.

Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca

Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca a fost apreciat pentru curățenie (9/10), amabilitatea personalului (9.1/10) și semnalizarea eficientă a porților și a ghișeelor (9/10). Fiind un aeroport mai mic decât Otopeniul, acesta operează un număr restrâns de curse interne și externe. Un alt minus al aeroportului Avram Iancu, raportat de participanții la studiul Vola.ro, este reprezentat de lipsa varietății în ceea ce privește restaurantele și magazinele disponibile.

Aeroportul Internațional George Enescu Bacău

Aeroportul Internațional George Enescu Bacău a primit cele mai mari note pentru semnalizarea eficientă (9.4/10) și curățenie (9.1/10), fiind printre singurele aeroporturi apreciate pentru atenția la curățenie. De asemenea, merită menționat faptul că, în ciuda faptului că este un aeroport mic, acesta asigură zboruri directe către câteva dintre cele mai căutate destinații: Marea Britanie, Italia și Spania. Pasagerii pot ajunge la el atât cu mașina personală, cât și cu transportul în comun (autobuz, taxi).

Aeroportul Internațional Iași

Aeroportul Internațional Iași a obținut note bune pentru semnalizarea eficientă (9/10), grație spațiului organizat, care îi ajută pe călători să găsească rapid porțile și ghișeele. Totodată, aeroportul din Iași dispune și de un centru de vaccinare fără programare. De asemenea, acesta oferă un acces facil tuturor pasagerilor, atât cu mașina personală, cât și cu transportul în comun (autobuz, taxi, servicii de ridesharing).

Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava

Pasagerii care au tranzitat Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava au notat dur câteva aspecte precum curățenia (7.7/10), amabilitatea personalului (7.3/10) și accesibilitatea (6.6/10). „Fiind un aeroport destul de mic, portofoliul acestuia nu include numeroase companii aeriene, astfel că operează un număr restrâns de rute, atât în România, cât și în Europa (Italia, Marea Britanie, Germania). Este totuși o reușită că se află în clasament alături de aeroporturile mari ale României, București – Otopeni, Cluj Napoca și Iași”, au mai transmis realizatorii studiului.

Pe lângă cele cinci aeroporturi, care au primit cele mai multe voturi din partea pasagerilor participanți la studiu, pe listă au fost incluse și aeroporturile din Sibiu, Craiova și Timișoara.

Aeroportul Internațional Sibiu, de exemplu, a obținut note mari pentru amabilitatea personajului, dar și pentru accesibilitate, având conexiuni bune cu centrul orașului. Aeroportul Internațional Craiova a fost și el votat pentru semnalizarea eficientă a reperelor principale și pentru accesibilitate, fiind situat la scurtă distanță de oraș. Totodată, acesta a obținut calificative mari la capitolul curățenie. Nu în ultimul rând, Aeroportul Internațional Timișoara a fost apreciat de călători pentru semnalizare și curățenie.

Un aspect important de menționat este că toate aeroporturile incluse în acest raport au fost sancționate pentru prețurile mari și foarte mari din magazinele și restaurantele amenajate în cadrul lor.

Studiul Vola.ro a fost realizat la finalul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2021, pe un eșantion de 238 de respondenți care au călătorit pe aeroporturile din România. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Mașinile de lux nu au cunoscut pandemia

Publicat

masina

Aflate la vârful unei pieţe auto paralizate de criza sanitară, automobilele de lux precum Rolls-Royce, Bentley sau Bugatti au cunoscut un an 2021 record, în frunte fiind vânzările de SUV-uri, aceste vehicule care seamănă că un automobil de teren dar cu performanţe apropiate de cele ale unei berline, informează AFP.

Constructorul britanic de automobile de lux Rolls-Royce, o divizie a grupului german BMW, a reuşit în acest an să îşi depăşească recordul istoric care data din 2019, în condiţiile în care a vândut un număr fără precedent de 5.586 de automobile. Clienţii înstăriţi s-au îngrămădit să cumpere noul coupe Ghost şi noul SUV Cullinan, care au un preţ de pornire de 300.000 de euro.

Rivalii Bentley şi Lamborghini (ambele mărci controlate de grupul Volkswagen) au stabilit şi ei noi recorduri de vânzări în acest an, cu 14.659 respectiv 8.405 de vehicule vândute la nivel mondial în 2021, în special graţie SUV-urilor Bentayga şi Urus, care se comercializează pentru aproximativ 200.000 de euro.

De asemenea, constructorul de supercaruri Bugatti a salutat ceea ce a numit „cel mai bun an din istoria companiei”, cu 150 de automobile comandate, fiecare pentru un preţ de aproximativ trei milioane de euro.

„Peste tot este la fel: după criză, bogaţii sunt mai bogaţi iar săracii sunt mai săraci. Segmentele de lux şi cele premium au rezistat mai bine decât segmentul generalist”, comentează Adolfo De Stefani Cosentino, preşedintele Federaţiei italiene a concesionarilor de automobile (Federauto)..

„Sunt foarte mulţi bani care sunt gata să fie cheltuiţi. Am fost impresionat de numărul clienţilor care ne-au mărturisit că graţie Covid au înţeles că ar putea muri mâine şi că acum este momentul în care trebuie să profite de viaţă”, a mărturisit directorul general de la Rolls-Royce, Torsten Muller-Otvos într-un interviu acordat AFP în luna mai a anului trecut.

La nivel general însă, în paralel cu criza sanitară, industria auto mondială a fost lovită de o penurie de componente, în special semiconductori, care a forţat producătorii să reducă activitatea deşi carnetele lor de comenzi erau pline. Potrivit firmei de consultanţă PwC, criza de semiconductori a împiedicat producţia a 9,5 până la 11 milioane de vehicule la nivel mondial în 2021.

În schimb, pe segmentul premium, grupul auto german BMW a înregistrat un an 2021 record cu 2,2 milioane de automobile vândute, în special în China şi SUA. Rivalul german Mercedes-Benz a înregistrat o scădere de 5% a vânzărilor globale, din cauza penuriei de semiconductori, însă divizia sa de automobile sportive AMG şi marca de lux Maybach au raportat o explozie a vânzărilor.

„Doar cele mai cerute vehicule au fost produse. Constructorii de automobile premium au fost astfel dispuţi să cumpere componentele mai scumpe”, a subliniat José Baghdad, responsabil pentru sectorul auto la PwC.

În plus, boom-ul produselor de lux nu s-a limitat la vehiculele pe patru roţi: producătorul italian de motociclete Ducati a reuşi în 2021 să stabilească un nou record de vânzări cu peste 60.000 de exemplare comercializate la nivel global.

Un alt fenomen marcat pentru sectorul auto, electrificarea, a început să afecteze şi segmentul de lux, atât „ca un nou suflu cât şi ca o adevărată provocare”, subliniază José Baghdad. „Unul din punctele de atracţie ale mărcilor premium era motorizarea, cu o putere şi o sonoritate deosebită. Prin trecerea la motoarele electrice, va fi mai dificil să le deosebim”, spune José Baghdad.

Un exemplu este constructorul german de automobile sportive Porsche (care a înregistrat şi el un an 2021 record cu peste 300.000 de vehicule vândute), în cazul căruia legendarul model 911 a fost depăşit de berlina electrică Taycan, pentru care vânzările s-au dublat comparativ cu 2020. AGERPRES

Sursă foto: wired.it

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bursa de la Bucureşti a câştigat 5,2 miliarde de lei din capitalizare în această săptămână

Publicat

bani lei.jpg

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câştigat 5,2 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 2,22%, în această săptămână, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o creştere cu 110%, în comparaţie cu săptămâna anterioară.

Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 239,581 miliarde de lei în perioada 10 – 14 ianuarie, de la 234,363 miliarde de lei consemnate în săptămâna 3 – 7 ianuarie 2022.

Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 273,888 milioane de lei în această săptămână, în urcare de la 129,897 milioane de lei, în perioada anterioară.

Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost vineri, 14 ianuarie, când s-a înregistrat un rulaj de 73,727 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, marţi, 11 ianuarie, cu o valoare a tranzacţiilor de 32,651 milioane de lei.

Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti – BET – a închis săptămâna la 13.681,92 de puncte.

Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, generând tranzacţii de 65,260 milioane de lei şi o creştere a preţului cu 4,59%.

În topul tranzacţiilor se mai află titlurile BRD, cu schimburi de 48,134 milioane lei (+11,48%), urmate de acţiunile OMV Petrom, cu tranzacţii de 31,040 milioane de lei (-0,20%).

Cele mai semnificative creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Carbochim (+97,62%), cele ale Altur (+20%) şi titlurile Sphera Franchise Group (+15,48%).

La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acţiunile Electroaparataj, care au înregistrat un declin de 12,50%, urmate de cele ale Comcm (-9,55%) şi ale Sinteza (-6,82%). AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rata anuală a inflaţiei a urcat în decembrie 2021 la 8,2%. Gazele s-au scumpit cu 51%

Publicat

Rata anuală a inflaţiei a urcat în decembrie 2021 la 8,2%, după ce intrase în noiembrie pe un uşor trend descendent, coborând la 7,8%, de la 7,94% cu o lună înainte, arată datele publicate vineri de INS, informează Ziarul Financiar.

Creşterea a fost susţinută de avansul de 10,7% al preţurilor mărfurilor nealimentare, în timp ce alimentele s-au scumpit cu 6,7%. În cazul serviciilor, preţurile au crescut cu 4,4% faţă de decembrie 2020.

Comparativ cu luna noiembrie 2021, preţurile de consum au crescut cu 0,7% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a crescut constant în ultimul an, de la 2,1% în noiembrie 2020, la 3% în ianuarie 2021, 5% în iulie 2021 şi 7,9% în octombrie.

Dinamica ei a fost influenţată în mare parte de evoluţia preţurilor din sectorul energetic, tarifele la gaze naturale fiind cu 51% peste nivelul de la finele lui 2020, în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 15%, iar energia termică cu 14,2%. În paralel, combustibilii s-au scumpit cu 22% an la an.

Preţurile la energie au fost plafonate sau au fost compensate

La 1 noiembrie 2021, preţurile la energie au fost plafonate sau au fost compensate pentru consu­matorii casnici, spitale, şcoli, gră­diniţe, cabinetele medicilor de fa­milie, biserici sau IMM-uri.

Alte creşteri semnificative de preţ au fost înregistrate la servicii poştale, de 22,5%, iar dintre alimente cele mai mari scumpiri au fost la ulei (27%), cartofi (24%), mălai (14%), zahăr, făină, pâine, citrice şi margarină (10-12%).

Potrivit INS, rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 – decembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 – decembrie 2020) este 5,1%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna noiembrie 2021 este 100,51%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 – decembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 – decembrie 2020) determinată pe baza IAPC este 4,1%.

BNR prognozează că inflaţia va continua să crească

BNR prognozează că inflaţia va continua să crească, iar vârful va fi atins în al doilea trimestru din 2022, la finalul căruia inflaţia anulă va fi de 8,7%, plus/minus 1,1 puncte procentuale.

Potrivit prognozei BNR, până la finalul anului 2022 inflaţia va ajunge la 5,6%, ca undeva după mijlocul lui 2023 să ajungă în intervalul-ţintă al Băncii Naţionale, de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual.

În SUA, preţurile de consum au consemnat anul trecut cea mai puternică creştere din aproape patru decenii, pregătind terenul pentru majorarea dobânzilor de către Fed încă din martie, relatează Bloomberg. Inflaţia a urcat la 7% în 2021, cel mai mare avans de 12 luni din iunie 1982.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Noutăți în programele Rabla. Pot fi casate două mașini

Publicat

rabla

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus, ediția 2022 vor fi lansate la începutul lunii februarie, a anunțat joi ministrul Mediului Tanczos Barna.

În cadrul programului Rabla Clasic se acordă 7.500 de lei – 6.000 de lei primă de casare și 1.500 de lei ecobons de vechime. Și pentru motociclete prima de casare va fi de 7.500 de lei.

Programul oferă posibilitatea casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou, cuantumul fiind de 12.000 de lei – 9.000 de lei primă de casare plus două ecobonusuri de vechime de câte 1.500 de lei. Rămâne obigativitatea casării a cel puțin unui autovehicul în cadrul programului.

Vechimea mașinii uzate eligibilă în program va fi de cel puțin șase ani de la data fabricației sau de la data primei înmatriculări în România.

Termenul de 60 de zile de casare sau radiere a autovehicolului uzat se elimină, solicitanții având posibilitatea de a-l casa sau radia până la emiterea facturii autovehiculului nou.

O altă noutate este diminuarea cu 5 grame a valorilor cantităților de emisii de CO2/km aferente pragului de eligibitate și pragului de obținere a ecobonusului.

În cazul Rabla Plus se introduce obigativvitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziționarea unui autovehicul nou. Se acordă un ecobonus de vechime în valoare de 1.500 de lei pentru casarea mașinilor mai vechi de 15 ani care au normă de poluare Euro 3 sau inferioară.

La Rabla Plus va exista posibilitatea casării de cel mult două autovehicule uzate.

În cazul casării unui autovehicul se acordă 46.500 de lei pentru mașină elecrică și 21.500 de lei pentru una hibrid plug-in.

În cazul casării a 2 mașini se acordă 51.000 de lei pentru autovehicul electrice și 26.000 de lei pentru hibrid plug-in.

Ecotichetul pentru achiziționarea unei motociclte electrice va fi de 7.500 de lei.

Vechimea autovehiculului uzat eligibil în Rabla Plus va fi de cel puțin 6 ani de la data fabricației sau a primei înmatriculări în România. Aceeași diminuare cu 5 grame a cantității de emisii de CO2/km aferentă pragului de eligibitate este valabilă și la Rabla Plus. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe