ECONOMIE
Studiu: Care sunt cele mai apreciate aeroporturi din România

Toate aeroporturile din țară au fost sancționate de participanții la un studiu realizat în lunile septembrie și octombrie pentru prețurile mari din magazine și restaurante. Totuși, unele au obținut puncaje maxime în ceea ce privește varietatea de rute oferite sau amabilitatea personalului.
Una dintre noutățile aduse de pandemie pentru domeniul turismului și al călătoriilor cu avionul este creșterea interesului pentru zborurile interne, în special pe rute a căror alternativă rutieră ar însemna foarte multe ore petrecute în trafic, dar și creșterea numărului de rute externe operate de pe aeroporturi secundare din România.
Astfel, comparativ cu anul 2019 când la nivel național aeroporturile au înregistrat peste 23 de milioane de pasageri, dintre care peste 60% au sosit / plecat de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București, în perioada post-pandemică se observă o creștere a rutelor și a numărului de pasageri ce optează pentru a ateriza / decola folosind aeroporturile mai mici din România.
Vola.ro a făcut un studiu cu privire la situația aeroporturilor din România, pe baza opiniilor și preferințelor pasagerilor.
Studiul a fost făcut printr-un sistem de notare a celor mai reprezentative caracteristici pentru un aeroport: curățenie, aspect, semnalizare, amabilitatea personalului, accesibilitate, calitate și prețurile facilităților (magazine, restaurante, parcare).
Aeroportul Internațional Henri Coandă București
Aeroportul Internațional Henri Coandă București gestionează cel mai mare volum al traficului aerian, operând atât curse interne, cât și externe, și este principalul punct de conexiune între România și nenumărate destinații din Europa și restul lumii. Grație portofoliului mare de companii aeriene și a varietății de rute pe care le asigură, acesta a fost ales de 70.6% dintre participanții la studiu.
„În același timp, însă, călătorii au remarcat aglomerația care se formează pe Otopeni, cozile și lipsa personalului suficient, factori care îngreunează procedurile din aeroport, cauzând întârzieri, probleme cu bagajele, modificări de program de zbor. Prin urmare, respondenții au observat că, din acest punct de vedere, aeroportul Henri Coandă are nevoie mai multă atenție, astfel încât să funcționeze la standardele aeroporturilor din marile capitale europene”, au transmis realizatorii studiului.
Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca
Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca a fost apreciat pentru curățenie (9/10), amabilitatea personalului (9.1/10) și semnalizarea eficientă a porților și a ghișeelor (9/10). Fiind un aeroport mai mic decât Otopeniul, acesta operează un număr restrâns de curse interne și externe. Un alt minus al aeroportului Avram Iancu, raportat de participanții la studiul Vola.ro, este reprezentat de lipsa varietății în ceea ce privește restaurantele și magazinele disponibile.
Aeroportul Internațional George Enescu Bacău
Aeroportul Internațional George Enescu Bacău a primit cele mai mari note pentru semnalizarea eficientă (9.4/10) și curățenie (9.1/10), fiind printre singurele aeroporturi apreciate pentru atenția la curățenie. De asemenea, merită menționat faptul că, în ciuda faptului că este un aeroport mic, acesta asigură zboruri directe către câteva dintre cele mai căutate destinații: Marea Britanie, Italia și Spania. Pasagerii pot ajunge la el atât cu mașina personală, cât și cu transportul în comun (autobuz, taxi).
Aeroportul Internațional Iași
Aeroportul Internațional Iași a obținut note bune pentru semnalizarea eficientă (9/10), grație spațiului organizat, care îi ajută pe călători să găsească rapid porțile și ghișeele. Totodată, aeroportul din Iași dispune și de un centru de vaccinare fără programare. De asemenea, acesta oferă un acces facil tuturor pasagerilor, atât cu mașina personală, cât și cu transportul în comun (autobuz, taxi, servicii de ridesharing).
Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava
Pasagerii care au tranzitat Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava au notat dur câteva aspecte precum curățenia (7.7/10), amabilitatea personalului (7.3/10) și accesibilitatea (6.6/10). „Fiind un aeroport destul de mic, portofoliul acestuia nu include numeroase companii aeriene, astfel că operează un număr restrâns de rute, atât în România, cât și în Europa (Italia, Marea Britanie, Germania). Este totuși o reușită că se află în clasament alături de aeroporturile mari ale României, București – Otopeni, Cluj Napoca și Iași”, au mai transmis realizatorii studiului.
Pe lângă cele cinci aeroporturi, care au primit cele mai multe voturi din partea pasagerilor participanți la studiu, pe listă au fost incluse și aeroporturile din Sibiu, Craiova și Timișoara.
Aeroportul Internațional Sibiu, de exemplu, a obținut note mari pentru amabilitatea personajului, dar și pentru accesibilitate, având conexiuni bune cu centrul orașului. Aeroportul Internațional Craiova a fost și el votat pentru semnalizarea eficientă a reperelor principale și pentru accesibilitate, fiind situat la scurtă distanță de oraș. Totodată, acesta a obținut calificative mari la capitolul curățenie. Nu în ultimul rând, Aeroportul Internațional Timișoara a fost apreciat de călători pentru semnalizare și curățenie.
Un aspect important de menționat este că toate aeroporturile incluse în acest raport au fost sancționate pentru prețurile mari și foarte mari din magazinele și restaurantele amenajate în cadrul lor.
Studiul Vola.ro a fost realizat la finalul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2021, pe un eșantion de 238 de respondenți care au călătorit pe aeroporturile din România. MEDIAFAX
Citește Romania24.ro pe Google News
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul

Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres

Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7

Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024

România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres