Connect with us

ECONOMIE

Studiu: Câți dintre români preferă să se împrumute la familie şi prieteni decât să facă un credit bancar

Publicat

bani 1 1000x600.jpg
Arhivă foto

Aproape jumătate dintre români (47%) ar apela la familie sau prieteni dacă ar avea nevoie de o sumă de bani, în timp ce puţin peste un sfert (29%) se gândesc să facă un împrumut bancar, reiese dintr-un studiu de piaţă, publicat marţi.

Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research, 60% dintre respondenţi declară că au încredere în aplicaţiile de banking mobil pentru că „le ţin în siguranţă banii”. În topul preferinţelor urmează Internet bankingul sau site-urile băncilor, cu 59% din totalul sufragiilor.

În acelaşi context, 56% dintre cei chestionaţi susţin că au încredere în bănci că le vor ţine banii în siguranţă. Generaţia Z şi persoanele de peste 55 de ani au încredere semnificativ mai mare în bănci, cu scoruri de 65%, respectiv de 63%.

De asemenea, în Google Pay au încredere 46% dintre români, iar în Apple Wallet o pondere de 41%. Pe acest segment, Generaţia Z (tinerii între 18 şi 24 ani) este singura care are mai multă încredere în Apple Wallet (52%) decât în Google Pay (34%).

Potrivit sursei citate, comercianţii online sunt instituţiile în care românii au cea mai mică încredere în ceea ce priveşte siguranţa banilor lor. În acest sens, 31% au încredere în comercianţii online internaţionali, iar 38% în comercianţii online locali, în timp ce platformele intermediare care procesează plăţi online între comerciant şi cumpărător se bucură de un scor mai ridicat, de 45%.

Dacă ar avea nevoie de o anumită sumă de bani, 47% dintre respondenţi declară că ar împrumuta de la familie sau prieteni, într-o măsură semnificativ mai mare Generaţia Z (64%) şi cei din mediul rural (53%).

Totodată, apelarea la împrumuturile bancare e preferată de 29% dintre români, în timp ce 11% ar utiliza un card de cumpărături dacă ar avea nevoie de o sumă de bani, iar 3% au menţionat că s-ar împrumuta de la instituţii financiare non-bancare (IFN).

Studiu: Câți dintre români preferă să se împrumute la familie şi prieteni decât să facă un credit bancar. Aproape un sfert dintre români (21%) declară că nu reuşesc să pună bani deoparte

În ceea ce priveşte economiile, aproape un sfert dintre români (21%) declară că nu reuşesc să pună bani deoparte, în scădere faţă de luna aprilie 2022, când 29% dintre români afirmau acest aspect.

Tot pe acest subiect, 32% din totalul celor intervievaţi susţin că vor economisi mai puţin decât în prezent, iar 28% declară că vor economisi la fel ca până acum. Pentru 15% dintre români economiile vor creşte, comparativ cu 8% care au declarat în aprilie 2022 că vor economisi mai mult ca în prezent.

Referitor la modalitatea de economisire, studiul de specialitate relevă faptul că 58% dintre români s-ar orienta către depozitele bancare.

În zona de comenzi online, 45% dintre respondenţi preferă să plătească în mediul virtual la plasarea comenzii, în special persoanele cu vârste între 45 şi 55 ani (55%), în timp ce 44% preferă să achite comanda cash la livrarea coletului.

Plata ramburs este preferată într-o măsură semnificativ mai mare de către tinerii între 18 şi 24 de ani (58%) şi de către persoanele din mediul rural (53%).

Studiu: Câți dintre români preferă să se împrumute la familie şi prieteni decât să facă un credit bancar. Jumătate dintre români (50%) declară că vor folosi din ce în ce mai puţini bani cash decât până acum

Jumătate dintre români (50%) declară că vor folosi din ce în ce mai puţini bani cash decât până acum, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele între 45 şi 55 de ani.

Peste o treime (34%) au afirmat că vor folosi banii cash în aceeaşi proporţie ca şi în prezent, în timp ce 7% subliniază că vor utiliza mai mulţi bani cash.

Pe relaţia români vs bănci, jumătate dintre respondenţi declară că utilizează serviciile unei singure instituţii bancare pentru toate operaţiunile şi serviciile de care au nevoie, într-o măsură semnificativ mai mare generaţia Z (63%), persoanele de peste 55 de ani (56%) şi cei din mediul rural (57%).

În context, 47% dintre români preferă să utilizeze serviciile a două, chiar trei bănci, iar 3% colaborează cu mai mult de trei bănci. Persoanele active pe piaţa muncii, în special cei între 35 şi 55 de ani, colaborează cu mai multe bănci decât restul respondenţilor.

Studiul Reveal Marketing Research s-a derulat online în perioada 15 – 17 februarie 2023, pe un eşantion de 1.008 respondenţi, utilizatori de Internet cu vârste de peste 18 ani. Eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe