Circa 10% dintre lucrătorii din sănătate participanţi la un studiu realizat de Federaţia Solidaritatea Sanitară au indicat că au fost deja infectaţi SARS-CoV-2, procentul fiind în cea mai mare măsură aplicabil medicilor şi, mai ales, asistentelor medicale, conform unui comunicat remis, duminică AGERPRES.

Rezultatele studiului pe tema „Impactul pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate” au fost obţinute în cadrul unei cercetări bazată pe un chestionar ce a evaluat percepţia salariaţilor.

„În măsura în care acesta este procentul real al lucrători din sănătate care au fost infectaţi, am ajunge la un total de circa 30.000 de lucrători care au fost deja infectaţi SARS-CoV-2, în loc de 6.300 (numărul lucrătorilor cunoscuţi a fi fost infectaţi). Asistentele medicale au ponderea cea mai mare din totalul lucrătorilor infectaţi şi au procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale. 18,2% dintre respondenţii (113) care au declarat că au fost infectaţi au indicat că au făcut o formă gravă sau severă a bolii COVID-19”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, aproape 28% dintre respondenţi au indicat că nu au fost testaţi SARS-CoV-2 (în condiţiile în care cred că ar fi fost cazul) şi doar 36% dintre respondenţi afirmă că au fost testaţi ori de câte ori a fost nevoie.

Totodată, circa 22% dintre respondenţi consideră că măsurile luate de unitate pentru siguranţa şi protecţia salariaţilor sunt insuficiente, iar 44,6% cred că sunt parţial eficiente. Doar 31% apreciază că sunt suficiente.

Disconfortul accentuat (circa 73%), creşterea timpului alocat fiecărei manopere (66%) şi îngreunarea comunicării cu pacienţii (63,7%) sunt principalele efecte ale echipamentelor individuale de protecţie. Din punctul de vedere al ameninţărilor la adresa sănătăţii personale circa 55% dintre respondenţi au indicat că echipamentul individual de protecţie le generează deshidratare şi 36% au indicat dermatita de contact ca efect negativ al purtării echipamentului.

Ierarhia impactului pandemiei COVID-19 este, conform studiului, următoarea: creşterea riscului profesional (circa 66%), înrăutăţirea condiţiilor de muncă (circa 54%), creşterea solicitărilor cognitive (circa 52%), creşterea complexităţii activităţii profesionale (circa 47%). Din perspectiva impactului pandemiei COVID-19 se remarcă reducerea accesibilităţii serviciilor medicale (circa 43%).

„Deşi Guvernul s-a angajat să limiteze la 3 ore activitatea continuă în acelaşi echipament individual de protecţie, 68,2% dintre respondenţi au indicat că nu beneficiază de acest drept asociat protecţiei muncii. De asemenea, 42% dintre respondenţi nu au beneficiat de drepturile privitoare la supravegherii copiilor.
36% dintre respondenţi consideră că le-ar fi utilă consilierea psihologică în această perioadă. 67% dintre respondenţi consideră că rolul social al profesiei s-a modificat suficient de mult în această perioadă pentru a necesita şi o modificare corespunzătoare a statusului social”, se mai menţionează în comunicat.

Principalele solicitări/aşteptări pe care le au respondenţii, în ordinea ierarhică generată de punctajul maxim, sunt: asigurarea materialelor de protecţie (92,2%), asigurarea finanţării unităţilor sanitare (89,3%), raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual (87%), acordarea sporului pentru combaterea epidemiei (86,4%), creşterea sporurilor pentru condiţii de muncă peste nivelul minim (circa 83%), testarea SARS-CoV-2, periodică şi gratuită, a tuturor salariaţilor.

„Răspunsurile la întrebările deschise oferă un tabloul adecvat al problemelor cu care se confruntă lucrătorii din sănătate. Amploarea şi conţinutul lor indică o lipsă acută a dialogului cu aceştia.(…) Preocuparea salariaţilor faţă de protecţie ocupă primul loc în ordinea preferinţelor şi a măsurilor indicate/solicitate. Nemulţumirea faţă de absenţa adecvării salariilor şi sporurilor la contextul actual ocupă al doilea loc în ordinea celor indicate de salariaţi în cadrul răspunsurilor la întrebările deschise.
Accentuarea problemelor de sănătate pe fondul amplificării eforturilor şi a înrăutăţirii condiţiilor de muncă este una dintre problemele ce afectează grav o parte a salariaţilor”, susţin reprezentanţii federaţiei.

Numărul de salariaţi din sănătate cunoscuţi a fi infectaţi până în data de 17 octombrie 2020 (data de finalizare a analizei), este de 6.300. Raportarea distribuţiei procentuale (estimate) la numărul total de lucrători din sănătate cunoscuţi a fi infectaţi indică următoarea distribuţie: asistente medicale -50,15% (3.159), infirmiere şi îngrijitoare- 19,82% (1.249), medici – 16,89% (1.064), alte categorii profesionale -12,58% (793).

Cercetarea comandată de Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a fost desfăşurată în Cadrul Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, având la bază un chestionar de opinie adaptat consultării publice , aplicat în perioada 24 septembrie-12 octombrie 2020.

Chestionarul s-a adresat tuturor categoriilor de salariaţi din sănătate, indiferent de forma de proprietate a unităţii în care-şi desfăşoară activitatea, invitaţia de completare fiind transmisă către: 45.000 de lucrători din sectorul sanitar din toate regiunile ţării, ţintţi prin intermediul adreselor de e-mail (din baza de date a CCDSS; aceste persoane au primit chestionarul pe e-mai împreună cu un cod unic de completare, având posibilitatea de a completa un singur chestionar) şi către toţi salariaţii din Sănătate care utilizează reţeaua de socializare Facebook, prin aplicaţiile specifice dezvoltate în cadrul acesteia, utilizând ca punct central o pagină FB urmărită de 56.000 de persoane şi o infrastructură de diseminare a informaţiei pe acest canal ce ajunge la 115.000 de salariaţi din sănătate.

Au răspuns la invitaţia de a completa chestionarul 1.709 salariaţi, 1.130 dintre ei furnizând răspunsuri complete. Chestionarele cu răspunsuri incomplete au fost eliminate din prelucrarea finală, fiind reţinute în studiul final un număr de 1.130 chestionare.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)