Ministrul sănătăţii din Germania, Jens Spahn, consideră că pandemia de COVID-19 se va încheia în primăvară când s-ar putea ajunge la o imunitate colectivă în ţara sa, cu condiţia să nu apară noi variante ale coronavirusului împotriva cărora vaccinurile actuale nu sunt eficiente, relatează miercuri EFE.

‘Dacă nu vor apărea noi variante împotriva cărora vaccinurile din prezent nu oferă protecţie, ceea ce este foarte puţin probabil, vom putea ajunge la o imunitate colectivă în primăvară şi vom putea reveni la normalitate’, a declarat Spahn pentru ziarul Augsburger Allgemeine.

‘Întotdeauna se ajunge la o imunitate colectivă, problema este dacă aceasta se realizează prin vaccinare sau prin contaminare. Vaccinarea este calea cea mai sigură’, adaugă el.

Spahn a avertizat că există o probabilitate mare ca oricine refuză să se vaccineze să se infecteze în cele din urmă, menţionând că acest pericol nu trebuie subestimat, în pofida faptului că în Germania cifrele privind numărul cazurilor de infecţie sunt în descreştere.

‘În aceeaşi perioadă a anului trecut am înregistrat de asemenea o ameliorare’, a evocat ministrul, avertizând totodată că ‘toamna şi iarna, când oamenii stau mai mult în spaţii închise, iar sistemul imunitar este mai slăbit, creşte şi riscul de infecţie’.

Potrivit Institutului de virusologie Robert Koch (RKI), incidenţa săptămânală se ridica marţi la 65 de infecţii la 100.000 de locuitori, comparativ cu 68,5 – luni şi 77,9 în urma cu o săptămână.

În ultimele 24 de ore, în Germania au fost raportate 71 de decese asociate COVID-19, comparativ cu 83 cu o săptămână în urmă.

În pofida acestei tendinţe descrescătoare, Spahn a insistat că este prea devreme ca măsurile restrictive să fie ridicate.

‘Dacă nu am avea măsuri de precauţie, unităţile de terapie intensivă ar putea fi saturate din cauza numărului mare de persoane nevaccinate’, a spus ministrul sănătăţii, subliniind că rata vaccinării în Germania este încă scăzută pentru a decreta o ‘zi a libertăţii’ ca în alte ţări: 63% dintre germani sunt vaccinaţi cu schema completă, iar 67% cu cel puţin o doză.

Guvernul german depune eforturi pentru a accelera vaccinarea, confruntându-se cu o stare de scepticism în rândul unei părţi a populaţiei şi cu refuzul categoric din partea mişcării antivacciniştilor.AGERPRES

Pentru a doua săptămână consecutiv, în Statele Unite, numărul de decese zilnice asociate COVID-19 continuă să rămână peste pragul de 2.000.

Tendinţa alarmantă a fost evidentă în majoritatea zilelor după 8 septembrie, ziua în care numărul deceselor asociate COVID la nivelul întregii ţări a depăşit pragul de 2.000 pentru prima dată din februarie.

Cu 2.331 de noi decese raportate marţi, numărul total al deceselor a crescut la 678.503 la nivelul întregii ţării, conform ultimelor date publicate de Universitatea Johns Hopkins.

Texasul a raportat marţi cel mai mare număr de cazuri – 15.953 – şi cele mai multe decese asociate COVID – 346.

Media săptămânală a deceselor marchează o creştere cu 36% în două săptămâni

Media săptămânală a deceselor asociate COVID – 2.046 – marchează o creştere cu 36% în două săptămâni. Circa 120.778 de cazuri noi au crescut numărul total al infecţiilor de coronavirus la nivelul întregii ţări la 42.413.623.

Conform celor mai recente date publicate de Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, în total 182.012.343 de persoane din Statele Unite, sau 54,8% din populaţie, au fost complet vaccinate împotriva coronavirusului. În total 63,9% din populaţie a primit cel puţin o doză de vaccin. Agerpres

Lituania, care a înregistrat în ultimele ore 1.402 cazuri noi de COVID-19 şi nouă decese, a intrat în ”zona neagră”, ce desemnează cea mai gravă situaţie epidemiologică potrivit sistemului naţional de clasificare, relatează miercuri agenţia Xinhua.

În „zona neagră”, rata pe 14 zile a cazurilor raportate de contaminare cu noul coronavirus trece de 500 la 100.000 de persoane, iar proporţia testelor pozitive este peste 10%. Marţi, rata era de 504,5.

Rata de infectare creşte constant în Lituania de la mijlocul lunii iulie, media de cazuri noi înregistrate pe ultimele şapte zile fiind de 1.142, iar media deceselor atribuite coronavirusului fiind de 11 pe zi.

Populaţie totală, inclusiv copii, de aproape 2,7 milioane de oameni

Pe de altă parte, în mica ţară baltică având o populaţie totală, inclusiv copii, de aproape 2,7 milioane de oameni, numărul celor vaccinaţi cu „schema completă” anticoronavirus ajunsese miercuri, potrivit statisticilor oficiale publicate pe site-ul koronastop.lrv.lt, la peste 1,6 milioane.

Din 13 septembrie, certificatul de COVID-19 este obligatoriu în Lituania pentru accesul în centre comerciale mari. Ca rezultat, marile supermarketuri prezente în Lituania, cum sunt Maxima, Rimi, Norfa şi Lidl au raportat scăderi ale încasărilor, oamenii reorientându-se spre magazine mai mici şi cumpărături online, notează Xinhua.

Purtarea măştilor faciale este în continuare recomandată în această ţară, dar guvernul ar putea reintroduce în scurt timp obligativitatea purtătorii ei în spaţiile publice închise. Agerpres

Peste 90% dintre români integrează carnea şi preparatele din carne în meniul zilnic şi săptămânal, arată datele unui sondaj realizat de prima cooperativă ţărănească digitală.

Aproape 70% preferă să cumpere carne proaspătă, iar un român din patru consideră carnea de vită mai prietenoasă pentru sănătate. Mai mult, pentru a se asigura că achiziţionează carne din surse sigure şi cu o trasabilitate clară, majoritatea este dispusă să plătească cu până la 30% mai mult.

Potrivit Obor21.ro, românii preferă să consume carnea la prânz (42%), în weekend (17%) sau oricând au ocazia (23%), iar cei mai mulţi o preferă gătită la grătar (26%) sau la cuptor (23%), confirmând o tendinţă spre un stil de viaţă mai sănătos, care s-a accentuat în ultimii ani.

În topul consumului se află carnea de pasăre, de porc, respectiv de vită.

Un sfert (25%) dintre români consideră carnea de vită mai prietenoasă pentru sănătate decât cea de porc, fiind întrecută la acest capitol doar de carnea de pui, considerată mai sănătoasă de jumătate dintre respondenţi.

Cei mai mulţi achiziţionează carne de la supermarket, însă peste o treime preferă băcăniile şi magazinele specializate, online sau offline, 19% cumpără de la surse private (de la ţărani), în timp ce 7% achiziţionează de la ferme. „Atunci când cumpără carne de la ţară, indiferent că este de la ferme, persoane fizice sau magazine specializate, aproape jumătate aleg carnea proaspătă, nu congelată, de preferinţă în bucăţi mici. Alegerile confirmă tendinţa din ultimul an spre un consum echilibrat, evitând risipa alimentară şi cheltuielile inutile”, se arată în concluziile studiului.

Provenienţa şi trasabilitatea produselor reprezintă alţi factori importanţi în decizia de achiziţie a cărnii şi preparatelor din carne de la ţară. Datele sondajului susţin acest lucru, prin cei 25% dintre respondenţi care declară că îşi doresc informaţii clare despre provenienţă, respectiv verificarea cărnii de către veterinar.

Sondajul comandat de Obor21.ro a arătat, totodată, că românii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru a beneficia de avantajele produselor cu provenienţă sigură şi o calitate ridicată. Aproape 70% preferă carnea proaspătă, cu un procent mai ridicat în cazul Bucureştiului. Astfel, jumătate dintre respondenţi ar plăti cu până la 20% mai mult faţă de preţul de supermarket pentru carnea proaspătă de la ţară, iar 25% sunt dispuşi să plătească chiar şi mai mult.

Cercetarea a fost realizată online, la nivel naţional, în luna august 2021, pe un eşantion de 840 de respondenţi (54% femei şi 46% bărbaţi), din care 60% au venituri medii şi peste medie.

Platforma Obor21.ro a fost lansată în luna februarie 2020 de către Iunia şi Florian Mateiţă, cu o investiţie iniţială de peste 80.000 euro. Carnea rezervată prin intermediul platformei provine în cea mai mare parte din gospodăriile ţărăneşti din judeţele Botoşani şi Suceava. AGERPRES