Şase din zece români cred că generaţiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice, în timp ce doar doi din zece români ştiu că, în 2021, România a rămas datoare Planetei consumându-şi cota de resurse de pe întregul an încă din data de 21 iunie, arată rezultatele unui studiu realizat de Ambasada Sustenabilităţii în România, cu ocazia lansării Zilei Sustenabilităţii.

Conform cercetării, un român din doi consideră companiile responsabile pentru binele Planetei şi al oamenilor, iar mai mult de jumătate (57%) cred că generaţiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice.

În acest context, Generaţia Z (15 – 24 de ani) este înclinată să accepte „taxarea” pentru binele comunităţii, însă reprezentanţii generaţiei Millennials (25 – 34 ani) văd acest lucru mai degrabă ca pe o utopie.

Întrebaţi ce ar face de acum, de când au aflat de datoria faţă de Planetă, aproape jumătate dintre cei chestionaţi au spus că vor încerca să ajute prin a consuma mai responsabil resursele Planetei (47%), în timp ce 16% consideră că nu e responsabilitatea lor sau că nu este uşoară schimbarea comportamentului.

Jumătate dintre români definesc sustenabilitatea prin grija faţă de mediu prin comportamente de eliminare a poluării

În acelaşi timp, jumătate dintre români definesc sustenabilitatea prin grija faţă de mediu prin comportamente de eliminare a poluării (50%) şi resurse de calitate şi accesibile pentru toată lumea (48%). Economisirea energiei electrice (39%), îmbunătăţirea infrastructurii (38%), a sistemului de sănătate (38%) şi grija faţă de speciile aflate pe cale de dispariţie (37%) sunt menţionate pe locurile următoare, în procente comparabile.

De asemenea, respondenţii asociază „grijă faţă de generaţiile viitoare” cu: educaţia de calitate (37%), sănătatea şi bunăstarea generală (35%) şi combaterea sărăciei (24%), iar în procente mai mici cu grija faţă de Planetă.

Potrivit sursei citate, 45% dintre români sunt de părere că generaţiile următoare vor avea parte de o cu totul altă organizare socială faţă de ce se întâmplă în prezent. Cei mai mulţi (63%) consideră că inegalităţile economice dintre cei bogaţi şi cei săraci se vor adânci şi mai mult.

Românii sunt pesimişti şi când vine vorba despre educaţie şi sănătate

Românii sunt pesimişti şi când vine vorba despre educaţie şi sănătate, 48% fiind cei care cred atât că educaţia va avea de suferit şi vor fi din ce în ce mai mulţi analfabeţi funcţional, dar şi că sistemul de sănătate va fi nefuncţional. Pe de altă parte, inegalităţile de gen şi materiile prime pe care le vor folosi companiile sunt privite mai degrabă cu optimism pentru 2030.

La întrebarea „Cine este responsabil pentru binele Planetei şi al oamenilor”, aproape două treimi dintre respondenţi (64%) au indicat statul/guvernul pe primul loc, urmate de instituţiile europene şi globale (59%) şi abia pe locul al treilea ideea că noi înşine suntem (56%). Pe poziţia următoare sunt menţionate companiile/producătorii de bunuri şi servicii (locul 4, cu 51% dintre sufragii).

Domeniile principale unde este necesar ca mediul de afaceri să acţioneze

În ceea ce priveşte implicarea companiilor în acţiuni sustenabile, românii cred că domeniile principale unde este necesar ca mediul de afaceri să acţioneze sunt: munca decentă şi creştere economică (45%), educaţia de calitate (42%), combaterea sărăciei (41%), sănătatea şi bunăstare generală (38%) şi protejarea şi restaurarea pădurilor pentru salvarea speciilor pe cale de dispariţie (38%).

Studiul intitulat „Cum îşi imaginează românii că arată un viitor sustenabil?” a fost derulat cu sprijinul agenţiei IZI Data, pe un eşantion de 1.003 respondenţi, femei şi bărbaţi între 15 şi 64 ani, utilizatori de Internet, din mediul urban şi rural.

Ambasada Sustenabilităţii în România (ASR) derulează şi programe şi activităţi precum Coaliţia România Sustenabilă, Sustainability Talks, Sustainability School şi Sustainability Ambassadors, urmărind astfel să contribuie la dezvoltarea comunităţii oamenilor ce acţionează responsabil şi la îndeplinirea ţintelor pentru fiecare dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă formulate de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Agerpres