Connect with us

ACTUALITATE

Studiu: Jumătate dintre români au datorii iar trei sferturi nu simt presiunea morală să le plătească la timp

Publicat

Jumătate din români au datorii, iar 77% nu simt presiunea morală să le plătească la timp, arată cel mai recent studiu realizat de Kruk România.

„Ne-am propus să sondăm modul în care percep românii presiunea datoriilor într-un an în care efectele pandemiei menţin îndatorarea populaţiei pe tendinţă crescătoare, dar şi în condiţiile în care cercetările derulate anterior ne-au relevat că responsabilitatea datoriei este scăzută. Rezultatele studiului din anul 2021 ne arată că acest specific cultural persistă: 47% dintre românii întrebaţi declară că au datorii, iar 39% spun că nu şi le plătesc la scadenţă”, a afirmat Cosmina Marinescu, CEO Kruk România.

8% dintre români achită datoriile cu simţ de răspundere

Din studiu reiese că numai 8% dintre români achită datoriile cu simţ de răspundere, iar 77% nu au senzaţia de presiune morală când nu le achită. În plus, dintre respondenţii chestionaţi, 43% nu consideră că ar trebui plătite datoriile pentru că aşa este corect, deşi trei sferturi dintre ei cred că persoanele care nu înapoiază ce au împrumutat nu sunt de încredere. Mai mult, 88% ar vrea să fie recompensaţi pentru plata datoriilor la timp.

Aproape o treime dintre cei cu credite depăşesc scadenţa de 30 de zile.

16% dintre românii cu credite plata acestora nu este prioritară

Studiul mai arată că pentru 16% dintre românii cu credite plata acestora nu este prioritară. Totodată, 3% dintre români mai cred că nu li se poate întâmpla nimic dacă nu-şi achită datoriile la timp.

„Cu alte cuvinte, nu cunosc sau nu înţeleg consecinţele legale, cu atât mai puţin etice, ale neplăţii la scadenţă, iar noi ne-am intersectat de multe ori cu provocarea de a încerca să explicăm clienţilor care refuză soluţiile amiabile că adresarea în instanţă este o măsură firească. Tocmai de aceea investim în acţiuni de conştientizare, cum este şi campania ‘Ziua Fără Datorii’, prin care încercăm să responsabilizăm suplimentar românii faţă de ideea de a datora, astfel încât să cunoască şi să respecte obligaţia legală şi morală de a achita la timp restanţele. Cu acest scop, le punem la dispoziţie şi instrumente gratuite pentru calcularea bugetului personal şi managementul propriilor datorii, precum e-kruk.ro”, declară Liviu Costică, COO Kruk România.

Jumătate dintre români nu fac economii într-o lună obişnuită

Studiul realizat de Kruk mai arată că jumătate dintre români nu fac economii într-o lună obişnuită, dar, aproape în acelaşi procent, au datorii. Cei mai mulţi dintre români aleg băncile ca instrument de economisire, deşi 68% declară că nu au încredere în ele. Doar 1% ar alege investiţiile în aur şi doar 2% criptomonedele sau bursa. Asta în condiţiile în care circa 40% dintre români declară că banii le ajung doar pentru un trai decent.

Prin urmare, temerea băncilor şi chiar şi a altor creditori că nu-şi vor vedea banii înapoi este justificată, cred reprezentanţii Kruk România, şi chiar dacă obţinerea unei amânări poate da senzaţia unei guri de oxigen, riscul de neplată persistă.

Gradul de îndatorare a crescut anul acesta cu peste 4%

Gradul de îndatorare a crescut anul acesta cu peste 4%, atât în ce priveşte persoanele fizice (172 de miliarde de lei faţă de primul trimestru al anului trecut), cât şi cele juridice (220 miliarde lei). O parte semnificativă a celor care au de plată – cea mai recentă estimare se referea la 10% dintre creditele amânate – vor intra în categoria neperformanţilor, pentru care băncile au fost sau vor fi nevoite să facă provizioane. Împrumuturile personale şi cele ale companiilor din sectoarele afectate vor fi cel mai greu de gestionat probabil şi anul viitor.

Datele oficiale arată că îndatorarea populaţiei a crescut cu aproape 50%

Comparativ cu nivelul din anul 2008, dinainte de criza economică precedentă, datele oficiale arată că îndatorarea populaţiei a crescut cu aproape 50%, din cauza majorării creditării bancare. Sistemul financiar se aşteaptă la un nou val de credite neperformante, generate de criza sanitară. Deocamdată, datele BNR arată că, la finalul celui de-al doilea trimestru al acestui an, rata creditelor neperformante era de 3,78%, faţă de 3,94%, la sfârşitul lunii iunie. Rata de neperformanţă a companiilor nefinanciare care au apelat la suspendarea ratelor era de 12,3% în luna martie a acestui an, comparativ cu 5,2% pentru companiile care nu au apelat la moratorii, în timp ce pe segmentul populaţiei valorile se situau la 7,4%, respectiv 3,1%.

Soldul total al creditelor pentru care au fost aprobate solicitări de amânare s-a ridicat la 42,9 miliarde de lei

Potrivit Ministerului Finanţelor, până la sfârşitul lunii septembrie a anului 2020, soldul total al creditelor pentru care au fost aprobate solicitări de amânare s-a ridicat la 42,9 miliarde de lei (8,8 miliarde de euro). Cuantumul acestor credite – contractate de aproximativ 558.000 de debitori – reprezintă 14,7% din totalul celor acordate de întregul sector bancar local.

Raportat numai la portofoliul Kruk, în baza de date a companiei se aflau la finalul anului trecut 1,5 milioane de clienţi, cu datorii de circa 17 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro). Asta înseamnă 1,6% din PIB, în condiţiile în care compania acoperă aproximativ 30% din piaţa de management al datoriilor şi 25% din totalul angajaţilor.

Cercetarea, realizată împreună cu IRES în noiembrie 2021, a fost demarată în România pentru a marca „Ziua Fără Datorii” – o iniţiativă internaţională a Grupului Kruk, derulată pentru al unsprezecelea an consecutiv în data de 17 noiembrie. Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

VIDEO: Proteste masive în Austria faţă de restricţiile antiepidemice şi planul de impunere a vaccinării

Publicat

protest austria graz anti covid

Zeci de mii de oameni au protestat, sâmbătă, în centrul oraşului Viena faţă de restricţiile antiepidemice şi faţă de planul privind obligativitatea vaccinării, zeci de persoane fiind reţinute.

Conform estimărilor autorităţilor, la proteste au participat aproximativ 40.000 de persoane. Unii manifestanţi au aruncat cu diverse obiecte, inclusiv petarde, spre forţele de ordine, care au ripostat cu gaze lacrimogene. Zeci de manifestanţi violenţi au fost reţinuţi. Protestatarii au afişat pancarte pe care scria „Noi suntem poporul” şi „Gândesc, deci protestez”, conform site-ului DiePresse.com.

În centrul Vienei a avut loc şi un contraprotest, la care au participat aproximativ 1.200 de persoane.

Situaţia este tensionată în Austria, în contextul în care Guvernul a impus pe 19 noiembrie carantină generală, inclusiv pentru persoanele vaccinate. Din 13 decembrie, restricţiile de circulaţie ar urma să fie menţinute doar pentru persoanele nevaccinate anticoronavirus.

În plus, cancelarul Alexander Schallenberg a lansat propunerea controversată de a impune obligativitatea vaccinării de la 1 februarie. Nu există detalii despre acest plan, care va trebui însă aprobat de Parlament. Între timp, Alexander Schallenberg a anunţat că va demisiona imediat ce va fi ales noul preşedinte al Partidului Popular (ÖVP). Karl Nehammer, ministrul austriac de Interne, a fost ales, vineri, în funcţia de lider al Partidului Popular (ÖVP) şi urmează să fie confirmat în funcţia de cancelar al Austriei.

Partidele de opoziţie din Austria au denunţat restricţiile antiepidemice şi ameninţarea cu impunerea vaccinării. Herbert Kickl, liderul Partidului Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta), a acuzat că Austria a devenit „dictatură”.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Țara în care copiii îl așteaptă pe Moș Nicolae cu un pahar de vin. Tradiția darurilor în țările vecine

Publicat

Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptând ca Moş Nicolae să le aducă daruri.

Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi – din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat.

Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea – Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi), căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. URĂRI, SMS și felicitări frumoase pe care le poți trimite celor dragi de Moș Nicolae

Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi, el şi-a dăruit întreaga avere celor nevoiaşi, conform volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

De unde vine obiceiul cu darurile primite în ghetuțe

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este aceea a trei fete sărace – care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Dar Sfântul Nicolae, aflându-le necazul, a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele – în noaptea de 5 spre 6 decembrie – câte un săculeţ de bani.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. Idei de URĂRI și felicitări pe care le poți trimite celor care-și sărbătoresc onomastica

Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghetele fetelor. Probabil, de aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete, scrie sursa amintită.

Şi tot din acest motiv, copiii au grijă ca ghetele ori cizmele lor să fie foarte curate în această noapte.

Obiceiuri în România

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii). Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), precizează volumul ”Cartea de Crăciun”.

Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an.

La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Ziua Sfântului Nicolae, o zi a darurilor și a activităților caritabile

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit o zi a darurilor ori a activităţilor cu caracter umanitar, caritabil.

În Germania, imaginea lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut ca un bătrân ce poartă un sac în spate şi un mănunchi de nuieluşe în mână. Copiii cuminţi primesc dulciuri din sac, iar copiii care n-au fost cuminţi primesc o nuieluşă, un cartof sau câţiva cărbuni.

Copiii din Franţa, aşteptându-l pe Moş Nicolae, lasă lângă ghetuţe un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui lasă doi-trei morcovi şi puţin zahăr, pentru că în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Moş Nuieluşă le lasă celor care n-au fost cuminţi câte o nuieluşă.

În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşează ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul.

Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care îl percep ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici şi ţine în mână o nuia destinată micuţilor care nu au dat ascultare părinţilor.

În Italia, copiii aşează pe o farfurie, în seara de 5 decembrie, bileţele în care-şi scriu dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni. A doua zi, în locul bileţelelor, găsesc dulciurile lor preferate.

Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri în Croaţia după ce, cu o seară înainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşează pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de către generosul moş.

În Polonia, Moş Nicolae este perceput ca fiind îmbrăcat în haine episcopale, coborând din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindând întreaga ţară mergând pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. După ce intră într-o casă, Moş Nicolae ascultă rugăminţile copiilor, îi ceartă – dacă n-au fost cuminţi -, sau îi laudă – dacă au fost buni. Celor buni le dăruieşte icoane, mere roşii, portocale şi ”pierniki” (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii).

În Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulas) soseşte într-o trăsură trasă de un cal. În ajun, copiii îşi aşează încălţămintea lustruită pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să o găsească dimineaţa încărcată cu daruri. În unele şcoli are loc sărbătoarea „Mikul Mail”, în cadrul căreia copiii îşi dăruiesc unul altuia mici cadouri.

În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii îşi aşează încălţămintea afară, în faţa uşii, aşteptând să o găsească a doua zi plină cu fructe, bomboane, monede şi mici jucării. Cel care îl însoţeşte pe Moş Nicolae, numit Parkel, pune în încălţămintea copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Miklós), copiii din Ungaria îşi lustruiesc pantofii sau ghetele şi le aşează pe pervaz pentru a fi umplute de darnicul Moş. Dimineaţa, copiii găsesc în încălţăminte bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele sau linguri de lemn. Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

În ultimul mesaj video în calitate de cancelar, Angela Merkel le cere germanilor să se vaccineze împotriva coronavirusului

Publicat

Angela Merkel le-a adresat sâmbătă germanilor ultimul mesaj video săptămânal în calitate de cancelar, cerându-le solidaritate în lupta împotriva coronavirusului şi făcând un nou apel la vaccinare, transmite dpa.

„Suntem la mijlocul acestui al patrulea val al pandemiei întro situaţie foarte gravă, care în unele părţi din ţara noastră nu poate fi numită altfel decât dramatică”, a spus ea, adăugând un avertisment: „Luaţi foarte în serios acest virus perfid”.

Merkel s-a referit la „unităţi de terapie intensivă supraaglomerate”, la pacienţi grav bolnavi pentru care a fost necesar transportul aerian în alte părţi din Germania şi la numărul „groaznic de mare” de oameni care şi-au pierdut viaţa din cauza coronavirusului. „Fiecare dintre ei lasă în urmă familii sau prieteni înmărmuriţi, neajutoraţi”, ceea ce este „cu atât mai amar cu cât s-ar putea evita – cu vaccinuri eficiente şi sigure, avem cheia”.

Ajunsă aproape de sfârşitul ultimului mandat de cancelar, Merkel le-a mulţumit celor care „sunt rezonabili şi înţelegători în aceste vremuri grele” şi respectă regulile atât pentru propria protecţie, cât din grijă pentru ceilalţi. „Aceştia formează uriaşa majoritate în ţara noastră. Ei dau dovadă zilnic de spiritul civic care este atât de minunat în ţara noastră şi fără de care niciun cancelar sau guvern nu poate realiza nimic”.

Săptămânile grele care urmează pot fi depăşite printr-un efort comun. „Îmi doresc sincer să reuşim împreună”, a mai transmis ea.

Angela Merkel va fi înlocuită săptămâna viitoare de social-democratul Olaf Scholz, susţinut pentru funcţia de cancelar de o coaliţie tripartită formată cu Verzii şi Partidul Liber Democrat (FDP). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pedepse DURE pentru cei care îngroapă, ard sau incendiază deșeuri. Persoanele riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani

Publicat

incendiu 1

Persoanele care îngroapă, ard sau incendiează deșeuri ar putea primi amenzi sau chiar pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, potrivit unui proiect de lege depus la Senat.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere, scrie ziarul Alba24.ro.

Potrivit inițiatorului, senatorul USR Popescu Ion-Dragoş, prin proiect se propune transformarea în infracţiune a acţiunii de îngropare, ardere sau incendiere a deşeurilor.

„La nivelul României, peste 29.000 de oameni mor prematur, anual, din cauze asociate poluării, iar costurile sociale sunt cele mai mari din Uniunea Europeană: peste 1.800 euro/cap de locuitor/an la nivelul României şi 3.002 euro/cap de locuitor/an la nivelul Municipiului Bucureşti, acesta fiind cel mai mare cost calculat la nivelul Uniunii.

Garda Naţională de Mediu a sesizat şi comunicat în numeroase situaţii despre aceste arderi, documentând fenomenul, dar nu are pârghii legale suficiente pentru stoparea lor”, se precizează în expunerea de motive.

Astfel, se propune completarea articolului 98, alineatul (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, care va avea următorul cuprins: 

Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:

a) poluarea prin evacuarea, în atmosferă sau pe sol, a unor deşeuri ori substanţe periculoase;

b) producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană;

c) continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau a autorizaţiei, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu;

d) importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase interzise sau restricţionate;

e) omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major de către persoane ce au în atribuţii această obligaţie;

f) producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice, precum şi a oricăror produse de protecţie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializării;

g) nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecţie a plantelor sau îngrăşăminte chimice.

h) producţia, importul, exportul, introducerea pe piaţă sau folosirea de substanţe care diminuează stratul de ozon, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu.

i) îngroparea, arderea sau incendierea deşeuriior, cu excepţia efectuării acestor operaţiuni de către operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru activitatea de valorificare şi eliminare a deşeurilor.

sursa: senat.ro

 

Citește mai departe