Connect with us

EDUCATIE

Majoritatea elevilor vor să își continue studiile în România după terminarea liceului. Studiu:

Publicat

elevi liceu sala clasa

Majoritatea elevilor vor să continue studiile în România după finalizarea liceului. Potrivit unui studiu referitor la percepţia viitorului parcurs profesional al elevilor, la sfârşitul unui ciclu de învăţământ, 62,49% dintre elevi vor să continue studiile în România.

„În general, după finalizarea liceului, majoritatea respondenţilor optează să îşi continue studiile în România. Un număr foarte mic doreşte să îşi continue studiile în străinătate, iar cel mai mic segment doreşte să îşi deschidă o afacere.

Din segmentul celor care îşi doresc să continue studiile în România, cei mai mulţi intenţionează să rămână în aceeaşi ţară, într-un oraş foarte mare. Mai mulţi respondenţi dintre cei care optează să lucreze după liceu îşi doresc să trăiască în străinătate, comparativ cu cei care doresc să îşi continue studiile în România”, potrivit studiului realizat de Junior Achievement of Romania (JA), cu suportul PwC România.

Majoritatea elevilor vor să continue studiile în România după finalizarea liceului. Ce planuri de viitor își fac liceenii

Răspunsurile la întrebările generale referitoare la planurile actuale de carieră indică faptul că majoritatea respondenţilor nu ştiu încă în ce domeniu doresc să lucreze în viitor, precizează sursa citată. Dintre cei care ştiu, cei mai mulţi sunt interesaţi de industriile STEM / IT /inginerie, financiar / bancar / investiţii şi medical / psihologie. Cele mai puţin populare domenii sunt antreprenoriatul, mecanica şi transportul.

„De asemenea, putem concluziona că există diferenţe între genuri la preferinţe.

Genul feminin este mai aplecat spre domeniile medicină / psihologie, financiar/bancar/investiţii şi educaţie. Pe de altă parte, genul masculin preferă domeniile STEM/IT/inginerie, financiar/bancar/investiţii şi general business/management.

În general, domeniul artistic este mai popular în segmentul respondenţilor care doresc să îşi continue studiile în străinătate decât în segmentul celor care doresc să îşi continue studiile în România. În ceea ce priveşte realizarea unui CV, o mare parte dintre respondenţi susţin că ştiu cum să elaboreze un astfel de document. În general, rata de cunoaştere creşte cu vârsta”, se arată în concluziile studiului.

Cei 7.000 de respondenţi ai studiului sunt elevi din clasele VIII-XIII sau absolvenţi 2021/2022 din licee teoretice şi grupuri şcolare din localităţi mari, medii şi mici, din 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti.

Scopul studiului a fost să analizeze încotro doresc să se îndrepte tinerii la sfârşitul unui ciclu de învăţământ, dacă intenţionează să-şi continue studiile, să rămână în ţară sau să plece în străinătate, dacă vor să îşi caute un loc de muncă în sistemul public sau în cel privat şi în ce domenii sau dacă doresc să îşi deschidă o afacere.

Pentru a putea interpreta tendinţa de migrare a populaţiei tinere către localităţi mai mari, participanţii la studiu au fost chestionaţi cu privire la planurile lor legate de acest aspect, precizează realizatorii studiului.

Chestionarul a cuprins şi întrebări referitoare la domeniul de activitate către care doresc să se îndrepte tinerii, fiind luate în considerare mai multe domenii de activitate, industrii, sistemul privat, cel public şi antreprenoriatul.

O altă categorie a întrebărilor adresate s-a referit la analiza potenţialului tinerilor cu privire la căutarea şi obţinerea unui loc de muncă şi la interesul lor pentru dobândirea unei experienţe de muncă prin efectuarea de internship-uri şi activităţi practice peste vară, în diferite domenii.

Majoritatea elevilor vor să continue studiile în România după finalizarea liceului. Concluziile studiului

„Rezultatele acestui studiului arată că, la acest moment, elevii din România sunt ambiţioşi în planurile de carieră şi vedem că în jurul vârstei de 16 ani decid direcţia următoarei etape educaţionale şi profesionale din viaţa lor.

Sprijinim creşterea procentului celor ce îşi doresc să îşi continue studiile, mai ales în domenii care le vor permite tinerilor să reuşească în joburile viitorului. Prin programele şi proiectele Junior Achievement în România susţinem de peste 25 de ani dezvoltarea de competenţe antreprenoriale, iar în ultimii ani am integrat competenţele digitale în curriculumul nostru, pentru a fi alături de tineri şi de cerinţele mediului economic”, a declarat Elisabeta Moraru, Country Manager Google România şi Preşedinte Consiliu Director JA România.

Studiul vine în sprijinul particularizării programelor de educaţie economică, financiară, antreprenorială şi de orientare profesională pe care Junior Achievement le desfăşoară gratuit, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, al şcolilor şi universităţilor partenere şi prin susţinerea financiară a comunităţii de afaceri. Programele urmăresc o mai mare apropiere a mediului de afaceri şi a comunităţilor de mediul academic şi prevenirea situaţiilor de renunţare timpurie la şcoală, prin înţelegerea impactului negativ al părăsirii şcolii asupra calităţii vieţii.

„Educaţia reprezintă unul dintre pilonii societăţii şi, prin urmare, PwC România are diverse proiecte şi iniţiative în acest domeniu. Prin colaborarea cu Junior Achievement, dar şi cu alte instituţii sau asociaţii, ne-am propus să contribuim la identificarea necesităţilor în zona educaţiei şi la dezvoltarea profesională a tinerilor.

Datorită acestui raport, am aflat care sunt interesele elevilor şi absolvenţilor şi care este direcţia pe care o văd ei în dezvoltarea educaţională şi, mai ales, în cea profesională. Una dintre concluziile raportului este că tinerii îşi doresc să rămână în ţară şi să-şi dezvolte cariera acasă. Pentru a le oferi această şansă de a se împlini profesional în România sunt necesare programe şi iniţiative care să-i sprijine în intenţia lor, iar Junior Achievement este una dintre cele mai relevante organizaţii care acţionează în acest sens. Astfel, atât tinerii, cât şi mediul de business din România au doar de câştigat”, a precizat Ionuţ Simion, Partener PwC România.

Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


EDUCATIE

Elevii din Bucureşti intră vineri în vacanţă. Când se vor întoarce la cursuri

Publicat

sala clasa.jpg
fotografie cu caracter ilustrativ

Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, elevii din București vor intra în vacanță vineri, după încheierea cursurilor, și se vor întoarce la școală luni, 26 februarie.

Aceasta este vacanţa de o săptămână care se poate lua la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti în perioada 12 februarie – 3 martie.

Următoarele vacanţe sunt programate astfel:
* de sâmbătă, 27 aprilie, până marţi, 7 mai;
* de sâmbătă, 22 iunie, până duminică, 8 septembrie.

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până pe 26 aprilie 2024, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.

Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.

Prin excepţie, se stabilesc următoarele: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.

Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie 2024. Agerpres

Citește mai departe

EDUCATIE

Universitatea din Bucureşti propune peste 21.000 de locuri pentru admiterea din acest an

Publicat

Arhivă foto

Pentru admiterea din acest an, Universitatea din București pune la dispoziție peste 21.000 de locuri, distribuite astfel: 11.200 pentru programele de licență, 8.986 pentru programele de masterat, 111 pentru programele de masterat didactic și 839 pentru programele de doctorat.

Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior transmis vineri AGERPRES, concursul admitere sesiunea iulie 2024 la facultăţile Universităţii Bucureşti se desfăşoară pentru programele de licenţă, masterat şi doctorat, în perioada 1 – 26 iulie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 31 iulie.

Pentru sesiunea de toamnă, facultăţile Universităţii din Bucureşti fac înscrieri pe locurile rămase neocupate în perioada 2 – 16 septembrie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 21 septembrie.

„Pentru admiterea 2024, majoritatea facultăţilor Universităţii din Bucureşti vor oferi viitorilor studenţi, masteranzi şi doctoranzi un proces online de înscriere şi admitere, precum şi posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere.

De asemenea, unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti vor organiza şi o sesiune online de preînscriere, oferind candidaţilor posibilitatea de a-şi manifesta interesul pentru facultăţile respective şi de a fi la curent cu ultimele noutăţi cu privire la procesul de admitere”, informează sursa citată.

Universitatea din București are astăzi 19 facultăţi

Universitatea din Bucureşti organizează în acest an, atât pentru programele de studii universitare de licenţă, cât şi pentru programe de studii universitare de masterat, o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaţionali şi sportivii medaliaţi la competiţii europene şi mondiale pentru sporturile olimpice şi şah şi la jocurile olimpice şi paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toţi candidaţii.

În perioada imediat următoare vor fi publicate pe www.unibuc.ro şi pe admitere.unibuc.ro atât oferta anuală de şcolarizare şi regulamentul de admitere, cât şi detaliile cu privire la calendarul acestei sesiuni speciale de admitere.

Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar astăzi are 19 facultăţi care oferă 95 de programe de licenţă, 223 de programe de masterat, 23 de şcoli doctorale pe domenii specifice şi o şcoală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre şi nouă staţiuni de cercetare. Agerpres

Citește mai departe

EDUCATIE

Timiş: Numărul studenţilor care vor să devină ingineri a scăzut cu 15 % în ultimul deceniu, potrivit rectorului UPT

Publicat

calculator

Vineri, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan, a subliniat că în ultimii zece ani, la nivel național, interesul pentru cariera de inginer a înregistrat o scădere de aproape 15%, în ciuda cererii semnificative de pe piața muncii.

Un raport privind starea învăţământului superior din România, realizat de Ministerul Educaţiei, arată că la facultăţile de inginerie erau anul trecut înscrişi 75.331 de studenţi.

În 2014 erau cu 11.000 mai mulţi.

Deşi universităţile tehnice au reuşit să menţină în general cifrele de şcolarizare, universităţile generaliste care aveau şi specializări de inginerie au fost nevoite să reducă numărul de locuri pentru a creşte specializările considerate mai uşoare, arată un comunicat al UPT, remis AGERPRES.

Rectorul UPT, Florin Drăgan, consideră că este nevoie de o mai bună promovare a unor materii precum Matematică sau Fizică în licee. De asemenea, pentru a le face mai atractive profesorii trebuie să adopte metode interactive de predare.

„Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie.

Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţi de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste.

Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste care aveau şi facultăţi de inginerie au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei.

În perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar

În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar.

Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susţine rectorul Florin Drăgan, citat în comunicatul menţionat.

Raportul Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România.

În raport se poate observa o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de „tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor” (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie.

De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.

Conform sursei citate, multe companii multinaţionale nu mai fac în România doar producţie, ci acum au şi departamente cercetare, ceea ce a determinat o creştere a nevoii de ingineri pe piaţa muncii în ultimii ani.

De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.

Declarațiile rectorului Florin Drăgan

„Atât timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă.

În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România.

Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti.

Practic din acel moment problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă.

De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete.

Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii”, a mai evidenţiat rectorul Florin Drăgan. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Prezenţă de 93,4% la prima probă a simulării Evaluării Naţionale

Publicat

evaluare nationala 2019 ora incepe subiecte 1 1000x600.jpg
Arhivă foto

Procentajul de participare la proba de Limba și literatura română din cadrul simulării Evaluării Naționale a atins 93,4%, cu un total de 164.600 de elevi prezenți, conform informațiilor furnizate luni de către Ministerul Educației.

Potrivit sursei citate, şase elevi au fost eliminaţi, ca urmare a unor tentative de fraudă.

„Platforma destinată evaluării digitalizate a funcţionat în parametri optimi pe toată durata derulării procesului de încărcare a lucrărilor, cu excepţia unui scurt interval de timp (aproximativ 20 de minute), însă fără a se înregistra blocaje”, adaugă sursa amintită.

Simularea Evaluării naţionale continuă marţi cu proba scrisă la Matematică, şi se încheie miercuri cu proba scrisă la Limba şi literatura maternă.

Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare, aprobate de Ministerul Educaţiei.

Subiectele şi baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15,00.

Rezultatele

Rezultatele vor fi comunicate individual pe 23 februarie şi vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin discuţii cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situaţii în parte, pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

„Notele obţinute nu se trec în catalog.

Prin excepţie, la solicitarea scrisă a elevului/a părintelui, acestea pot fi trecute în catalog.

Obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevi la finalul studiilor gimnaziale”, menţionează Ministerul Educaţiei. Agerpres

Citește mai departe