Agenţia Naţională de Integritate a anunţat miercuri, 7 iunie 2023, că a constatat starea de incompatibilitate, conflictul de interese de natură administrativă sau a sesizat organele de urmărire penală în cazul a 12 aleşi locali.

Potrivit unui comunicat al ANI transmis AGERPRES, este vorba despre Gianina Ionela Topolov, consilier judeţean în cadrul CJ Constanţa, găsită în incompatibilitate, după ce, în perioada exercitării mandatului de consilier judeţean, societatea comercială în cadrul căreia aceasta a deţinut calitatea de asociat ar fi încheiat trei acorduri-cadru de servicii în valoare totală de 16.568.628 Lei cu două instituţii aflate în subordinea CJ Constanţa.

*Lucian Bălan, consilier judeţean în cadrul CJ Timiş, descoperit în incompatibilitate în perioada 8 iunie 2017 – 25 martie 2021, întrucât ar fi exercitat simultan cu funcţia de consilier judeţean şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al unei societăţi aflate sub autoritatea CL al Mun. Timişoara.

*Narcis Sabin Bobic, fost Consilier judeţean în cadrul CJ Timiş, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 27 noiembrie 2018 – 24 octombrie 2020, întrucât ar fi exercitat simultan cu funcţia de consilier judeţean şi funcţia de membru /administrator în cadrul consiliului de administraţie al unei societăţi aflate sub autoritatea CL al Mun. Timişoara.

*În ceea ce îl priveşte pe Vasile Sasu, primar al Com. Durneşti, județul Botoşani, ANI arată că, în perioada exercitării mandatului de primar, ar fi emis, la data de 22 iulie 2019, un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru soţia fiului său (afinul său de gradul I), respectiv ar fi emis Dispoziţia privind încadrarea acesteia în funcţia contractuală de referent la Compartimentul Resurse Umane, Asistenţă Socială, Autoritate Tutelară şi Stare Civilă din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

„Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa unor indicii referitoare la posibila săvârşire de către Vasile Sasu a infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a semnat dispoziţia privind numirea norei sale într-o funcţie contractuală în cadrul aparatului de specialitate al primarului”, se precizează în comunicat.

*Marius Viorel Popescu, consilier local în cadrul CL al Municipiului Curtea de Argeş, Jud. Argeş, s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 6 decembrie 2017 – 8 mai 2020, întrucât ar fi exercitat simultan cu funcţia de Manager interimar al Spitalului Municipal Curtea de Argeş şi funcţia de consilier local.

*Gelu Ionuţ Panfil, fost Consilier local în cadrul CL al Mun. Oneşti, Jud. Bacău, s-a aflat în conflict de interese administrativ, după ce, în perioada exercitării mandatului de consilier local 2016-2020, ar fi participat la deliberarea şi adoptarea unor Hotărâri ale CL privind Spitalul Municipal „Sf. Ierarh Dr. Luca” Oneşti, spital în cadrul căruia persoana evaluată deţinea funcţia de membru în consiliul de administraţie (în perioada 27 septembrie 2016 – 19 noiembrie 2020), decizii care au avut ca rezultat un avantaj patrimonial pentru sine.

*Tudor Hurubati, consilier local în cadrul CL al Oraşului Sulina, Jud.Tulcea, s-ar afla în stare de incompatibilitate începând cu data de 7 noiembrie 2017, întrucât deţine şi exercită simultan atât funcţia de consilier local, cât şi cea de director general adjunct în cadrul unei regii autonome aflate sub autoritatea Consiliului judeţean.

*Marinela Corina Cozea, fost consilier local în cadrul CL al Oraşului Huedin, Jud. Cluj, s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 21 decembrie 2017 – 24 octombrie 2020, întrucât a exercitat simultan cu funcţia de consilier local şi funcţia de administrator provizoriu, respectiv administrator neexecutiv în cadrul Consiliului de Administraţie al unei societăţi înfiinţate şi aflate sub autoritatea consiliului judeţean.

*Nelu Simion Munea, consilier local în cadrul CL al Com. Forotic, Jud. Caraş Severin, a fost găsit în conflict de interese administrativ, după ce, în perioada exercitării mandatului de consilier local (2020 – 2024) ar fi participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii CL privind închirierea prin atribuire directă a pajiştilor rămase neatribuite şi disponibile în urma rezilierii unor contracte din domeniul privat al comunei Forotic, iar ulterior soţia persoanei evaluate a primit spre închiriere în baza acestei hotărâri o suprafaţă de pajişte aflată în domeniul privat al comunei, prin încheierea unui act adiţional la contractul cadru încheiat iniţial în anul 2019 între Comuna Forotic şi aceasta.

*Cristina Popa, Consilier local în cadrul CL al Com. I.C. Brătianu, Jud. Tulcea, a fost descoperită în conflict de interese administrativ, după ce, în perioada exercitării mandatului de consilier local (2016-2020), deşi avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor consiliului local, ar fi participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii CL al Com. I.C. Brătianu privind acordarea unor suprafeţe de teren arabil extravilan personalului de specialitate din serviciile publice comunale, în perioada cât lucrează în localitatea I.C. Brătianu.

Potrivit ANI, în calitate de cadru didactic în cadrul Şcolii Gimnaziale „Ion Creangă” din comuna I.C. Brătianu, persoana evaluată s-a regăsit la pct. 8 în lista din Anexa nr. 1 la Hotărârea CL în care sunt menţionate nominal persoanele cărora li se va acorda teren.

*Levente Mihai Biro, Consilier local în cadrul CL al Com. Şona, Jud. Alba, s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 2020 – 2022, întrucât societatea comercială în cadrul căreia deţine calitatea de asociat unic şi funcţia de administrator a desfăşurat operaţiuni comerciale cu Primăria comunei Şona în baza cărora s-au emis mai multe facturi fiscale a căror valoare totală este de 9.720 lei.

*Petru Dumbravă, fost Consilier local în cadrul CL al Com. Mişca, Jud. Arad, a fost găsit în conflict de interese administrativ, după ce, în perioada exercitării mandatului de consilier local (2020 – 2024) ar fi participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii C.L. privind aprobarea închirierii păşunii comunale către crescătorii de animale persoane fizice şi juridice de pe raza comunei Mişca, iar ulterior a încheiat un contract de închiriere păşune pe o perioadă de 1 an cu Primăria comunei Mişca.

Agenţia Naţională de Integritate arată că persoanele evaluate au fost informate despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază – de a fi asistate sau reprezentate de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris, iar Marinela Corina Cozea şi Cristina Popa nu au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

„Persoana (…) faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică (…) pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”, precizează ANI în comunicat.

Agerpres

Accident rutier produs, miercuri la amiază, într-o localitate din Suceava. Din primele date, accidentul s-a soldat doar cu pagube materiale.

Accidentul a avut loc miercuri, 7 iunie, pe raza localității Grănicești din județul Suceava.

Din primele informații,o autocisternă încarcată cu motorină s-a răsturnat în afara părții carosabile.

Au intervenit pompierii militari din cadrul ISU Suceava, pentru asigurarea măsurilor PSI, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

Șoferul autocisternei nu necesită îngrijiri medicale.

Poliția de Frontieră anunță că marţi, 6 iunie, au intrat în România, prin punctele de la graniţă, 98.100 persoane, dintre care 9.957 de cetăţeni ucraineni.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin punctele de frontieră din întreaga ţară au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 177.300 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu aproximativ 47.700 de mijloace de transport.

Începând cu 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în România 4.446.588 de cetăţeni ucraineni.

În zonele de competenţă, punctele de trecere şi „frontiera verde”, poliţiştii au constatat 63 de fapte ilegale (36 de infracţiuni şi 27 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, iar valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la suma de 10.400 de lei.

Au fost ridicate bunuri în vederea confiscării în valoare de aproximativ 1.183.000 de lei.

Marţi nu s-a permis intrarea în ţară a 12 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea nu s-a permis ieşirea a 22 de cetăţeni români din diferite motive legale.

Potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în decursul a 15 ani, Pilonul II a colectat contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a efectuat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către aproximativ 108.000 de beneficiari, incluzând participanți și moștenitori.

„Pilonul II de pensii private obligatorii din România a aniversat în cursul lunii mai 2023 primii 15 ani de activitate, cu rezultate investiţionale remarcabile.

După 15 ani de funcţionare (20 mai 2008 – 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanţi, în timp ce activele nete aflate în administrare au depăşit 107,7 miliarde lei (circa 21,6 miliarde euro), un maxim istoric pentru sistem”, se menţionează în comunicat.

De la lansarea sistemului şi până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,38% pentru aceeaşi perioadă. În termeni monetari, câştigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).

„La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienţei sistemului.

Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluţiile negative ale titlurilor de stat şi burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăţilor în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric

După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei poveşti de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat iniţial”, a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.

În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparaţie cu sistemele similare.

În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaţionale.

În Uniunea Europeană, 13 dintre cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii: Bulgaria, Croaţia, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia.

În toate celelalte 14 state UE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Unde există sistemele de pensii private obligatorii

În OCDE, organizaţie la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii.

Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia.

Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.

În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii.

În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (exemplu: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale etc.).

În toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România

„Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrale şi de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene şi internaţionale”, se menţionează în document.

Totodată, nivelul de economisire pe termen lung al populaţiei României este în prezent extrem de redus, cu implicaţii majore asupra nivelului de trai la pensionare.

Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii îşi doresc pensii duble faţă de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deşi majoritatea covârşitoare a populaţiei nu economiseşte şi recunoaşte că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.

Conform APAPR, peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.

În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii de Pilon II au o prezenţă puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde euro, adică aproximativ un sfert din acţiunile tranzacţionate liber, respectiv din lichiditatea pieţei.

Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei au avut de câştigat în tot acest timp, odată cu creşterea calităţii guvernanţei corporative.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II

De asemenea, prin achiziţiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II sunt printre cei mai mari finanţatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.

„Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate şi dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private.

De aceea, reformele cuprinse în PNRR şi care vizează Pilonul II atât direct, cât şi colateral, reprezintă cele mai importante direcţii de urmat.

Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislaţie, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului.

În acelaşi timp, este importantă reintegrarea în sistem a salariaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară, care în prezent sunt exceptaţi de la obligaţia contribuţiei la Pilonul II până în 2028 şi care, din acest motiv, îşi vor vedea pensiile private diminuate”, se precizează în comunicatul APAPR.

De asemenea, continuarea digitalizării operaţiunilor şi interacţiunii dintre administratori şi participanţi, precum şi flexibilizarea restricţiilor investiţionale pe termen mediu şi lung reprezintă alte direcţii prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii. Agerpres