ACTUALITATE
Studiu: Pandemia schimbă modul în care se fac afacerile. Companiile vor arăta diferit peste trei ani
Companiile vor arăta diferit în următorii trei ani datorită noilor modele de afaceri și de lucru. Modificările sunt provocate de pandemie și sunt susținute de digitalizare, se arată în raportul global PwC.
78% dintre directorii generali la nivel global se așteaptă ca organizațiile pe care le conduc să arate diferit în următorii trei ani ca urmare a pandemiei, anticipând schimbări în modul de lucru și dezvoltarea de noi modele de afaceri, susținute de investiții în digitalizare, arată raportul „Great expectations: Global executives respond to business disruption”, realizat de strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC.
Potrivit raportului, 23% dintre respondenți spun că organizațiile pe care le conduc se reconfigurează pentru creștere
Potrivit raportului, 23% dintre respondenți spun că organizațiile pe care le conduc se reconfigurează pentru creștere, în timp ce restul se concentrează încă pe regândirea și optimizarea modelului de operare (44%) și recuperare după criza sanitară (33%). Toate sectoarele vor suferi transformări, cele mai importante fiind așteptate în industria farmaceutică, asigurări și transporturi.
Investiții suplimentare în medie de 10-15% vor fi îndreptate în principal către digitalizare, securitate cibernetică și vânzări, pentru a stimula creșterea. Investițiile în digitalizare se vor concentra pe dezvoltarea de noi produse și servicii, capabilități IT și securitate cibernetică, precum și mediu, sănătate și siguranță.
Companiile vor să diminueze costurile cu până la 11%
În general, companiile vor să diminueze costurile cu până la 11%, cele mai mari scăderi fiind preconizate pentru zona imobiliară, cercetare și dezvoltare, marketing și resurse umane. Astfel, 96% dintre companii iau în considerare tranziția forței de muncă într-un „birou al viitorului” pentru a permite noi modalități de lucru în timpul și după pandemie, care vor reduce amprenta imobiliară și implicit costurile.
În ceea ce privește personalul, 37% dintre directorii executivi estimează reduceri de personal în următoarele 12 luni, în special în sectorul industrial, în conformitate cu așteptările de scădere a veniturilor. Alți 37% dintre executivi spun că vor angaja personal nou.
Companiile prevăd creștere, dar se tem de efectele unui nou val de infecții
Companiile prevăd creștere, dar se tem de efectele unui nou val de infecții. Principalele temeri menționate de directorii generali pentru viitorul companiilor lor sunt incertitudinea unui nou val de infecții (51%), impactul financiar al acestuia (48%), impactul unei recesiuni economice globale (48%), riscuri de securitate cibernetică (31%) și capacitatea de a gestiona eficient modele hibride de la distanță și de lucru la birou (26%).
În ciuda riscurilor, 72% dintre directori se așteaptă la venituri stabile sau în creștere în următoarele 12 luni, menționând că au atins deja cel mai redus prag și văd o cale de revenire. Creșteri sunt preconizate în retail, servicii medicale, asigurări și servicii financiare, dar și în industria auto.
La polul opus, previziunile directorilor din industria aerospațială, produse industriale și comerțul cu produse nealimentare sunt cele mai pesimiste, 38% dintre respondenții din aceste industrii așteptând venituri în scădere.
Sondajul a fost realizat în rândul a 250 de directori executivi seniori din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, America de Nord și Asia, care conduc companii cu venituri anuale de peste un miliard de dolari.
sursa: mediafax.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ACTUALITATE
Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare se adânceşte: 1,27 miliarde de euro în primul semestru
Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu peste 31% în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, depăşind 1,27 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate la solicitarea AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
În primele şase luni din 2020, deficitul înregistrat în comerţul cu produsele agroalimentare a fost de 971,88 milioane de euro.
Potrivit datelor statistice, România a exportat, în perioada ianuarie – iunie 2021, produse agroalimentare în valoare de 3,63 miliarde de euro, în creştere faţă de perioada similară din 2020, când încasările din exporturile în ţările intra şi extracomunitare au au depăşit de 3,42 miliarde de euro.
Pe de altă parte, pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele şase luni ale anului 2021 mai mult de 4,90 miliarde de euro, în timp ce, în perioada similară din 2020, sumele au fost mai mici, totalizând 4,39 miliarde de euro.
Conform datelor MADR, în topul alimentelor exportate care au adus cele mai multe încasări în primul semestru din acest an au fost: porumbul, cu un total de 737,2 milioane de euro, grâu şi meslin (467 milioane de euro), ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete (328,89 milioane de euro), alte tutunuri şi înlocuitori de tutunuri (265,16 milioane de euro) şi seminţele de floarea-soarelui (250,95 de milioane euro).
Porumbul ocupă prima poziţie şi în top 5 produse importate în perioada ianuarie – iunie 2021
Porumbul ocupă prima poziţie şi în top 5 produse importate în perioada ianuarie – iunie 2021, cu o valoare de 252,58 milioane de euro, urmat de carnea de porc proaspătă refrigerată sau congelată – 246,99 milioane de euro.
De asemenea, în primul semestru s-au mai cheltuit aproape 200 de milioane de euro pe produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, 192,25 de milioane de euro pentru preparate folosite în hrana animalelor şi 184,9 milioane de euro pentru preparate alimentare nedenumite.
România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor MADR.
Numai cu statele UE, deficitul a depăşit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu ţările extracomunitare a coborât la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019. Agerpres
86 de orașe și 454 de comune au incidențe mai mari de 3 la mie, a anunțat duminică CNCAV. Dintre acestea, 8 orașe și 71 de comune înregistrează mai mult de 6 cazuri la mia de locuitori.
Cele 8 orașe cu incidență de peste 6 la mie sunt:
1 Bragadiru (Ilfov) 7,75
2 Slănic (Prahova) 7,69
3 Fundulea (Călărași) 7,46
4 Voluntari (Ilfov) 6,77
5 Popești-Leordeni (Ilfov) 6,68
6 Timișoara (Timiș) 6,58
7 Horezu (Vâlcea) 6,38
8 Otopeni (Ilfov) 6,35.
Dintre reședințele de județ mai au incidențe de peste 3 la mie Bistrița (5,25), Satu Mare (5,22), Cluj-Napoca (4,87), Alexandria (4,74), Craiova (4,62), Slatina (4,47), Baia Mare (4,45), București (4,35), Botoșani (4,34), Giurgiu (4,16), Zalău (4,12), Slobozia (3,83), Suceava (3,75), Sibiu (3,68), Constanța (3,58), Reșița (3,45), Drobeta-Turnu Severin (3,44), Arad (3,32), Alba Iulia (3,3), Bacău (3,22), Călărași (3,1).
Dintre comune, cea mai mare incidență se înregistrează în Ticlavaniu Mare din Caraș-Severin, de 13,01 la mie. Incidențe peste 10 mai sunt în Cătina, județul Cluj, Gârnic, județul Caraș-Severin, Gura Vadului, județul Prahova, și Zâmbreasca, județul Teleorman.
(sursa: Mediafax)
Norul de gaze provocat de erupţia vulcanului din La Palma a ajuns deasupra Europei, după erupția de duminică, 19 septembrie. Aproape 7.000 de persoane au fost evacuate de pe insulă, iar sute de case au fost distruse.
Norul de gaze provocat de vulcanul din Insulele Canare a ajuns deasupra Europei, în special a Spaniei şi a părţii de sud a Italiei.
În acest context, agenţiile de mediu monitorizează modificările atmosferice pentru a putea avertiza populaţia de o eventuală înrăutăţire a situraţiei.
Vulcanul Cumbre Vieja a expulzat în ultimele zile mii de tone de lavă. În urma erupţiei, nu au fost înregistrate decese.
Iniţial, experţii au preconizat că lava ar urma să ajungă la Oceanul Atlantic luni, însă viteza cu care se deplasează a încetinit la 4 metri pe oră. În prezent, autorităţile spun că s-ar putea opri înainte să ajungă la ocean.
Dacă lava ajunge la Atlantic, ar putea provoca explozii şi degajări mari de fum şi abur.
(sursa: Mediafax)
Reportul la categoria I a jocului Joker depăşeşte 30,15 milioane de lei (aproximativ 6,1 milioane de euro), în cadrul extragerilor loto de duminică, 26 septembrie, informează Loteria Română.
La Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 4,86 milioane lei (aproximativ 982.500 de euro), iar la Noroc este în joc un report cumulat în valoare de 2,38 milioane de lei (peste 481.300 de euro).
La Joker, categoria II, Loteria anunţă un report de peste 350.800 de lei (aproximativ 70.900 de euro). La tragerea Noroc Plus reportul are o valoare de aproximativ 60.000 de lei (peste 12.000 de euro).
Potrivit sursei citate, la Loto 5/40, suma pusă în joc la categoria I depăşeşte 208.800 de lei (peste 42.200 de euro), iar la categoria a II-a este înregistrat un report în valoare de peste 58.000 de lei (aproximativ 11.700 de euro). La Super Noroc este în joc un report cumulat în valoare de 218.200 de lei (aproximativ 44.100 de euro).
Duminică, 26 septembrie, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, 23 septembrie, Loteria Română a acordat 23.289 de câştiguri în valoare totală de peste 1,15 milioane lei. Agerpres
GRAV accident din cauza unei coliziuni între 3 autovehicule, în Mehedinți. Sunt 3 răniți
Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare se adânceşte: 1,27 miliarde de euro în primul semestru
O nouă tranşă de vaccin Pfizer, de 737.100 de doze, este adusă în ţară
8 orașe și 71 comune au incidență de peste 6 la mie
La un pas de tragedie! Un șofer beat a spulberat un biciclist în Mediaș
Norul de gaze provocat de erupţia vulcanului din La Palma a ajuns deasupra Europei
Coliziune față-spate în județul Buzău. Un șofer a murit
Report de peste 6,1 milioane de euro la Joker
