Conform unui studiu recent, persoanele care sunt mai sensibile la mirosurile corporale sunt mai susceptibile de a avea opinii xenofobe.

Un studiu realizat cu ajutorul unor grupuri fictive de refugiaţi arată că prejudecăţile xenofobe sunt mai puternice în ţările vorbitoare de limbă engleză.

Multe specii folosesc mirosul pentru a detecta şi evita potenţialele boli, mirosul de alimente stricate, de deşeuri corporale sau de alte persoane care prezintă semne de boală infecţioasă putând declanşa o repulsie care duce la distanţare socială.

Persoanele uşor dezgustate de mirosuri sunt mai predispuse la distanţare socială – studiu

Un nou studiu realizat de Institutul Karolinska din Stockholm, care a încercat să înţeleagă mai bine această legătură psihologică dintre evitarea bolilor şi xenofobie, a constatat că „persoanele mai uşor dezgustate de mirosurile corporale sunt, de asemenea, mai predispuse la atitudini negative faţă de refugiaţi”.

Potrivit studiului, publicat în revista Royal Society Open Science, această legătură se explică parţial prin disimilitudinile percepute în ceea ce priveşte diferenţele culturale, cum ar fi pregătirea alimentelor şi practicile de igienă.

De asemenea, studiul a constatat că cei cu atitudini xenofobe au fost mai predispuşi să fie mai în vârstă şi mai puţin educaţi, potrivit Independent.

Aproape 7.000 de persoane din nouă ţări diferite, inclusiv din Regatul Unit, au fost rugate să completeze chestionare pe diverse teme în timpul primelor valuri ale pandemiei de coronavirus, care au început în Italia şi Suedia în aprilie 2020 şi s-au încheiat în celelalte ţări în ianuarie 2021.

Studiu: Persoanele uşor dezgustate de mirosuri sunt mai predispuse la distanţare socială. Ce arată studiul

În primul chestionar, participanţii au fost evaluaţi în funcţie de repulsia pe care o au faţă de şase tipuri de mirosuri corporale – fecale, transpiraţie în partea superioară a corpului, picioare, urină, gaze şi respiraţie – atunci când au fost întâlnite atât acasă, cât şi în public, în timp ce un sondaj separat a evaluat atitudinile lor generale faţă de imigraţie.

Într-un al treilea chestionar, destinat evaluării xenofobiei specifice, participanţii au răspuns la întrebări privind sentimentele lor faţă de refugiaţii dintr-o ţară fictivă numită Drashnea, despre care li s-a spus că se află fie în Africa de Est, fie în Europa de Est.

Desfăşurarea studiului Participanţilor li s-a spus că Drashnea „s-a confruntat cu multe tulburări civile în ultimii ani” şi că „un număr mare dintre aceşti refugiaţi încearcă să emigreze în ţara dumneavoastră”.

Apoi au fost întrebaţi cu privire la atitudinea lor generală faţă de drashneeni, în ce măsură refugiaţii fictivi ar putea aduce probleme de sănătate şi criminalitate în propria lor ţară şi cât de asemănători îi percep pe drashneeni în ceea ce priveşte alimentaţia, igiena şi practicile sanitare.

Cercetătorii au identificat o legătură între xenofobia faţă de grupurile de refugiaţi fictivi şi gradul de dezgust faţă de mirosurile corporale, rezultate care „s-au generalizat bine în majoritatea ţărilor” incluse în studiu.

Potrivit studiului, deşi participanţii i-au perceput pe est-africanii fictivi ca fiind mai diferiţi, nivelul de prejudecată faţă de aceştia a fost acelaşi ca şi faţă de grupul fictiv din Europa de Est.

Studiu: Persoanele uşor dezgustate de mirosuri sunt mai predispuse la distanţare socială. Cercetătorii au remarcat că puterea legăturii dintre sensibilitatea la dezgustul mirosului corporal şi xenofobia a fost similară

Însă acesta precizează că: „Mai degrabă decât o diferenţă geografică sau genetică, similaritatea percepută în practicile de pregătire a alimentelor pare să fie un factor determinant al atitudinilor xenofobe”.

Constatările lor sugerează, de asemenea, „că relaţia dintre BODS [sensibilitatea la dezgustul mirosului corporal] şi prejudecăţi este cea mai puternică în culturile occidentale, în special în ţările vorbitoare de limbă engleză”.

„Rezultatul observat a fost parţial explicat prin modul în care respondenţii au perceput grupul de refugiaţi ca fiind diferit în ceea ce priveşte alimentaţia, practicile igienice şi sanitare şi atitudinile generale faţă de imigraţie”, se arată în studiu.

„Acest lucru este în concordanţă cu teoria evitării bolilor, care urmăreşte să explice sugerând că comportamentele şi atitudinile sociale sunt legate de evitarea agenţilor patogeni”.

Cu toate acestea, cercetătorii au remarcat că puterea legăturii dintre sensibilitatea la dezgustul mirosului corporal şi xenofobia a fost similară cu cea identificată într-un studiu pre-pandemic.

Acest lucru „ar putea sugera că o ameninţare patogenă proeminentă nu afectează neapărat în mod dramatic relaţiile dintre dezgust şi atitudinile faţă de grupurile aberante fictive”, au spus autorii.

Sursa: MediaFax