Connect with us

ACTUALITATE

Studiu: Peste 15.000 de copii cu vârste sub 5 ani mor zilnic la nivel mondial

Publicat



Peste 15.000 de copii cu vârste sub cinci ani mor zilnic la nivel mondial, cu disparităţi uriaşe între ţări sau chiar între regiuni, potrivit unui studiu amplu publicat miercuri, relatează AFP.

Din 2000 până în 2017, 123 de milioane de copii cu vârste cuprinsă între 0 şi 5 ani au murit în cele 99 de ţări cu venituri mici şi medii în care a fost realizat studiul. Acest număr reprezintă peste 90% din decese la nivel mondial pentru această grupă de vârstă.

Dacă se adaugă cifrele preliminare pentru 2018, precum şi estimările pentru ţările care nu sunt incluse în studiu (precum China, Mexic, Brazilia sau Malaezia), se obţine un total de peste 130 de milioane de copii cu vârste sub 5 ani care au murit în această perioadă, potrivit autorilor acestor lucrări publicate în revista Nature.

Principalele cauze ale acestor decese variază în funcţie de vârstă.

În cazul copiilor mai mici de un an, decesul survine cel mai adesea în urma naşterii premature.

În grupa de vârstă cuprinsă între doi şi patru ani, există probabilitatea ca aceşti copii să moară din cauza malariei, a bolilor diareice şi infecţiilor respiratorii, precum pneumonia.

Riscul de a muri în cazul copiilor sub 5 ani este de zece ori mai mare în unele ţări raportat la altele, sau chiar de patruzeci de ori atunci când se compară între ele regiunile.

De exemplu, în 2017, doar patru din 1.000 de copii au murit înainte de a împlini 5 ani în regiunea Santa Clara din Cuba. Însă rata acestora a fost de 195 din 1.000 în regiunea Garki din Nigeria.

La nivel global, mortalitatea în rândul copiilor sub 5 ani a scăzut la jumătate între 2000 şi 2017, ajungând de la 10 milioane la 5,4 milioane.

Studiul oferă o cartografiere precisă a mortalităţii infantile în cele 99 de ţări studiate.

“Munca noastră poate servi drept bază pentru ca autorităţile medicale să îmbunătăţească sistemele de sănătate într-un mod ţintit”, a declarat unul dintre autori, Simon Hay, de la Institutul de Metrologie şi Evaluare a Sănătăţii (IHME, Universitatea din Washington), o agenţie de statistică finanţată de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

“Accesul la tratament medical este doar unul dintre elemente”, a declarat Michelle Bachelet, Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, într-un comentariu publicat de Nature.

“Printre factorii care contribuie la aceste decese se numără sărăcia, discriminarea şi nedreptatea”, a spus ea.AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Franţa va primi 500 de migranţi minori din tabăra Moria, de pe insula Lesbos

Publicat

Sursă foto: Help refugees on Lesbos

Franţa a decis să primească în total 500 de migranţi minori care au rămas fără adăpost după incendiul care a distrus recent tabăra Moria, de pe insula Lesbos, a anunţat miercuri secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, relatează AFP.

“Franţa şi-a luat deja un angajament precis de a primi 350 de minori şi ne vom lua un nou angajament pentru 150 de minori suplimentari”, a declarat el pe postul de radio RTL.

“De la începutul anului, în solidaritate cu Grecia, Franţa va primi 1.000 de persoane, jumătate minori şi familii în dificultate”, a adăugat el.

Incendiul din tabăra insalubră şi suprapopulată Moria, din urmă cu două săptămâni, a lăsat circa 12.000 de migranţi fără adăpost.

Zece ţări din Uniunea Europeană s-au angajat să primească circa 400 de migranţi minori neînsoţiţi, evacuaţi de pe insula Lesbos.

Franţa a cerut miercuri Italiei să permită acostarea navei umanitare Alan Kurdi, care se îndreaptă spre Marsilia, după ce aceasta nu a reuşit să debarce pe coastele italiene circa 130 de migranţi salvaţi în Mediterana, a reamintit Clement Beaune pe RTL. Cu toate acestea, “suntem gata să ne asumăm partea care ne revine”, a afirmat el. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Belarus: Poliţia foloseşte tunuri cu apă pentru a dispersa un protest de la Minsk la care participă mii de persoane

Publicat

Poliţia din Belarus a făcut uz miercuri seară de tunuri cu apă împotriva miilor de manifestanţi adunaţi în centrul Minskului după anunţul privind învestirea pentru un nou mandat a lui Aleksandr Lukaşenko, care se confruntă cu o mişcare de contestare fără precedent, relatează AFP şi Reuters.

Forţele de ordine au început să disperseze mai multe mii de persoane aflate pe un bulevard din centrul Minskului şi au efectuat zeci de arestări.

Poliţişti anti-revoltă cu cagule i-au arestat pe manifestanţi şi i-au dus în dube. Mulţimea s-a comasat apoi în faţa unei stele funerare, în memoria morţilor din Al Doilea Război Mondial.

Mai multe persoane au fost rănite când s-a tras cu tunurile cu apă, a relatat agenţia rusă de presă Interfax, preluată de Reuters.

Mii de persoane au protestat pe străzi purtând steagurile roşii şi albe ale opoziţiei, în timp ce maşinile claxonau în jur. Numeroşi protestatari purtau coroane de carton pe cap, aluzie la depunerea jurământului de către preşedintele Lukaşenko.

“Noi nu te-am ales!”, “Nu ţi-ai început mandatul, pur şi simplu ai devenit senil!” sau “Dacă ai 80%, de ce ţi-e frică de noi?” – sunt doar câteva dintre mesajele de pe pancartele agitate de protestatari.

Ignorând apelurile de a renunţa la putere după 26 de ani, Lukaşenko a fost învestit miercuri pentru un al şaselea mandat în secret, după o victorie cu peste 80% în scrutinul prezidenţial de la 9 august, despre care opoziţia susţine că a fost fraudat.

Din punctul de vedere al opozanţilor şi media independente, această ceremonie, care trebuia să aibă loc înainte de 9 octombrie, a fost organizată în secret pentru a nu servi drept catalizator pentru o nouă mare manifestaţie.

Statele europene au denunţat obstinaţia lui Aleksandr Lukaşenko, Berlinul declarând că “nu îl recunoaşte”, din cauza lipsei “legitimităţii democratice”. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

S-a anulat Balul Operei din Viena, programat pentru luna februarie

Publicat

Sursă foto: The Vienna Opera Ball

Cel mai prestigios bal din Austria, desfăşurat anual la Opera de Stat din Viena, nu va avea loc în luna februarie din cauza riscului pentru sănătate reprezentat de noul coronavirus, a anunţat miercuri guvernul austriac, citat de DPA.

Anunţul urmează unor anulări similare care au afectat calendarul aglomerat al balurilor organizate în acest oraş.

Vestea pune o presiune suplimentară pe sectorul turistic, vital pentru Viena, în condiţiile în care mai multe guverne europene au emis avertismente de călătorie pe fondul creşterii numărului de cazuri de COVID-19.

“Această decizie nu a fost uşoară”, a declarat cancelarul Sebastian Kurz într-o declaraţie. “Am optat însă pentru anulare, în contextul în care contagierile au loc mai ales la petreceri şi la festivităţi”, a completat el.

Balul Operei de Stat din Viena este un eveniment anual care atrage circa 7.000 de persoane, printre care numeroase vedete, politicieni şi oameni de afaceri, şi marchează apogeul sezonului de baluri al capitalei austriece, care începe în luna ianuarie.

Valsul aduce venituri importante Vienei, deoarece dansatorii nu cheltuiesc bani doar pe biletele la baluri, ci şi pe haine şi coafuri scumpe, pe lecţii de dans şi mese la restaurante.

Peste 500.000 de persoane au participat la balurile vieneze din sezonul trecut, generând venituri de 140 de milioane de euro, potrivit camerei locale de comerţ.

Săptămâna trecută, alte câteva baluri populare organizate de medici, farmacişti, avocaţi, jurnalişti şi militari din Viena au fost anulate. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Brexit: Până la 7.000 de camioane ar fi blocate în cazul absenţei unui acord cu UE

Publicat

Guvernul britanic a atenţionat miercuri că până la 7.000 de camioane ar putea fi blocate în comitatul Kent, cu până la două zile de aşteptare pentru a traversa Canalul Mânecii la 1 ianuarie, dacă Londra şi Bruxellesul nu vor ajunge să încheie un acord de comerţ liber, transmit Reuters şi AFP.

„Nu este vorba despre o predicţie sau o previziune”, ci despre un „exerciţiu prudent pentru a stabili ce s-ar putea întâmpla în cel mai pesimist scenariu”, a declarat ministrul britanic Michael Gove în parlament.

În pofida ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, survenită oficial pe 31 ianuarie, ţara urmează totuşi regulile UE în timpul unei perioade de tranziţie care se va încheia pe 31 decembrie.

Scenariul evocat de Michael Gove se bazează pe estimări conform cărora doar ”50% până la 70% din marile companii şi numai 20-40% dintre IMM-uri ar fi pregătite pentru aplicarea strictă a noilor cerinţe europene”.

Astfel, doar ”30% până la 60%” dintre camioane ar ajunge la frontieră cu îndeplinirea formalităţilor necesare pentru mărfurile transportate, potrivit ministrului britanic, care a avertizat că traversarea Canalului Mânecii cu feriboturile între porturile Dover şi Calais ar fi blocată şi s-ar crea o coadă de ”7.000 de camioane în Kent”, ceea ce ar crea o întârziere de două zile.

Londra susţine că face eforturi pentru a ajunge la un acord cu Bruxellesul, dar îşi menţine poziţia conform căreia orice acord trebuie să respecte suveranitatea ţării, în timp ce Uniunea Europeană afirmă că, dată fiind proximitatea Regatului Unit faţă de blocul comunitar, britanicii trebuie să accepte condiţii simetrice care să garanteze o concurenţă loială.

Principalele divergenţe între UE şi Regatul Unit sunt legate de solicitarea Bruxellesului ca în schimbul unui acord de liber schimb fără cote şi taxe vamale Regatul Unit să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar, pentru a evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană. Un dosar sensibil este şi cel referitor la pescuit.

Regatul Unit a părăsit oficial UE la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea unui acord de retragere care cuprinderea condiţiile despărţirii. Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. În cazul absenţei unui asemenea acord, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Viitoarea rundă de negocieri oficiale între UE şi Regatul Unit este prevăzută pentru săptămâna viitoare, înaintea summitului extraordinar al UE din 1-2 octombrie consacrat evaluării progreselor şi eventualei adoptări a unei decizii de accelerare a pregătirilor blocului comunitar pentru scenariul absenţei unui acord.AGERPRES

Citește mai departe