Connect with us

ACTUALITATE

Studiu: Peste jumătate dintre clienţii cu magazine fizice şi-au lansat magazine online în pandemie

Publicat



laptop calculator

Mai mult de jumătate (52%) dintre antreprenorii români care deţineau magazine fizice au lansat magazine online în pandemie, considerând că este o afacere mult mai sigură în contextul actual, arată o analiză realizată de unul dintre cei mai importanţi producători de software pentru antreprenori.

Trendul de mutare a magazinului în online sau de creare a unui eshop este unul ascendent şi în acest an, mulţi dintre antreprenori preferând chiar să renunţe la prezenţa în marketplace-uri pentru a avea propriul magazin virtual.

În plus, în 2020, compania a înregistrat o creştere anuală totală de 220% de clienţi noi pentru CIEL eCommerce, soft pentru gestionarea stocurilor şi a comenzilor online şi pentru livrarea produselor.

Dintre clienţii CIEL România, circa jumătate sunt companii de dimensiuni medii, retaileri de fashion, cosmetice, alimente, flori, care alocă bugete de până la 1500 de euro. Majoritatea deţin deja un site şi au nevoie doar să integreze softul din spatele site-ului cu softul de e-commerce.

„Trendul de mutare a magazinelor fizice în online şi de creare a magazinelor virtuale este în continuare ascendent şi în acest an. Pandemia ne-a demonstrat că putem cumpăra online orice, aşadar vor apărea tot mai multe magazine nişate, mai mici, şi din punctul de vedere al volumului de produse din ofertă dar şi din punct de vedere vânzări. Este vizibilă tendinţa antreprenorilor de a investi tot mai mult în eficientizare prin automatizări menite să simplifice munca, să furnizeze o evidenţă exactă a stocurilor şi să asigure onorarea tuturor comenzile primite”, a declarat Roxana Epure, Managing Partner CIEL România.

Datele companiei mai arată că în pandemie 25% dintre clienţii soluţiei de ecommerce şi-au lansat propriile magazine online, deşi nu aveau în planul de business acest lucru, pentru a nu mai depinde în totalitate de vânzarea prin marketplace-uri. Unii dintre aceştia susţin că doresc să renunţe complet la listarea în marketplace-uri, deoarece o consideră destul de costisitoare. Prezenţa într-un marketplace oferă vizibilitate brandului, însă o parte dintre antreprenori preferă să investească mai mult în promovarea pe Google sau Facebook şi să atragă potenţialii cumpărători direct în propriul magazin virtual.

„Piaţa de ecommerce din România cunoaşte cea mai mare şi rapidă creştere de până acum. Pandemia a accelerat expansiunea acestei pieţe, fiind create mai multe magazine online în perioada iunie 2020-iunie 2021 decât în 2019. Cererea pentru soluţia CIEL de gestionare a magazinelor online s-a dublat în pandemie, pentru că mulţi proprietari de magazine fizice şi-au lansat magazine online, iar cele existente au înregistrat volume foarte mari de vânzări şi au avut nevoie de un soft mai puternic, care să susţină toate procesele, să automatizeze şi să simplifice activitatea de gestionare a stocurilor şi a comenzilor. Deşi vânzarea are loc online, încă există în spate muncă manuală care consumă timp şi generează adesea greşeli ce afectează business-ul. În multe afaceri importul de comenzi (realizate de clienţi în magazinul virtual) sau emiterea facturilor către aceştia sunt încă realizate manual”, declară Roxana Epure.

Ea a afirmat că încă există magazine online unde actualizarea stocurilor în gestiune nu se face în timp real: odată ce sunt plasate comenzi online, un angajat trebuie să urmărească numărul acestora şi să actualizeze manual fiecare comandă, iar la sute de comenzi pe zi acest lucru este aproape imposibil. Însă remarcăm tendinţa clară de investiţie în automatizări pentru magazinele virtuale, deoarece orice investiţie înseamnă reducerea costurilor şi fidelizarea clienţilor, deci vânzări mai mari.

Dacă în urmă cu câţiva ani, antreprenorii considerau că dezvoltarea afacerii lor online depinde aproape exclusiv de marketing, produs, promovare, în pandemie ei au devenit mult mai pragmatici şi au conştientizat că dezvoltarea afacerii începe de la ceea ce se întâmplă în spatele magazinului online (gestiune stocuri, facturare automată, transfer de comenzi automat în gestiune etc), continuă cu procesul de cumpărare al clientului şi se încheie cu servicii post-vânzare.

În ultimii ani, arată datele CIEL România, tot mai mulţi antreprenori din zona de e-commerce solicită adăugarea de noi funcţionalităţi în softul de ecommerce pentru a gestiona mai eficient stocurile, comenzile şi procesul de achiziţie. Astfel, în pandemi, cererea pentru îmbunătăţiri în soft a crescut cu 30%. Clienţii cer în special modificări în soft care să scurteze timpul alocat pentru finalizarea comenzii, respectiv să simplifice procedura de plasare a comenzii şi efectuare a plăţii.

Fondat în anul 1991, CIEL România, dezvoltatorul primului ERP cu inteligenţă artificială, este unul dintre cei mai mari producători de softuri pentru antreprenori şi contabili, create prin tehnologii moderne şi actualizate la zi în funcţie de schimbările legislativ-fiscale. Adresate companiilor mari şi medii, softurile CIEL România sunt folosite cu precădere în retailul online, retailul tradiţional, producţie, distribuţie şi servicii, pentru a automatiza activităţi repetitive consumatoare de timp şi a optimiza procesele şi previziunile de business. CIEL România are peste 7.000 de clienţi, cu o medie de 5 useri per companie. AGERPRES/


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Alegeri în Germania: Se deschide o perioadă de incertitudine postelectorală

Publicat

Germania, pol de stabilitate în epoca Merkel, intră într-o fază mult mai imprevizibilă, cu negocieri dificile pentru a forma următorul guvern în urma alegerilor legislative: atât social-democraţii, câştigători cu un scurt avans, cât şi conservatorii revendicând postul de cancelar, comentează AFP.

Chiar de luni dimineaţă, conducerile diferitelor partide susceptibile să intre într-o viitoare coaliţie se întâlnesc la Berlin şi ar urma să ofere indicaţii despre alianţele pe care le au în vedere.

Potrivit ultimelor estimări, formaţiunea de centru-stânga SPD şi liderul ei, Olaf Scholz, au câştigat 25,8% din voturi, devansând uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet care o obţinut numai 24,1% din sufragii, cel mai prost rezultat din istoria sa.

Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.

Dincolo de asta, totul rămâne de făcut în ţară. Pentru că în Germania nu alegătorii sunt cei care aleg direct şeful guvernului, ci deputaţii, odată constituită o majoritate.

De această dată, majoritatea este deosebit de complicat de constituit, pentru că trebuie să reunească trei partide – fapt nemaiîntâlnit din anii 1950 – din cauza împrăştierii voturilor.

„Partida de poker începe”, a constatat revista Der Spiegel. Pentru că „după vot, întrebările esenţiale rămân deschise: cine va fi cancelar? Ce coaliţie va conduce ţara în viitor?” a subliniat publicaţia germană.

Pentru social-democraţi, lucrurile sunt clare: „Este cert că mulţi cetăţeni” au votat SPD, deoarece „vor o schimbare de guvern şi, de asemenea, pentru că vor ca următorul cancelar să se numească Olaf Scholz”, a spus acest bărbat de 63 de ani.

Un inconvenient: rivalul său de centru-dreapta, în ciuda unui rezultat „dezamăgitor”, nu doreşte să intre în băncile opoziţiei: „Vom face tot ce putem pentru a construi un guvern condus de Uniune”, CDU-CSU, a asigurat candidatul creştin-democrat.

În Germania, discuţiile pentru formarea unui nou executiv sunt responsabilitatea exclusivă a partidelor politice.

La finalul scrutinului precedent din 2017, actuala mare coaliţie a putut fi formată numai după şase luni, antrenând o paralizie politică în Germania, în special pe probleme europene.

Cu toate acestea, atât SPD, cât şi centrul-dreapta au spus că vizează o concluzie înainte de Crăciun. Vor reuşi?

„Germania va prelua preşedinţia G7 în 2022”, a reamintit Armin Laschet, şi de aceea trebuie ca un nou guvern „să vină foarte repede”.

În configuraţia actuală, sunt posibile mai multe soluţii pentru o majoritate din Bundestag.

Astfel, SPD s-ar putea alia cu Verzii, care s-au clasat pe locul trei la alegeri cu 14,6%, şi cu liberalii din FDP, un partid de dreapta care a câştigat 11,5%. Sau conservatorii ar putea guverna cu Verzii şi FDP.

Potrivit unui sondaj Yougov publicat în cursul nopţii de duminică spre luni, majoritatea alegătorilor sunt în favoarea primei opţiuni. Şi 43% dintre ei consideră că Olaf Scholz trebuie să devină următorul cancelar al celei mai mari economii europene.

Prin urmare, totul va depinde de bunăvoinţa celor două partide mici, calificate luni de cotidianul Bild drept „făcătoare de regi”.

Liderul FDP, Christian Lindner, a estimat duminică că ar fi „de dorit” ca partidul său şi ecologiştii „să discute mai întâi între ei” înainte de a decide dacă să se alieze cu conservatorii sau social-democraţii.

Pentru cel mai vechi partid din Germania, săptămânile următoare vor avea valoare de test. De-a lungul campaniei, social-democraţii au pus capăt legendarelor lor certuri dintre stânga şi centru pentru a-şi sprijini fără greş liderul, actualul ministru de finanţe din guvernul condus de Angela Merkel.

Dar cum va reacţiona dacă noul său „erou Olaf” trebuie să pună în paranteze jumătate din programul său pentru a tempera dreapta liberală?, se întreabă cotidianul Süddeutsche Zeitung. Pentru că FDP nu va accepta niciodată o creştere a impozitului pentru cei mai bogaţi, dorită de SPD şi de Verzi.

În cele din urmă, a subliniat jurnalul, formarea unei coaliţii va fi supusă votului membrilor SPD. Or, în 2018, ei au preferat să numească la conducere o pereche de necunoscuţi din aripa stângă a partidului. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare se adânceşte: 1,27 miliarde de euro în primul semestru

Publicat

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu peste 31% în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, depăşind 1,27 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate la solicitarea AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În primele şase luni din 2020, deficitul înregistrat în comerţul cu produsele agroalimentare a fost de 971,88 milioane de euro.

Potrivit datelor statistice, România a exportat, în perioada ianuarie – iunie 2021, produse agroalimentare în valoare de 3,63 miliarde de euro, în creştere faţă de perioada similară din 2020, când încasările din exporturile în ţările intra şi extracomunitare au au depăşit de 3,42 miliarde de euro.

Pe de altă parte, pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele şase luni ale anului 2021 mai mult de 4,90 miliarde de euro, în timp ce, în perioada similară din 2020, sumele au fost mai mici, totalizând 4,39 miliarde de euro.

Conform datelor MADR, în topul alimentelor exportate care au adus cele mai multe încasări în primul semestru din acest an au fost: porumbul, cu un total de 737,2 milioane de euro, grâu şi meslin (467 milioane de euro), ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete (328,89 milioane de euro), alte tutunuri şi înlocuitori de tutunuri (265,16 milioane de euro) şi seminţele de floarea-soarelui (250,95 de milioane euro).

Porumbul ocupă prima poziţie şi în top 5 produse importate în perioada ianuarie – iunie 2021

Porumbul ocupă prima poziţie şi în top 5 produse importate în perioada ianuarie – iunie 2021, cu o valoare de 252,58 milioane de euro, urmat de carnea de porc proaspătă refrigerată sau congelată – 246,99 milioane de euro.

De asemenea, în primul semestru s-au mai cheltuit aproape 200 de milioane de euro pe produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, 192,25 de milioane de euro pentru preparate folosite în hrana animalelor şi 184,9 milioane de euro pentru preparate alimentare nedenumite.

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor MADR.

Numai cu statele UE, deficitul a depăşit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu ţările extracomunitare a coborât la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

8 orașe și 71 comune au incidență de peste 6 la mie

Publicat

86 de orașe și 454 de comune au incidențe mai mari de 3 la mie, a anunțat duminică CNCAV. Dintre acestea, 8 orașe și 71 de comune înregistrează mai mult de 6 cazuri la mia de locuitori.

Cele 8 orașe cu incidență de peste 6 la mie sunt:

1 Bragadiru (Ilfov) 7,75
2 Slănic (Prahova) 7,69
3 Fundulea (Călărași) 7,46
4 Voluntari (Ilfov) 6,77
5 Popești-Leordeni (Ilfov) 6,68
6 Timișoara (Timiș) 6,58
7 Horezu (Vâlcea) 6,38
8 Otopeni (Ilfov) 6,35.

Dintre reședințele de județ mai au incidențe de peste 3 la mie Bistrița (5,25), Satu Mare (5,22), Cluj-Napoca (4,87), Alexandria (4,74), Craiova (4,62), Slatina (4,47), Baia Mare (4,45), București (4,35), Botoșani (4,34), Giurgiu (4,16), Zalău (4,12), Slobozia (3,83), Suceava (3,75), Sibiu (3,68), Constanța (3,58), Reșița (3,45), Drobeta-Turnu Severin (3,44), Arad (3,32), Alba Iulia (3,3), Bacău (3,22), Călărași (3,1).

Dintre comune, cea mai mare incidență se înregistrează în Ticlavaniu Mare din Caraș-Severin, de 13,01 la mie. Incidențe peste 10 mai sunt în Cătina, județul Cluj, Gârnic, județul Caraș-Severin, Gura Vadului, județul Prahova, și Zâmbreasca, județul Teleorman.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Norul de gaze provocat de erupţia vulcanului din La Palma a ajuns deasupra Europei

Publicat

Norul de gaze provocat de erupţia vulcanului din La Palma a ajuns deasupra Europei, după erupția de duminică, 19 septembrie. Aproape 7.000 de persoane au fost evacuate de pe insulă, iar sute de case au fost distruse.

Norul de gaze provocat de vulcanul din Insulele Canare a ajuns deasupra Europei, în special a Spaniei şi a părţii de sud a Italiei.

În acest context, agenţiile de mediu monitorizează modificările atmosferice pentru a putea avertiza populaţia de o eventuală înrăutăţire a situraţiei.

Vulcanul Cumbre Vieja a expulzat în ultimele zile mii de tone de lavă. În urma erupţiei, nu au fost înregistrate decese.

Iniţial, experţii au preconizat că lava ar urma să ajungă la Oceanul Atlantic luni, însă viteza cu care se deplasează a încetinit la 4 metri pe oră. În prezent, autorităţile spun că s-ar putea opri înainte să ajungă la ocean.

Dacă lava ajunge la Atlantic, ar putea provoca explozii şi degajări mari de fum şi abur.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe